{"id":10004,"date":"2013-06-29T12:06:37","date_gmt":"2013-06-29T10:06:37","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10004"},"modified":"2013-08-15T12:11:07","modified_gmt":"2013-08-15T10:11:07","slug":"teodor-stcherbatsky-buddhist-logic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10004","title":{"rendered":"Teodor Stcherbatsky: Buddhist Logic"},"content":{"rendered":"

occident & orient [7]<\/span><\/p>\n

de Gorun Manolescu<\/p>\n

 <\/p>\n

\nStcherbatsky Teodor (1986 \u2013 1942) a fost un specialist rus \u00een Budism. Fedor Ippolitovich Stcherbatski, care a semnat lucr\u0103rile sale scrise \u00een englez\u0103 \u201eTh. Stcherbatsky\u201d, s-a n\u0103scut \u00een Kielce, Polonia \u015fi a murit \u00een Borovoi, Kazakhstan. A studiat filologia \u015fi ideologia la Universitatea din Saint Petersburg cu I. P. Minaev, poetica sanskrit\u0103 \u00een Vienna cu Georg B\u00fchler, filosofia indian\u0103 \u00een Berlin cu Hermann Jacobi \u015fi logica sanskrit\u0103 \u015fi tibetan\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i (pandi\u0163i) in India \u015fi lama\u015fi din Mongolia. \u00centre 1900 \u015fi 1941, Stcherbatsky a fost profesor la Universitatea din Saint Petersburg. Printre studen\u0163ii s\u0103i s-au reg\u0103sit O. O. Rozenberg, E. E. Obermiller \u015fi A. I. Vostrikov. Academia Rus\u0103 de \u015etiin\u0163e l-a ales Membru Corespondent (1910) \u015fi apoi Academinian (1918). A fost directorul Institutului de Cultur\u0103 Budist\u0103 (1928\u20131930) \u015fi \u015feful sec\u0163iunii Indo-Tibetane a Institutului de Studii Orientale. A sa Concep\u0163ie a Nirvanei budiste (1927), scris\u0103 \u00een englez\u0103, a produs senza\u0163ie \u00een Occident. Au urmat cele dou\u0103 volume ale lucr\u0103rii sale de baz\u0103 Logica Budist\u0103, scris\u0103, de asemenea, \u00een englez\u0103 (1930 \u2013 32) care a exercitat \u015fi exercit\u0103 o imens\u0103 influen\u0163\u0103 \u00een \u201cBudologie\u201d.<\/p>\n

Stcherbatsky a r\u0103mas oarecum pu\u0163in cunoscut \u00een Rusia. \u00cens\u0103 fluen\u0163a cu care vorbea Sanskrita \u015fi Tibetana a c\u0103p\u0103tat admira\u021bia f\u0103r\u0103 rezerve a lui Jawaharlal Nehru \u015fi Rabindranath Tagore. Conform cu Debiprasad Chattopadhyaya, “Stcherbatsky ne-a ajutat pe noi indienii s\u0103 descoperim propriul nostru trecut \u015fi s\u0103 restabilim adev\u0103rata perspectiv\u0103 a mo\u015ftenirii noastre filosofice.\u201d \u00cen 2004 Enciclopedia Britanica l-a considerat drept “cea mai mare autoritate a Occidentului \u00een filosofia budist\u0103\u201d. Cartea sa Logica Budist\u0103 a ocupat (\u015fi continu\u0103 s\u0103 ocupe) un loc de frunte \u00een \u201cTop Ten-ul\u201d c\u0103r\u0163ilor \u00een domeniu, fiind multiplu re-editat\u0103. La noi \u00een \u0163ar\u0103, de\u015fi citat\u0103 de Anton Dumitriu (Istoria Logicii) \u015fi Sergiu AlGeorge (Limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 \u00een g\u00e2ndirea indian\u0103) se observ\u0103 c\u0103 ea nu a fost studiat\u0103 cu acribie. De altfel Sergiu AlGeorge, prin bun\u0103voin\u0163a c\u0103ruia am putut s\u0103-mi trag o copie xerox a c\u0103r\u0163ii pe care tocmai o adusese din India \u00eenaintea de a muri, spunea c\u0103 avea \u00een plan s-o aprofundeze av\u00e2nd \u00een vedere interesul s\u0103u pentru o Logic\u0103 a simbolurilor pe care se preg\u0103tea s-o elaboreze (a se vedea \u015fi Arhaic \u015fi universal unde pomene\u015fte despre o asemenea logic\u0103). Din p\u0103cate, acest proiect nu s-a mai putut materializa.<\/p>\n

Mai trebuie men\u0163ionat c\u0103 primul volum al Logicii budiste cuprinde o prezentare \u015fi interpretare a autorului nu numai a acestei logici ca atare dar \u015fi o \u00eencadrare a Budismului \u00een diversele curente filosofice din India, punct\u00e2nd afinit\u0103\u0163ile cu unele dintre acestea \u015fi \u00eendep\u0103rtarea neta de altele. De asemenea, \u00een acest volum, se prezint\u0103 \u015fi unele paralele \u00eentre doctrina Budist\u0103 \u015fi anumite curente filosofice din Occident. \u00cen al doilea volum sunt prezentate traduceri \u00een englez\u0103 din sanskrit\u0103 \u015fi tibetan\u0103 a unor texte de baz\u0103 ale Budismului. Printre care se afl\u0103 \u015fi tratatul de baz\u0103 al Logicii Budiste (Scurt tratat de logic\u0103 al lui Dharmakirti cu comentariile lui Dharmamottara), Dharmakirti put\u00e2nd fi considerat un Aristotel al Budismului, iar tratatul s\u0103u un echivalent al Organonului Stagiritului, dar clar diferit de acesta, \u00eens\u0103 la fel de \u00ablogic\u00bb. <\/p>\n

Reproduc mai jos o traducere, ce-mi apar\u0163ine, din Introducerea la vol. I (\u00a71) al \u201eLogicii Budiste\u201d.<\/p>\n

\u201eINTRODUCERE <\/p>\n

\u00a71. Logica Budist\u0103<\/p>\n

Sub titlul de Logic\u0103 budist\u0103 se \u00een\u0163elege un sistem de logic\u0103 \u015fi epistemologie creat \u00een India \u00een secolele VI \u2013 VII e. n. de c\u0103tre doi mari \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi Budi\u015fti, Mae\u015ftrii Dign\u0101ga \u015fi Dharmak\u012brti. Literatura logic\u0103 Budist\u0103, insuficient cunoscut\u0103, care a preg\u0103tit crea\u021bia celor doi mae\u015ftrii aminti\u0163i, precum \u015fi enorma literatur\u0103 a comentatorilor care a urmat \u00een toate \u0163\u0103rile Budiste de nord, trebuie incluse \u00een aceea\u015fi categorie (i.e. sistem de logic\u0103 \u015fi epistemologie Budist). El con\u0163ine, \u00eenainte de toate, o doctrin\u0103 a formelor silogistice \u015fi pentru acest fapt el poate fi denumit logic. O teorie asupra esen\u0163ei ra\u0163ionamentului \u015fi asupra inferen\u0163ei este \u00een India, ca \u015fi \u00een Europa, un corolar natural pentru o teorie a silogismului.<\/p>\n

Dar logica Budist\u0103 con\u0163ine mai mult. Ea con\u0163ine de asemenea o teorie a percep\u0163iei sensibile, prin sim\u0163urile comune \u015fi, \u00eendeosebi, a celei \u201epure\u201d care, ac\u0163ion\u00e2nd \u00een background-ul empiricului, prin \u201esim\u0163 interior\u201d, poate percepe dincolo de ceea ce vedem, auzi, pip\u0103i, gusta, mirosi; sau, mai precis, o teorie asupra percep\u0163iei \u015fi senza\u0163iei \u00een cadrul \u00eentregului context al cunoa\u015fterii, o teorie a siguran\u0163ei cunoa\u015fterii noastre \u015fi a realit\u0103\u0163ii lumii externe. Aceste probleme sunt \u00een mod uzual tratate [\u00een contextual nostru cultural] sub titlul de epistemologie [considerat\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in, ca o disciplin\u0103 aparte \u00een raport cu logica]. Prin urmare este justificat s\u0103 numim sistemul Budist un sistem logico-epistemic. El \u00eencepe cu o teorie a senza\u0163iei drept un martor indubitabil al existen\u0163ei lumii exterioare. Continu\u0103 cu o teorie a coordon\u0103rii \u00eentre lumea exterioar\u0103 \u015fi reprezentarea ei ca o construc\u0163ie a modului prin care o \u00een\u0163elegem prin imagini \u015fi concepte. Urmeaz\u0103 o teorie a judec\u0103\u0163ii [ra\u0163ionamentului], a inferen\u0163ei \u015fi a silogismului. \u00cen final se adaug\u0103 o teorie asupra artei de a aborda \u015fi conduce disputele filosofice \u00een public [retorica la noi]. Acest sistem \u00eembrac\u0103 astfel \u00eentreaga arie a cunoa\u015fterii umane \u00eencep\u00e2nd cu senza\u0163iile \u015fi termin\u00e2nd cu aparatul complicat al dezbaterii publice. <\/p>\n

Budi\u015ftii \u00een\u015fi\u015fi numesc aceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a lor o doctrin\u0103 a surselor adev\u0103ratei cunoa\u015fteri sau o doctrin\u0103 a ra\u0163ionamentului logic sau, mai simplu, o investiga\u0163ie a adev\u0103ratei cunoa\u015fteri. Ea este o doctrin\u0103 a adev\u0103rului \u015fi erorii [nu numai \u00ablogice\u00bb].<\/p>\n

\u00cen inten\u0163ia promotorilor s\u0103i sistemul nu a avut aparent nici o leg\u0103tur\u0103 special\u0103 cu Budismul ca religie, i.e., ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een sensul realiz\u0103rii Salv\u0103rii. El pretinde a fi o logic\u0103 natural\u0103 \u015fi general\u0103 a g\u00e2ndirii umane. Totu\u015fi el pretinde a fi de asemenea un mod critic de a privi aceast\u0103 g\u00e2ndire. Entit\u0103\u0163ile a c\u0103ror existen\u0163\u0103 nu este suficient garantat\u0103 de legile logicii sunt clar rejectate \u015fi, din acest punct de vedre, logica Budist\u0103 p\u0103streaz\u0103 numai idea de la care \u00eencepe Budismul. El neag\u0103 existen\u0163a unui Dumnezeu, a unui Suflet, a Eternit\u0103\u0163ii. El nu admite nimic altceva dec\u00e2t curgerea ne\u00eencetat\u0103 a evenimentelor \u015fi topirea lor final\u0103\/etern\u0103 \u00een Nirvana. Realitatea pentru Budi\u015fti este cinetic\u0103, ne static\u0103 [\u015fi nu static\u0103 precum a noastr\u0103], dar logic\u0103. Ultimul scop al logicii Budiste este de a explica rela\u0163ia dintre realitatea mi\u015fc\u0103toare \u015fi constructele statice ale g\u00e2ndirii. Ea este opus\u0103 logicii altor curente din India cu ar fi cea a Reali\u015ftilor, a logicii \u015fcolilor Nyaya, Vaise\u015fika \u015fi Mimamsa pentru care realitatea este static\u0103 \u015fi adecvat\u0103 conceptelor g\u00e2ndirii [a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een logica clasic\u0103 occidental\u0103 plec\u00e2nd de la Organonul aristotelic].\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

occident & orient [7] de Gorun Manolescu   Stcherbatsky Teodor (1986 \u2013 1942) a fost un specialist rus \u00een Budism. Fedor Ippolitovich Stcherbatski, care a semnat lucr\u0103rile sale scrise \u00een englez\u0103 \u201eTh. Stcherbatsky\u201d, s-a n\u0103scut \u00een Kielce, Polonia \u015fi a murit \u00een Borovoi, Kazakhstan. A studiat filologia \u015fi ideologia la Universitatea din Saint Petersburg cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[986,27,779],"tags":[1164,1117,28,1154],"class_list":["post-10004","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-38","category-filosofie","category-occident-orient","tag-egophobia-38","tag-filosofie","tag-gorun-manolescu","tag-occident-orient"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Bm","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10004"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10007,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10004\/revisions\/10007"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}