[pricinaşul de serviciu]
de Radu-Ilarion Munteanu
Privind oarecum superficial, consideram că marele bogătaș ar fi, mai degrabă, un soi de vedetă. De ce superficial? Nu poți să acumulezi o avere așa de mare fără să ai unele calități speciale. Har cerului, după implicarea sa în campania electorală americană, oarecum împotriva curentului, s-au aflat detaliile de fond ale programului său investițional, în special în ceea ce privește tehnologia spațială.
Acest subiect va fi analizat în articolul de față.
Împotriva propriului obicei de a contextualiza, nu voi face referire la segmentul economico-financiar al activității investitorului. Totuși, deși ocupă o poziție importantă în mass media, i-a fost conturată în ultimul timp o imagine, o analiză de gen de către Cristian Sima, un finanțist consacrat (https://www.youtube.com/watch?v=ghVeQyLo4hw).
Nu voi face referire decât la compania SpaceX și, foarte puțin, la tehnologiile spațiale dezvoltate de investitor.
În acest domeniu, inginerul israelian Dan Romașcanu a publicat informații detaliate în programul Change The World. Domnia sa anunță că articolul este disponibil și pe blogul The Catcher in The Sand, care-I aparține. Este ușor de găsit, sunt necesare câteva click-uri.
Revenind, compania SpaceX a lansat programele Falcon (9 și Heavy), Dragon, Starship, Humanspaceflight, Rideshare, Starshield, Starlink, etc., având un plan ambițios. Un exemplu concludent este programul Falcon 9 (https://www.spacex.com/vehicles/falcon-9/), care reprezintă prima rachetă orbitală capabilă de re-zbor. Aceasta a efectuat, la data publicării, 397 lansări, 353 aterizări (termenul landing e general, nu înseamnă strict aterizări, ci și, poate, unele amerizări, finalizări, depuneri) și 328 re-zboruri. De asemenea, celelalte programe se pot urmări ușor.
Rezumativ, compania SpaceX a obținut un grad mare de recuperare a materialului de propulsie. Practic totul, în afara sarcinii utile. Dar și aceasta a fost supusă dezvoltării, constituind o etapă superioară a clasicului Program NASA cu navele spațiale. Programul a fost afectat de cele două catastrofe. Ultima publicată a fost în 2003.
Sigur că eșecurile spațiale, atât ale fostei URSS, apoi ale Federației Ruse, cât și ale USA prin NASA, n-au fost publicate niciodată. Și e de presupus că nici ale Chinei. Nu ne putem referi decât la date publice oficiale, acestea fiind singurele elocvente.
NASA, depășită tehnologic, a apelat, conform unor surse (nu încarc articolul cu link-uri), la ceea ce oferea deja SpaceX.
SpaceX nu e doar americană, evident, precum marile companii. Așa că, ilustrând realizările SpaceX, trebuie să contextualizăm. Nu dețin ultimele informații despre realizările spațiale chinezești și rusești, cu atât mai puțin despre ce fac în spațiu japonezii și, posibil, indienii, dar iau în considerare ordinea ponderilor care rămâne, deocamdată, aproape constantă.
Nu putem ignora faptul că, posibil, China va deveni lider spațial global, dar nu cred că aceasta se va întâmpla în viitorul apropiat. Oricum, în contextul eficienței economico-financiare, avansul tehnologic luat de Elon Musk prin SpaceX este considerabil.
La finalul articolului îmi voi exprima părerea asupra riscului la care e supus personajul Elon Musk.
Acum, cea de-a doua latură importantă a tehnologiilor dezvoltate de investitor – comunicațiile.
Pentru o perioadă mare de timp, fluxul comunicării a fost majoritar via cabluri submarine/suboceanice, până când cele aflate în Marea Baltică și între Lituania și Suedia au fost tăiate (https://romania.europalibera.org/a/cabluri-comunicatii-marea-baltica/33207853.html), cu consecințe strategice încă din primele zile. Importanța sateliților a rămas minoritară. Nu citez procente pe termen mediu spre lung.
Sateliți lansează deja multe țări, nu neapărat doar din cele avansate. În general, sateliții sunt de 2 categorii: de orbite înalte și de orbite joase. Sateliții de orbite înalte costă mai mult, acoperă zone mai largi dar sunt, evident, mai puțini. Ceilalți (care deservesc orbite de 350-500 km) sunt destul de mulți, dar acoperă intervale limitate de timp.
Întrebarea este: cu ce vine tehnologia lansată de companiile lui E.M.? În primul rând, vorbim despre eficientizare, având în vedere ieftinirea producerii și lansării, De asemenea, vorbim și de inovația interconectării într-o rețea a mulțimii de sateliți proprii. Fiecare cu fiecare, precum rețelele neuronale și… Natura însăși. Sigur, la scară mică ne referim la numărul lor, dar privind la scară macro, ne referim la spațiul apropiat.
Specialiștii (acest articol are pur rol informativ, cuprinde relatările specialiștilor din domeniu) spun că această viitoare rețea va avea același rol pe care îl au sateliții de orbite înalte.
Nu m-aș mira ca, într-un timp anticipabil, companiile lui E.M. să ajungă la producerea și lansarea de sateliți geostaționari. Iar, într-un viitor imaginabil, asta ar crea o bază pentru un proiect energetic amplu, publicat la începutul anilor 80, chiar în presa românească de atunci. Din păcate, acest proiect ar fi imposibil de realizat din punct de vedere geografic și geopolitic.
Ce se poate întrevedea de către cititorul cu străvechi lecturi SciFi?
Isaac Asimov și-a publicat, începând din anii ′40, până prin anii ′80, ideile în 3 mari cicluri. Nu le discutăm aici. Dar ideea majoră a multor romane a fost ieșirea Omului de pe planeta de origine și popularea spațiului.
Că veni vorba de scriitor, puțină lume știe că, din cele cca. 500 de cărți, doar aprox. 100 au fost ficțiune, restul, cam 80%, au fost de popularizare științifică. (Asta este doar o paranteză în lanțul informativ).
Tehnologiile amintite și schițate aici s-ar interpreta nu ca un pas, ci doar ca o intenție de prim pas, spre Omul în spațiu.
Dar, atenție! Toate acestea pot continua să se dezvolte, sau se pot prăbuși, iar prăbușirea poate fi brutală.
Acesta este riscul major la care este supus personajul E.M. și mașinile lui zburătoare. Se poate prăbuși. Orice impuls declanșează forțe care i se opun. Este o lege a naturii subliniată, în alte cuvinte, de Dalai Lama, cu nu foarte mulți ani în urmă.
Datoria mea este să precizez câte laturi ale fenomenului văd. Ce sper, e evident.