M-am născut trist

de Iulian Năstase Nopţile albastre se dizolvau în zile portocalii cu vânt slab până la moderat. Hainele subţiri, din material transparent, nu ne fereau trupul de razele verzi ale soarelui încă necopt. Zburam dintr-un capăt în celălalt al grădinii. În grabă, optam şi pentru teleportare. Însă ne istovea. Locuiam, de fapt, într-o livadă imensă de […]

Inferno [IV]

de Carl Solomon 9 noiembrie 2008 Îmi pare ca nu găsesc un precedent pentru mine în istoria şi literatura universală. Toţi cei care au suferit sunt nişte prefăcuţi, suferinţa lor fiind un pretext pentru a evita falsitatea care îi covârşeşte. Pe când durerea mea reală, intensă, adevărată, singura certitudine, singurul reper în viaţă, singurul Dumnezeu. […]

Un norocos

se dedică lui Ovidiu Nimigean de Radu Părpăuţă Prin ’90 sau ’91, am nimerit la o consfătuire a oamenilor de afaceri din România şi Basarabia. Căzusem şi eu popîc acolo în calitatea-mi ambiguă de jumătate ziarist, jumătate – drace călugăre! – om de afaceri! Eram editor fără de editură (pe care n-am mai înfiinţat-o nici […]

La şahişti

de Daniel Sur La Şahişti se joacă rummy. Cel puţin aşa se întâmplă în Parcul Morarilor, după reamenajare. Primăria sectorului tocmai a terminat de ferchezuit parcul: a tuns iarba, copacii şi sălciile. S-au plantat flori, coşuri de gunoi şi indicatoare dintre cele mai trăsnite: „Aleea Magnoliei”, „Aleea Lacului”, „Expoflora” „La Stâncărie”, „La Şahişti”. Nu poţi […]

Paul Deussen – exemplu al receptării gândirii vedantine în Occident

de Mario Barangea Am să îl consider în rândurile care urmează pe Paul Deussen drept unul dintre cei mai străluciţi orientalişti germani. Afirmaţia asta ar putea să aibă un ecou negativ printre cei care sunt obişnuiţi să creadă că Heinrich Zimmer sau Johann Buhler sunt de obicei în capul listei indologilor de limbă germană. Ceea […]

Biopolitica în România de mâine – un SF de succes

(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Faptul că am ales în acest număr al revistei să abordăm problema biopoliticii poate fi considerat mai mult sau mai puţin întâmplător, însă în nici un caz nu se datorează vreunei culori politice camuflate sub pielea subţiere a neutralităţii aparente.

Unde dai şi unde crapă – de la Matricea S la Eveniment Impredictibil

de Gorun Manolescu (postmodernitate versus postmodernism [XIX]) 1. Dacă ar fi… să ne luăm după teoria clasică a «câmpului de evenimente», atunci se poate spune că începuturile teoriei probabilităţilor sunt legate de numele matematicienilor Blaise Pascal şi Pierre Fermat în secolul XVII, ajungând la probleme legate de probabilitate datorită jocurilor de noroc.

Filosofia la cinematograf [I]

de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) MOTTO: “…dacă vrei să iei o oglindă şi să o porţi pretutindeni.Vei face repede soarele şi ceea ce e în cer, pămantul, te vei face repede şi pe tine, ca şi celelalte animale, lucrurile, plantele şi tot ceea ce spuneam adineaori” (Platon, Republica). E folositor să ne întoarcem din […]

Despre adevărul propoziţiilor matematicii și logicii la L. Wittgenstein

[fragment din dizertaţia Natura necesităţii propoziţiilor matematicii la L. Wittgenstein] de Cristina Nemerovschi (Morgothya) În filosofia matematicii, platonismul (realismul matematic) şi constructivismul stau ca două curente fundaţioniste radical opuse, în special prin aserţiunile metafizice pe care le implică despre natura existenţei obiectelor matematice. Unii filosofi şi matematicieni consideră că aceste două poziţii acoperă în întregime […]

Scroll to top