e-revista EgoPHobia
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu 1.3 “a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască.” (2 corinteni 12, 4) în aspectele ei fundamentale convertirea se petrece în zona inexprimabilului, cade în afara structurilor cognitive ale umanului, este terifiantă (“tremurând şi înspăimântat fiind” – faptele apostolilor […]
Vă mulțumim pentru întrebările pe care ni le-ați adresat cu ocazia aniversării primului deceniu de existență al e-revistei noastre. Le puteți citi în continuare, însoțite de răspunsurile noastre. Claudiu: De ce l-ați dat afară pe Adrian Ioniță? EgoPHobia: Nu l-am dat afară. De fapt n-am dat afară pe nimeni din redacție în toți acești […]
de Ionuț Manea Aseară am adormit pe jos alături de cincisprezece muncitori îmbrăcați în dungi negre. Mi-am impus să nu-i prezint decât pe cei în care am încredere. În muncă am încredere dar în hăitașii ei nu. În cameră mai erau o igrasie proaspătă și un miros de șoarece; din când în când camera […]
[fragment] de Tudor Crețu I înfige-ți crete moi în craniu fă-ți peruca și pregătește-te de bal în fața căminului cultural pe platforma râncedă râde ca un dovleac despicat
[Din volumul Nopţi la maximum, dimineţi voalate, Ed. Agol, Bucureşti, 2014] o zi vaccinată de muncă și directorele se pune pe urlat: condica condica condica iar tu nu ai nici crâcni băiețaș pen’ că oriunde-n lumea asta lată (o știe prea bine pielicica ta tăbăcită tatuată la greu cu astă adevărăciune) banii […]
Imposibil Neagră stare a minţii neagră şi imposibilă, cu amintirea unor fragi mincaţi pe fugă din caserolă – nimic de făcut
trei poeme cu mama pe mama o chema Johnny avea mîini din pîine albă și buze à la Eva Angelina și mai tot timpul cînta prin casă treceau batalioane române carpații. copiii rîdeau de mine la școală, dar mama mea a fost cea mai bună din lume, picta dimineața în fereastră răsăritul soarelui, doar pentru […]
[din volumul “Bosnia. Partaj”, editura Cartea Romaneasca Polirom, 2014] Fetiţa cu chibrituri Cutii frumos aranjate cu toate clipele ratate Cu tot ceea ce am pierdut ca să păstrez dacă-mi tai părul acum, el va creşte la loc, în cutiuţe. Şi apoi să mă uit la ghemotocul de păr
de Cătălin Ghiță Și, dacă din perspectiva ochiului uman, montajul este, fără îndoială, un construct, din perspectiva altui ochi, el nu mai este așa; el este cea mai pură viziune a unui ochi non-uman, al unui ochi care ar fi în obiecte. [Gilles Deleuze, Cinéma, vol. I] În Cinéma, impunătorul tratat de taxonomie […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Bioetica începe să se asemene din ce în ce mai mult cu o măsea de minte: o reminiscenţă care, la nevoie, poate fi extrasă. Chiar dacă Bioetica – materie ştiinţifică sau pseudo-ştiinţifică – s-a născut acum câteva decenii, ea poate fi considerată artefactul conştiinţei colective care, din ce în ce […]