(arena culturală: cartea & filmul)
de Alexandra Medaru
Krysty Wilson-Cairns (n. 1987) este o scenaristă de origine scoțiană. A studiat la Conservatorul Regal al Scoției și la Școala Națională de Film și Televiziune. După ce a realizat scenariul pentru un thriller SF intitulat Eter, care nu a fost produs niciodată, ea a fost cooptată să lucreze la serialul de televiziune Penny Dreadful. De asemenea, a lucrat ca scenarist pentru filmul de război 1917, regizat de Sam Mendes, alături de acesta primind o nominalizare la Premiile Oscar pentru cel mai bun scenariu original.
Andrew Hinderaker este un scriitor și producător cunoscut pentru Penny Dreadful (2014), Pure Genius (2016) și Away (2020). Acesta a fost nominalizat de trei ori la Jeff Award, fiind și dramaturg rezident la Chicago, dar și membru al Gift Theatre, tot în orașul Chicago.
Chris King este producător co-executiv al serialului Penny Dreadful, fiind parte a numeroase alte proiecte la Hollywood, atât în calitate de producător, cât și în calitate de actor. Printre acestea se numără Foo Fighters: Back and Forth și Comics Superheroes Unmasked.
Penny Dreadful (Titan Comics, 2017) este o bandă desenată scrisă de Krysty Wilson-Cairns, Andrew Hinderaker și Chris King și ilustrată de Louie de Martinis, aceasta fiind realizată în registru gotic atât din punct de vedere al firului epic, cât și din punct de vedere al imagisticii, îmbinând teroarea cu moartea și dragostea, într-un cadru amintind de curentul romantic. Deci întâlnim pe de o parte, suspendarea necredinței atât de importantă pentru gotic prin care cititorul trebuie să accepte că există ceva dincolo de ceea ce se află în prim plan, iar pe de altă parte are loc o scoatere în evidență a emoției și individualismului, caracteristice romantismului, căci personajul principal, Vanessa Ives, este întruchiparea lui Lilith într-un decor victorian decăzut și morbid în care vampiri și case bântuite contribuie la crearea unei atmosfere triste și dureroase. Mai mult, sublimul, teroarea și obscuritatea își dau întâlnire, așa cum sunt ele văzute de Edmund Burke: sublimul este în opera de față acel element „care produce cea mai puternică emoție pe care mintea o poate simți”, fiind evocat de teroarea ce este produsă la rândul ei de obscuritate, despre care nu putem ști tot, dar care este necesară pentru a produce frica de necunoscut. Și sunt multe scene în care aceste trei elemente se împletesc, inclusiv în scena care deschide banda desenată, cea în care maestrul îi cere Minei să i-o aducă pe Vanessa Ives, din care decurge întreg firul epic al acestei benzi desenate, care nu este unul liniar, căci intriga a fost stabilită încă de la început, iar trecutul și prezentul se îmbină de-a lungul poveștii.
Aflăm din cea de-a doua secvență a benzii desenate că între Mina și Vanessa există un vechi conflict, care nu ne este dezvăluit pe deplin, însă, în ciuda acestuia, Mina îi cere vechei sale prietene să o salveze din ghearele maestrului, iar Vanessa va porni în căutarea Minei alături de tatăl acesteia, Sir Malcolm Murray, și de servitorul său loial, Sembene. După o luptă cu servitorii maestrului, aceștia vor ajunge la casa Minei unde îl vor întâlni pe soțul ei, Jonathan Harker, și pe prietenii acestuia. Harker le va povesti ce s-a întâmplat cu soția lui și va încerca să pună capăt vieții femeii iubite, devenind însă victima Minei și sfârșind prin a se sinucide, în timp ce Vanessa și Sir Malcolm vor continua să o caute pe Mina, ajutați de data aceasta de Ethan Chandler, prin a cărei apariție se încheie acest prim volum, care a fost urmat de o serie intitulată Penny Dreadful: The Awaking.
Întreg volumul este marcat de mitul vampirului, așa cum este această creatură văzută în cultura europeană. Avem de-a face cu o creatură scheletică ce amintește de strigoii secolului al XIX-lea prin pielea pală și ochii întunecați. De fapt, chiar John Logan se confesează: „Am vrut să folosesc elementele din Dracula fără a avea de-a face cu Dracula însuși” (Extras din The Art and Making of Penny Dreadful), iar această afirmație este susținută de întreaga acțiune a benzii desenate, căci niciodată de-a lungul ei nu are loc o confruntare directă între maestru și Vanessa Ives, mama întunericului, de aici și asemănarea cu Lilith, cea care este deopotrivă înger și demon. Vanessa Ives este o prezență eclectică, în care lumina și întunericul se îmbină eterogen. În comparație cu ea, toți ceilalți eroi par șterși, iar Vanessa, prin magnetismul ei, este de fapt cea care insuflă vivacitatea grupului care o va urma în aventura sa împotriva întunericului.
Chiar și titlul benzii desenate, Penny Dreadful, sugerează înclinația spre gotic, acesta amintind de literatura de serie ieftină, produsă în secolul al XIX-lea în Regatul Unit. Mai exact, este vorba despre povești publicate săptămânal, fiecare costând un penny și având la bază istorii cu detectivi, infractori, ori elemente supranaturale, iar asocierea cu povești precum Sweeney Todd, Dick Turpin, sau Varney, vampirul este numai potrivită pentru o bandă desenată ce redă, de fapt, povestea unui serial horror.
Dialogurile decurg natural, iar replicile devin intense atunci când răul se manifestă: „Te vei ruga cu mine, Vanessa?”/„Te vei ruga cu mine pentru sufletul Minei?” (tr.m.), în timp ce ilustrațiile realizate de Louie de Martinis păstrează figurile actorilor din rolurile principale ale serialului Penny Dreadful, ceea ce face banda desenată și mai atractivă pentru fanii serialului. Coloristica mizează pe nuanțe întunecate, menite să susțină atmosfera apăsătoare a poveștii.
Banda desenată este recomandată fanilor literaturii gotice și horror, care vor regăsi în ea elemente amintind de povești clasice precum Frankenstein, Portretul lui Dorian Gray și Dracula.
Ecranizarea
Dacă de obicei banda desenată precedă filmul, în acest caz ea succedă serialul de televiziune pe care se bazează, și anume Penny Dreadful (2014-2016), scris de John Logan în colaborare cu Andrew Hinderaker și Krysty Wilson-Cairns. Povestea îi reunește pe Vanessa Ives (Eva Green), cea care are contact cu supranaturalul, Sir Malcolm Murray (Timothy Dalton), exploratorul, Ethan Chandler (Josh Hartnett), pistolarul, și Victor Frankenstein (Harry Treadaway), omul de știință, care se luptă cu forțele întunericului în încercarea de a o salva pe Mina, fiica lui Sir Malcolm.
Produs pentru Showtime și Sky, serialul a avut trei sezoane:
- acțiunea primului sezon începe în Londra, 1981, când Ethan Chandler este angajat de Sir Malcolm și Vanessa Ives pentru a o salva pe Mina, fiica exploratorului. Aceștia sunt ajutați și de Victor Frankenstein, iar grupul este prins în jocurile maestrului, care vrea să pună mâna pe Vanessa Ives pentru ca ea să-i devină soție și mamă a întunericului. În planul secund, se desfășoară două povești de dragoste, cea dintre Vanessa Ives și Dorian Gray și cea dintre Ethan Chandler și Lily;
- de-a lungul celui de-al doilea sezon, maestrul își continuă goana după misterioasa domnișoară Ives prin intermediul unui cuib de vrăjitoare, condus de Evelyn Poole. În fundal, Frankenstein o readuce la viață pe Lily și Ethan Chandler este vânat de poliția londoneză;
- în ultimul sezon, personajele principale sunt despărțite. Ethan Chandler ajunge pe teritoriul american și se confruntă cu trecutul său, în timp ce maestrul vrea să prindă în ghearele sale sufletul Vanessei Ives.
Serialul Penny Dreadful îmbină supranaturalul cu teroarea, provocând neliniște celor care îl vizionează. Cei care iubesc goticul clasic vor aprecia serialul care aduce pe micile ecrane elemente din povești ale unor scriitori precum Mary Shelley, Oscar Wilde sau Bram Stoker.
Decorurile victoriene sumbre contribuie la crearea unei atmosfere încărcate, care ține spectatorul în suspans, iar tensiunea sporește atunci când în prim plan apar creaturile întunericului, căci actorii care interpretează aceste roluri sunt machiați de parcă ar ieși direct din iadul dantesc. Muzica este abisală, contribuind la intensificarea sentimentului de teroare, și făcând din Penny Dreadful unul dintre cele mai bune seriale gotice.
Singurul neajuns al serialului este cel de-al treilea sezon a cărei acțiune este grăbită, mai ales în cea de-a doua jumătate a sezonului, întrucât s-a dorit încheierea serialului mai repede decât fusese planificat.
Totuși, Penny Dreadful rămâne un clasic al goticului și horrorului care nu ar trebui ratat de nici un cinefil iubitor al acestor genuri.
###
Despre autoare:
ALEXANDRA MEDARU (n. 1988; București) este scriitoare de literatură fantastică și realistă (proză, dramă, poezie), critic literar și editor, fiind redactor-șef al revistei P(RO)EZIA și colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia unde conduce două rubrici, Arena culturală: cartea și filmul (în calitate de critic literar) și Lecturi potrivite / recomandate de Alexandra (în calitate de editor).
A publicat un volum liric, Demoni și demiurgi (Editura EIKON, 2017), poezie în volumul Tramvaiul Poeziei (Editura Paralela 45, 2019) și proză în antologiile Eroi fără voie (Ed. Millennium Books, 2015) și Centenarium StrING (Editura Tornada, 2018).
Are apariții de poezie, proză, studii critice, editoriale în publicațiile Apostrof, Argos, Echinox, eCreator.ro, EgoPHobia, Noise Poetry, O mie de semne, Parnas XXI, Postmodern, P(RO)EZIA, Puterea – Cotidian Național, Revista Online de SF&F Galaxia 42, Revista de povestiri, Revista de suspans, Select News, UtopIQa și pe platforma Queero. Amintim câteva lucrări semnificative: Păcatul (2013), Întâlnire cu un bărbat, un satir și un motan (2016), Gomes Leal – poet al Satanei sau al lui Hristos? (2016), A fi sau a nu fi scriitor… (2017), Ființele nopții din urmă (2017), Marea unire și cultura veșnicei influențe (2018) sau Henrik Ibsen – “Peer Gynt” (2019).
Poeme ale sale au fost traduse în limba spaniolă și publicate în Chile și Spania.
În 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired – Concurs de idei, secțiunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contrabandă-n alb și negru.
Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro.