e-revista EgoPHobia
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu C. dovadă scripturală din istoria lui avraam [4, 1-25] 3 argumente veterotestametare [avraam ca model] prin intermediul cărora pavel devedește că omul este îndreptat prin credință, că acest lucru s-a întâmplat înaintea ritualului circumciziei, și că astfel făgăduința divină se împlinește doar pentru cei credincioși. “tradiția iudaică trebuie reinterpretată în mod […]
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu “este esențial pentru filosofie și poezie, ca pregătire a filosofiei, să fie înțelese abia după două, trei generații.” [martin heidegger, caietele negre]; cu alte cuvinte, dacă te-a băgat iovănel la index, dacă a înțeles ceva despre tine, ești mâncat [de timp, ești de domeniul trecutului]. adevăratul creator aparține mereu […]
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu [4] despre ființă crezi că știi ceva doar de la distanță, periferic, pe drumuri ocolitoare. din momentul în care o concepi ca pe un scop al definiției și reprezentării, adică încerci apropierea, ființa dispare, se transformă în enigmă, peste formele ei nu mai cade lumina, pierzându-se în obscuritate. momentul în care […]
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu cu fascismul e ca în pilda semănătorului – semințele lui nu au căzut niciodată pe pământ bun. hermann keyserling era ceva mai optimist: “cu siguranță, dacă reprezintă ceva atât de productiv pe cât cred eu, atunci va dispărea într-o zi, precum sămânța. va face loc unei noi construcții, nebănuite […]
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu [1] știm – ființă și timp, cartea cu care trebuia să înceapă, dar cu care s-a sfârșit filosofia, e un proiect fără final. monumentala construcție heideggeriană a fost abandonată [nu ca eșec, ci cu sensul descoperirii unei dispoziții fundamentale a ființei umane care trebuie să se afle «mereu în trecere și […]
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu «stăpânitorul lumii acesteia» [ioan 12, 31] este un muzicolog. nu degeaba dorea platon să le impună canoane muzicienilor și poeților [«nicăieri nu se schimbă canoanele muzicale, fără schimbarea legilor politice» – republica]. iată de ce primii creștini au respins reprezentațiile teatrale [de spectaculis]. adevărata revoluție a avut loc în […]
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu III. dreptatea lui dumnezeu ca dreptate a credinței [3, 21 – 4, 25] teza [3, 21-26] una dintre cele mai obscure și mai dificile secțiuni ale acestei epistole, una căreia luther îi acorda un rol central în economia epistolei și a bibliei. “natura confuză a acestui pasaj nu poate […]
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu de remarcat că cei în mâinile cărora ni se cere a ne încredința în viitor destinele – “tinerii frumoși și liberi” – se află în linia întâi în “războiul împotriva virusului”, unul care ne-a anulat ca ființe umane și politice [în afara pretextului sanitar, singura grijă a aparatului de […]
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu II. necesitatea descoperirii dreptății lui dumnezeu [1, 18 – 3, 20] A. descoperirea mâniei lui dumnezeu față de neamuri [1, 18-32] „versetul 18 ne oferă tema acestei secțiuni, versetele 19-21 caracterizează vinovăția celor dintre neamuri, iar versetele 22-32 portretizează judecata lui dumnezeu.” [ernst käsemann, commentary on romans, p. 37]. conceptul mâniei […]
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu amuzant cum toți cei care nu au avut treabă niciodată în viața lor cu biserica simțeau nevoia unei poziții sexuale a suveranului iubitorilor de băieței. credințele stângiste ale lui jean-paul sartre au o singură explicație – corydrane.