Stoian G. Bogdan

Poemul ca autoportret

[Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea românească, 2009] de Petrişor Militaru „Soarta mai face mişto uneori” [Tipul d)] Volumul lui Stoian G. Bogdan se deschide cu un scurt poem explicit biografic menit să aduc în prim plan ideea că un text este poezie atâta timp cât tu, ca scriitor, dar şi ca receptor, ţi-l asumi […]

Virtualitate corporală şi genealogii emergente

[Introducere la poetica volumului Chipurile de Stoian G. Bogdan] de Igor Ursenco Patria poetică detaşată (În loc de Prolegomene) Aşa cum menţionam şi cu alte ocazii, fiecare generaţie artistică (dacă nu) şi biologică declarată vine pe tărîmul procesului literar-cultural intricat cu iluzia deschizătorului ontologic pe care o resimţea din plin în plămîni Cristofor Colon la […]

Încurajarea aberaţiilor pe piaţa literară din România

[Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea Românească, 2009] de Diana Todea Deşi analiza literară a acestui volum o să vă inducă în eroare în primele pasaje, sensul ei devine clar pe măsură ce nevoia de a găsi literatură dincolo de cuvinte se dovedeşte a fi nesatisfăcută. Începând volumul de poezii cu o ”Scurtă biografie”, Stoian […]

Lumea Chipurilor

[Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea Românească, 2009] de Cristina Nemerovschi (Morgothya) Nu sunt un poet care-ar putea scrie cu sânge-/ le lui. Sunt mai degrabă un copil care-a îmbătrânit prea/ devreme. [Stoian G. Bogdan, Scurtă biografie, Chipurile, 2009] eu nu sunt un poet. eu sunt un poem [Stoian G. Bogdan, Ciotlosharada, Chipurile, 2009] Scurta […]

Chipurile lui SGB

[Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea Românească, 2009] de Mario Barangea Nu cu mult timp în urmă, Gelu Vlaşin mi-a făcut cunoştinţă cu un tânăr, undeva într-un bar din Bucureşti. Mi-a zis: „el e SGB, Stoian G. Bogdan – poetul”. În secunda următoare m-am gândit că Gelu încearcă să-mi facă vreo farsă, pentru că tipul […]

Scroll to top