(Studii fantastice)
de Oliviu Crâznic
Cezar Petrescu (1892-1961: o viață marcată de tragedie, dar asupra căreia ne vom opri cu altă ocazie) a fost scriitor, istoric și critic literar, traducător, gazetar, fondator al unor publicații culturale, scenarist, membru titular al Academiei Române, parlamentar.
Talentat, prolific și foarte apreciat în epocă (inclusiv peste hotare, fiind tradus și publicat în mai multe țări), este pe nedrept ignorat în prezent (din fericire, avem totuși o Casă Memorială „Cezar Petrescu”, în orașul Bușteni – jud. Prahova). Subevaluarea sa de către critica și istoria literară reprezintă, considerăm, o reminiscență a Epocii Comuniste, în care literatura extraordinarului (și literatura fantastică, în mod special) era etichetată drept puerilă (!), „pentru copii și tineret” (în încercarea de a se sustrage acestei etichetări depreciative, autorul a rescris unele dintre operele sale, eliminând fantasticul din cadrul acestora și golindu-le, astfel, practic, de conținut; din acest motiv, recomandăm edițiile dinainte de instaurarea regimului comunist în România).
FOTO (DOMENIU PUBLIC, cf Wikipedia) publicată în Ion Bălu, „Cezar Petrescu”, Ed. Albatros, 1972
Vasta (și, în mare parte, valoroasa) sa operă se ramifică în trei mari cicluri literare: Cronica românească a veacului XX, Rădăcinile din celălalt veac și Cărți pentru copii.
În Cronică, sunt incluse mai multe subcicluri literare: Rodul pământului, Război și pace, Târgurile unde se moare, Capitala care ucide, Fantasticul interior (căruia îi aparține și opera la care ne vom referi mai jos; de notat faptul că, în ciuda denumirii acestui subciclu, nu toate operele incluse aici de către autor sunt de natură fantastică, și nu toate operele de natură fantastică scrise de Cezar Petrescu au fost incluse aici), Satyricon.
Aranca, știma lacurilor (1928, foileton în revista Viața Românească; 1929, în volum omonim) aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar romantic, categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a nuvelei gotice, subspeciei literare a goticului fantastic [NOTE, 1].
Din punct de vedere al literaturii comparate, nuvela poate fi asociată altor opere care exploatează motivul literar al „moartei neliniștite” (inspirat de credințe folclorice, mituri și legende care mai circulă și astăzi, în special în regiunile rurale sau izolate, s-a închegat și dezvoltat în mod special în literatura romantică), precum: Moarta îndrăgostită (La Morte amoureuse; Théophile Gautier, 1836), Carmilla (J. Sheridan Le Fanu, 1872), Pentru că sângele este viața (For the Blood is the Life; F. Marion Crawford, 1905), Domnișoara Christina (Mircea Eliade, 1936; numele strigoaicei, poate nu întâmplător, este cvasiidentic cu al personajului creat de predecesorul F. Marion Crawford – „Cristina”).
Subiectul ales de Cezar Petrescu pentru opera sa nu este ieșit din comun (raportat la acest tip de literatură, firește): un bibliofil sosește la un castel bântuit, unde este ales de o apariție pentru dezlegarea unui mister mai vechi.
Ceea ce face însă ca Aranca… să fie o incontestabilă capodoperă (categoric superioară creației ulterioare semnate de Mircea Eliade) și, totodată, una dintre puținele scrieri românești cărora critica (Sergiu Pavel Dan, Mihai Dascal) le-a recunoscut, fără ocolișuri, caracterul gotic, este, în primul rând, atmosfera impecabil redată de către autor, prin al său stil individual tipic, bogat, după toate canoanele speciei literare (întocmai cum recomanda „părintele goticului”, Horace Walpole, cititorului nu i se permite nici măcar o clipă de relaxare, fiecare cuvânt din text fiind ales special pentru a crea, întreține și spori continuu impresia de amenințare).
Nuvela a fost ecranizată în anul 1995 sub titlul Aranca (cu Ilinca Goia jucând rolul principal).
Din nefericire, deși calitățile artistice ale Arancăi… au fost atestate de către însuși George Călinescu, în fundamentala sa Istorie a literaturii române de la origini pînă în prezent (precum și de către alți critici literari însemnați: Perpessicius, Al. Piru ș.a.), și deși subiectul este, în mod cert, unul în măsură să stârnească ori să sporească adolescenților apetitul pentru lectură (aspect demn de luat în considerare, cu atât mai mult cu cât, în ultima vreme, ne plângem constant – și nejustificat, dar acesta este un subiect pe care l-am mai abordat și îl vom mai aborda cu alte ocazii – că „noile generații nu mai citesc”), în mod inexplicabil opera nu a fost introdusă în programa pentru examenul național de Bacalaureat nici după încheierea „Epocii de Aur” [NOTE, 2].
De asemenea, tot din nefericire, deși, în trecut, nuvela a fost tradusă și publicată în mai multe limbi străine (Aranca, il fantasma dei laghi, 1931, 1965; Aranca, la fée des lacs, 1932; Aranka, 1967; Aranka, duh ozer, 1975; The Pixie of the Marshes, 1981), iar Mircea Eliade, în calitate de secretar cultural al Legației României de la Lisabona, a considerat-o demnă pentru a reprezenta și pentru a promova cultura română în Peninsula Iberică, și deși subiectul este, în mod cert, unul în măsură să stârnească interesul pe plan internațional (mai cu seamă, în lumea occidentală) pentru literatura română, nu par a se face nici un fel de eforturi, în prezent, pentru publicarea și promovarea peste hotare a acestei creații clasice, reprezentative și onorante pentru literatura noastră.
[NOTE]
[1] Raportat la alt criteriu de clasificare a subspeciilor speciei literare gotice, Aranca, știma lacurilor aparține subspeciei literare a goticului supranaturalist.
Pentru distincția dintre termenii „fantastic” și „supranatural”, a se vedea O. Crâznic, Fantasticul delimitat (http://egophobia.ro/?p=11067).
Pentru înțelesul termenului „supranaturalism”, a se vedea O. Crâznic, Fantasticul histrionic [NOTE, 5] (http://egophobia.ro/?p=11154).
[2] Programa pentru examenul național de Bacalaureat necesită în mod imperios o revizuire substanțială, prin care să se introducă operele reprezentative ale literaturii fantastice românești, ocolite în mod cu totul nejustificat (ca să nu spunem „comunist”): Domnișoara Christina (Mircea Eliade), În pădurea Cotoșmanei (Gala Galaction), Aranca, știma lacurilor (Cezar Petrescu), Adam și Eva (Liviu Rebreanu), Schimnicul (Vasile Voiculescu).
*
Despre autorul rubricii:
OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Lb. și lit. română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Lb. și lit. română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este prozator și poet, traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui fac obiectul unor studii de specialitate (publicate inclusiv în volume apărute sub egida Fac. de Lit. din varii centre universitare): Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel (dr. dr. Șt. Bolea), Hero and Villain in Hôtel Transylvania and in Crâznic’s Nightmare (dr. E. Atudosiei) ori masterate: Oliviu Crâznic, … și la sfârșit a mai rămas coșmarul (M. Vlatković, Vampirul balcanic p. 35-42, Univ. din Zagreb, Fac. de Ştiinţe Sociale și Umaniste). Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru elevi, studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (ed. I-III, 2018-2020), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului, fiind prezent, cu studiul Teoria colapsului civilizației în literatura anticipativă de avertisment, și în NOEMA (revistă a Academiei Române). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii SF, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revistele culturale EgoPHobia (în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice) și Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage). Blog oficial: Goodreads: Oliviu Crâznic`s Blog (https://www.goodreads.com/author/show/4939353.Oliviu_Craznic/blog).
Foto autor: Mihaela Nazarie.
„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)