de Sorin Lucaci
numai în podul palmei se ascunde un noiembrie târziu
numai în podul palmei se ascunde chircit de durere un noiembrie târziu
ca o ghicitoare bătrână la marginea de sud a oraşului
care-ţi citeşte linia vieţii şi-n schimbul unui bănuţ
îţi spune că vei trăi până la 80 de ani
că vei călatori cu o turmă de voluptăţi în rucsacul peticit cu vise Read the rest of this entry »
Tags: EgoPHobia #27, poezie, Sorin Lucaci
de Sorin Lucaci
“Orbit a fost Irod privind pe Salomeea, fiica Irodiadei, jucând şi chiar inteleptul Solomon a fost orbit sufleteşte de femeile străine şi a greşit şi el înaintea lui Dumnezeu.” (III Regi 11, 3-4)
suntem iarăşi aici
ca în fiecare dimineaţă
la mici intervale
ne este servit ceaiul fierbinte
pe o tavă uriasă
ce seamănă a planetariu Read the rest of this entry »
Tags: EgoPHobia #26, poezie, Sorin Lucaci
de Sorin Lucaci
pentru că tu uzină cu aripi
fabrică de omorât suflete
îmi faci în fiecare dimineaţă nodul la cravata portocalie cu picăţele
cu precizia unei maşini de tocat nemţesti siemens bosh
îţi ascult discursul interminabil
cu interminabile porţi de sânge ţâşnind dintr-o gură albastră
cineva îţi duce gunoiul îţi aruncă vesela şi resturile menajere Read the rest of this entry »
Tags: EgoPHobia #26, poezie, Sorin Lucaci
de Sorin Lucaci
m-am născut undeva într-un cătun în ucraina
aproape de cernăuţi
noaptea vorbeam mult în somn
după ce toată ziua spărgeam baloane rozalii de săpun în
urechea bunicului
“atcroite cniga” ţipa mama mereu
în timp ce eu citeam “suferinţele tânărului Werther” Read the rest of this entry »
Tags: EgoPHobia #26, poezie, Sorin Lucaci
de Sorin Lucaci
în tine au început să crească fluturi
destul de vizibili prin pielea străvezie
acest lucru este indubitabil şi cred că s-a întâmplat într-o dimineaţă
fluturi uriaşi fluturele monarh (danous plexippus)
aşezat pe frunza de ceară ca o palmă într-o reţea de nervuri
şi corpul tău brăzdat de culori negru portocaliu Read the rest of this entry »
Tags: EgoPHobia #24, poezie, Sorin Lucaci
de Sorin Lucaci
şi când vorbea dimitrie cu o grimasă în colţul gurii
mă treceau fiori reci pe şina spinării
se deformau ziua şi noaptea cu ultimele picături de sudoare
pe fruntea statuii ecvestre a lui alexandr suvorov din tiraspol
şi cântăreaţa aia ucraineană de jazz trecută bine de prima tinereţe, Read the rest of this entry »
Tags: EgoPHobia #24, poezie, Sorin Lucaci
[poem despre un om care suferă fără vină]
de Sorin Lucaci
tatăl meu bolnav în acel anotimp straniu
citea ziarul cu gravitatea momentului
hibernând în liniştea sa ierarhică
iubea femeile pe tocuri înalte
şi pentru acest fapt dorea să iasă
cât mai grabnic la pensie Read the rest of this entry »
Tags: EgoPHobia #24, poezie, Sorin Lucaci
