Oliviu Crâznic

Confesiuni medievale

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multipremiată, publicată atât în țară (Orașul ascuns, Ed. Diasfera, 2005; Împăratul ghețurilor[1], Ed. Diasfera, 2006 și Ed. Crux Publishing, 2018 – ediție revizuită; Stelarium: Regatul sufletelor pierdute, Stelarium: Ascensiunea stelară, Stelarium: Agenții haosului, Ed. Crux Publishing, 2016-2019[2]; Stăpânul umbrelor: Trezirea[3] și Stăpânul umbrelor: Zorii […]

Eternul feminin nu este numai felin

de Oliviu Crâznic Doina ROMAN este antreprenoare, poetă (Maestrul și jumătate lebădă, Ed. Agol, 2014; coautor G. Gherbăluță) și romantistă[1] – reprezentantă notabilă a neofantasticului histrionic[2] autohton (Pragul, Ed. Tracus Arte, 2014, 2016; Pragul 2: Umbra martor, Ed. Tracus Arte, 2015, 2016[3]; Pragul 3: Ultimul trimis oserp, Ed. Tracus Arte, 2016; Prea mulți zei pentru […]

Imersiune în titanism

de Oliviu Crâznic  „I wear no mask.” [R.W. Chambers, The King in Yellow] Ştefan Bolea (n. 1980) este cercetător universitar, doctor în Filosofie și doctor în Literatură Comparată, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor multipremiat (publicat inclusiv pe plan internațional) – poet, prozator, eseist, teoretician specializat în istoria critică a unor curente și subcurente […]

Regina Maria a României și a sa literatură gotică

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Lumea e un loc cumplit, și singur Dumnezeu are milă.”  Despre Regina MARIA a României am scris recent, prezentând Visătorul viselor (https://egophobia.ro/?p=14624) și, respectiv, Ce-a văzut Vasile soldatul. Poveste din timpul Războiului (https://egophobia.ro/?p=14632). Am semnalat, astfel, necesitatea reevaluării și revalorificării literaturii fantastice create de Maiestatea Sa și etichetate, în mod […]

Viitorul viitorului sau Dincolo de stele, magia

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multiplu premiată, antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, ține prelegeri vizând teoria, dar și practica beletristicii, sau jurizează concursuri literare.

Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [III]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i șase colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]

Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [II]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i cinci colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]

Privind (cât este, încă, posibil) „Portretul luptătorului la tinerețe”

de Oliviu Crâznic Portretul luptătorului la tinerețe este un film artistic istoric, regizat de Constantin POPESCU (n. 1973) și lansat în anul 2010 – în fapt, unul din puținele filme românești (relativ) recente care este (în același timp) bine realizat, interesant și educativ. Concret, Portretul … ne supune atenției povestea adevărată a unui grup (așa-numitul […]

Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [I]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizând primele sale patru[1] colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică, publicate la începutul anilor 2000: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, […]

Regina Maria a României și a sa literatură fantastică [II]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Omul care era Lumina venea către el, Vasile – Vasile soldatul, care furase morților o cruce.” Despre Regina MARIA a României am scris recent, prezentând Visătorul viselor. Am semnalat, cu respectiva ocazie, necesitatea reevaluării și revalorificării literaturii fantastice create de Maiestatea Sa și etichetate, în mod nejustificat, „literatură pentru copii” […]

Scroll to top