e-revista EgoPHobia
(egoZaur) de Sorin-Mihai Grad Ultimul număr Respiro e de prin 2009, AgoraOnLine a încremenit cu câteva luni mai înainte, Prăvălia culturală a rămas la fel din 2007, electr@ chiar din 2003, Revista scriitorului şi Actualitatea literară nu mai au noutăţi din primăvară, Asymetria, NordLitera şi NoiNu! au devenit altceva, Argos nu mai apare, iar de […]
de Ştefan Bolea “I am a tree awaiting the lightning.” [Samael, The Crown] You don’t have to be only intelligent, you must be smart as well. Otherwise your talent is invalidated by your inaccessibility. The post-modern hero is a combination between Cătălin and Hyperion, a Darwinian predator and a charming bad guy. The essential point […]
Invitatul nostru din EgoPHobia #28 s-a născut pe 10.01.1980 la Craiova. Lucrează ca psihiatru în Bucureşti. În 2005 a debutat editorial cu volumul Prezent compus/ recompus în urma concursului naţional de poezie „Porni Luceafărul…”, primind şi premiul revistei „Ramuri” pentru debut. Anul următor publică volumul de proză Perforatorii câştigând concursurile editurii Cartea Românească şi al […]
[interviu cu Augustin Cupşa] de Cristina Nemerovschi & Sorin-Mihai Grad EgoPHobia: Am citit undeva c-ai fost microbist. Ai scăpat de tot de boală? Cum? Şi totuşi, mai ţii măcar cu Craiova? Augustin Cupşa: Am crescut in Craiova unde toţi copii erau înnebuniţi după fotbal (şi cred că sunt şi acum). Toată ziua bateam mingea, în […]
[Augustin Cupşa – Perforatorii, Cartea Românească, 2006] de Cristina Nemerovschi “Vă place literatura?” – cu această întrebare se încheie romanul Perforatorii şi în acelaşi timp mărturisirea doctorului, unul dintre personajele interesante şi greu de „prins” ale cărţii. Întrebarea lasă impresia unui pariu pe care tânărul autor l-ar face cu cititorii, îndemnându-i pe potecile mai puţin […]
[Augustin Cupşa – Perforatorii, Cartea Românească, 2006] de Luiza Mitu Nu o să insist nici asupra sarcasmului lui Augustin Cupşa, nici asupra atmosferei pe alocuri kafkiene, pe alocuri urmuziene, chiar vişnieciene pe care textul său o degajă, nici asupra războiului-pretext, ci am să-mi încep eseul cu un fragment care-i aparţine Clarei, unul dintre personajele romanului, […]
de Augustin Cupşa Pentru Irina Din spatele uşii se auzeau râsete şi chicoteli, ar fi putut să jure asta. Daria şi-a şters fruntea cu dosul palmei, şi-a potrivit geanta pe umăr şi-a aşteptat. Erau două voci dincolo – una de femeie, uşoară, puţin ascuţită şi cealaltă – de bărbat – mai joasă. S-a uitat încă […]
de Augustin Cupşa Îşi simte dintr-o dată toată greutatea corpului de parcă ar fi agăţat într-un singur punct. Gheara care i s-a înfipt în piept nu l-a slăbit şi acum îi trebuie să se sprijine cu mâna dreaptă de pervaz. Un băiatul stă afară după un cotlon şi el îi vede prin geam spinarea care […]
de Augustin Cupşa Fata asta îşi atinge picioarele în două locuri când stă pe scaun. Genunchii şi gleznele. Are şuviţe arămii prinse la spate şi pulpele groase, curbate. S-a suit la Ottakring şi coboară la Zieglergasse. Are buze subţiri. Are părul pe braţe şi pe şira spinării, deasupra fundului dintr-un puf galben şi între picioare […]
de Augustin Cupşa Primele ore au rulat în tăcere. Taică-su a stat pur şi simplu acolo şi nu a scos un cuvânt dar din când în când şi-a tras nasul. Lui i s-a părut că făcea asta ostentativ. Şi-a dat seama că bătrânul are o nemulţumire ascunsă dar nu a ştiut cum să înceapă discuţia. […]