de Mihaela Rotaru<\/p>\n
\n <\/p>\n
Depunerea ritual\u0103 a unor obiecte \u00een sicriu<\/i> afirm\u0103 credin\u0163a oamenilor \u00een postexisten\u0163\u0103<\/i> \u015fi presupune atribuirea unor semnifica\u0163ii, a unei \u00eenc\u0103rc\u0103turi simbolice drumului pe care \u00eel are de parcurs sufletul, gesturi cu totul str\u0103ine \u2013 unele \u2013 de dogma cre\u015ftin\u0103. R\u00e2nduiala Bisericii consider\u0103 c\u0103 \u201epractica de a lipi pe crucea din m\u00e2na mortului o moned\u0103 este p\u0103g\u00e2n\u0103 \u015fi trebuie p\u0103r\u0103sit\u0103. Cu acest ban se credea, \u00een mitologia anticilor, c\u0103 mor\u0163ii pl\u0103tesc luntra\u015fului Charon trecerea peste Styx (un fluviu al infernului). A ata\u015fa un ban de Sf\u00e2nta Cruce reprezint\u0103 o impietate \u015fi perpetuarea unor supersti\u0163ii\u201d. (Dr\u0103goi, 2007: 18)<\/p>\n
\u00cen imaginarul colectiv obiectele care au intrat \u00een contact cu mortul sunt eliminate, fie puse \u00een sicriu (pieptene, instrumente de b\u0103rbierit), fie aruncate. Ele sunt contaminate de moarte, ca atare, ele trebuie s\u0103 fie \u00eenl\u0103turate. \u00cen acela\u015fi context al purific\u0103rii se \u00eenscrie, spuneam, \u015fi sp\u0103larea m\u00e2inilor celor care au fost prezen\u0163i la \u00eenmorm\u00e2ntare, la ie\u015firea din cimitir, la g\u0103sirea unei surse de ap\u0103 (r\u00e2u, vale, f\u00e2nt\u00e2n\u0103, ci\u015fmea), sau c\u00e2nd intr\u0103 la masa de poman\u0103. Sfe\u015ftania pe care o face preotul este tot un act de purificare, \u00eenscris \u00een acela\u015fi cadru al desprinderii de sub puterea mor\u0163ii \u015fi de dep\u0103\u015fire a st\u0103rii create. Pe acest palier ne aducem aminte considera\u0163iile lui Ernest Bernea, potrivit c\u0103rora \u201ela temelia tuturor acestor acte st\u0103 o reprezentare a mor\u0163ii de un anume tip \u015fi natur\u0103, este o interpretare a realit\u0103\u0163ii cu totul special\u0103 \u015fi care poate fi legat\u0103 de o mentalitate magic\u0103. (…) Prima tr\u0103s\u0103tur\u0103 a mor\u0163ii, \u00een reprezentarea cercetat\u0103, este aceea de a fi un fel de substan\u0163\u0103 spiritual\u0103. O realitate imaterial\u0103 \u015fi totu\u015fi o prezen\u0163\u0103 activ\u0103, moartea este un fel de fluid magic, cu o putere greu de \u00eengr\u0103dit, de aici, din aceast\u0103 natur\u0103, vine puterea ei de penetra\u0163ie, de infiltrare. Cea de-a doua tr\u0103s\u0103tur\u0103 a mor\u0163ii, \u00een acest mod de reprezentare, este aceea de a se ar\u0103ta ca un fenomen contagios, ea contamineaz\u0103 tot ce atinge, adic\u0103 tot ce este prezent \u015fi particip\u0103, \u00eentr-un oarecare fel, la acest act al mor\u0163ii\u201d. (Bernea, 2007: 85)<\/p>\n
Eviden\u0163iem, \u00een cele ce urmeaz\u0103, cele mai pomenite obiecte, de la cele de uz personal, la cele ce \u0163in de sfera mai larg\u0103 a ocupa\u0163iilor din timpul vie\u0163ii: \u201eP\u0103 l\u00e2ng\u0103 bani, s\u0103 mai pune \u015fi o ramur\u0103 de rug, cocu\u0163, lucruri la care o \u0163\u00e2nut \u015fi i-o fost draji, de ezemplu: ac, a\u0163\u0103, la cine i-o fost drag a cose, cot\u0103tore, pieptine, la cine i-o fo drag a s\u0103 cota \u00een oglind\u0103, obiecte ce-o fo reprezentative pentru ce-o f\u0103cut la via\u0163a lui, carte, la cine s-o avut cu de-aste. Secere, s\u0103cure, ciocan, da mai rar s\u0103 pune amu, bunuri de-ale lor, s\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 de ele p\u0103 lumea ceielalt\u0103\u201d. (Bon\u0163e Floare, Ban) Materialul de Arhiv\u0103 aduce mai mult\u0103 lumin\u0103 asupra unor aspecte. \u201eS\u0103 pune gri\u0163ari \u015fi on col\u0103cel, c\u0103 z\u00e2ce c\u0103 mere p\u0103 la vam\u0103, s\u0103-i hie la vam\u0103 \u015fi col\u0103celu t\u0103t la vam\u0103. La muieri le pune furc\u0103, s\u0103 aibe de lucru \u015fi acolo, b\u0103sam\u0103. (…) Da amu o perit acele, nu mai umbl\u0103 nime, la b\u0103rba\u0163i le pun cos\u0103, de le-o fost drag\u0103 cosa tare\u201d. (Tx. mg. nr. 012066, Inf. Matei Leontina, 60 ani, Bezded, Culeg. Ion Cuceu, 07.1969) \u201e\u00cen cop\u00e2r\u015feu. Jeluituri, adic\u0103 un fel de a\u015fchii, sau otav\u0103 sau cearceaf, pern\u0103 cu pene, o lumin\u0103 de cear\u0103, \u00een semn de cruce, \u00een m\u00e2na dreapt\u0103, bot\u0103 de rug, trei-patru paie de in, colac cu bani, pieptine. Rug, ca s\u0103 pot\u0103 trece v\u0103mile (rug \u2013 pentru c\u0103, aprins de Moise, el a tot ars \u015fi nu s-a mai stins. Pieptene \u2013 unul r\u0103u, care nu se mai poate folosi, ca s\u0103 aib\u0103 cu ce se piept\u0103na mortul. Colacul \u2013 ca merinde, bani \u2013 ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 pl\u0103ti v\u0103mile. A\u015fezarea \u00een sicriu se face a doua zi (cel mai devreme), dac\u0103 nu chiar a treia zi. Pe oamenii s\u0103raci se poate \u00eent\u00e2mpla s\u0103 \u00eei \u00eengroape la numai patru-cinci zile dup\u0103 deces, dac\u0103 nu au cine s\u0103 le preg\u0103teasc\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea\u201d. (Tx. mg. nr. 2110Il, Inf. Alb Veronica, 68 ani, Mese\u015fenii de Sus, Culeg. Ion Talo\u015f, 15.02.1973)<\/p>\n
Ne oprim, \u00een cele ce urmeaz\u0103, \u0219i asupra obiceiurilor de la scoaterea sicriului<\/i>. Trecerea pragului, a acestui spa\u0163iu-limit\u0103 \u00eenvestit cu o simbolistic\u0103 profund\u0103, este marcat\u0103, ca \u00een cazul nun\u0163ii, de anumite acte, \u00een cazul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, ele au un caracter preventiv. \u00cen acest sens, informa\u0163ii aproape identice avem din toate satele cercetate, spargerea vasului la ie\u015firea din cas\u0103 cu sicriul este un gest orientat \u00eenspre urm\u0103toarele repere: s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103 mortul din drum, s\u0103 nu le fac\u0103 r\u0103u celor r\u0103ma\u015fi\u00a0 \u00een via\u0163\u0103, s\u0103 distrag\u0103 aten\u0163ia familiei \u00eendurerate, pentru c\u00e2teva clipe, de la aceast\u0103 secven\u0163\u0103 plin\u0103 de tragism, precum \u015fi pentru ca r\u0103ul \u015fi moartea s\u0103 plece odat\u0103 cu r\u0103posatul \u015fi s\u0103 nu mai ating\u0103 pe nimeni din familie, ca o \u00eencheiere a \u015firului mor\u0163ilor, moment pecetluit oarecum \u015fi \u201ep\u00e2n fe\u015ftanie\u201d, ritual de purificare.<\/p>\n
Prin cercetarea de anchet\u0103, \u00een partea de nord-vest a Transilvaniei, am g\u0103sit acest obicei generalizat al spargerii unui vas: \u201eS-arunc\u0103 cu un blid sau cu o oal\u0103 de lut, s\u0103 s\u0103 fac\u0103 \u0163\u0103nd\u0103ri, s\u0103 m\u00e2ie r\u0103u care o r\u0103mas, s\u0103 nu vin\u0103 iar\u0103 morte, s\u0103 ieie p\u0103 cineva\u201d. (Drule Florica, Ban) Ne amintim afirma\u0163ia lui Ion Ghinoiu, conform c\u0103reia \u201e\u00een graiul popular, oala \u015fi strachina de p\u0103m\u00e2nt sunt termeni obi\u015fnui\u0163i de compara\u0163ie pentru trupul \u015fi sufletul omului. (Ghinoiu, 1999: 44) Credin\u0163ele populare imagineaz\u0103 P\u0103m\u00e2ntul \u2013 care este \u015fi \u201enumitorul comun care leag\u0103 spiritual omul de oal\u0103\u201d \u2013 ca un organism viu, \u00eenzestrat cu inteligen\u0163\u0103. (Ghinoiu, 1999: 45) \u201eOala poate ad\u0103posti spiritele potrivnice omului. De aceea, \u00een perioada de l\u0103uzie, \u00een nop\u0163ile \u015fi zilele c\u00e2t st\u0103 mortul \u00een cas\u0103, \u00een timpul vr\u0103jilor \u015fi desc\u00e2ntatului de dezlegare \u015fi alungare a spiritelor malefice etc., oalele stau \u00eentoarse cu gura \u00een jos, pentru a opri cuib\u0103rirea chiria\u015filor nepofti\u0163i\u201d. (Ghinoiu, 1999: 47)<\/p>\n
Acelea\u015fi forme ale obiceiului le-am observat \u00een toat\u0103 zona cercetat\u0103, obicei puternic ancorat \u00een cultul mor\u0163ilor, care ni se dezv\u0103luie stabil \u015fi complex. \u201eS\u0103 \u0163\u00e2p\u0103 dup\u0103 mort cu o farfurie \u015fi s\u0103 z\u00e2ce \u00abalt\u0103 pagub\u0103 mai mare s\u0103 nu hie!\u00bb (…) Io am spart dup\u0103 tata, blidu din care l-am sp\u0103lat. Cu o c\u00e2rp\u0103 am \u00eenmuiet-o \u00een ap\u0103 p\u0103 frunte, p\u0103 piept, p\u0103 m\u00e2nuri. C\u0103 ce sp\u0103lat i-o mai tr\u0103buit?\u201d (Ciub\u0103ncan Maria, Mese\u015fenii de Sus) \u201eBlidu s\u0103 sparje s\u0103 ptiar\u0103 t\u0103t r\u0103u, s\u0103 fug\u0103 \u015fi morte din cas\u0103, s\u0103 s\u0103 duc\u0103 t\u0103t cu mortu. S\u0103 \u015fi z\u00e2ce c\u0103 \u00abdiii cu diii, mor\u0163\u00ee cu mor\u0163\u00ee\u00bb. A\u015fa o r\u00e2nduit Dumnezo\u201d. (Bon\u0163e Ana, Ban)<\/p>\n
\u015etefan Dorondel scoate \u00een relief motivarea gestului de spargere a unui vas de lut<\/i> prin \u201ealungarea nenorocului din cas\u0103, odat\u0103 cu ie\u015firea sicriului. S-ar putea ca spargerea oalei din lut s\u0103 aib\u0103 semnifica\u0163ii care se leag\u0103 de cre\u015ftinism. Omul, ca \u015fi creatur\u0103 a lui Dumnezeu, este f\u0103cut\u0103 din lut (Geneza,1,4). Spargerea strachinii de lut ar putea semnifica sf\u00e2r\u015fitul p\u0103m\u00e2ntean al vie\u0163ii acelei persoane \u015fi totodat\u0103 faptul c\u0103 \u00eencepe o nou\u0103 via\u0163\u0103, \u00eentr-o alt\u0103 lume \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 ipostaz\u0103. (…) practica ar fi putut suferi nu o diminuare, eventual dispari\u0163ie, ci o schimbare. Cu alte cuvinte s-ar putea ca, \u00een decursul secolelor, practica depunerii vaselor \u00een morminte s\u0103 se transforme \u00een practica spargerii vaselor acas\u0103. O alt\u0103 parte a vaselor nu mai este de pus \u00een morminte, ci este dat\u0103 de poman\u0103 celor vii\u201d. (Dorondel, 2004: 101-102) Mortul se scoate din cas\u0103 cu picioarele \u00eenainte, \u201eacest fapt, a\u015fa cum au observat mai to\u0163i etnologii, ar putea semnifica ideea de c\u0103l\u0103torie. Moartea ca \u015fi c\u0103l\u0103torie<\/i> este o credin\u0163\u0103 universal\u0103. C\u0103l\u0103toria corpului \u00eencepe acum \u015fi se termin\u0103 la groap\u0103, \u00abcasa ve\u015fnic\u0103\u00bb, a\u015fa cum apare morm\u00e2ntul \u00een bocete. Sufletul, \u00eens\u0103, nu se lini\u015fte\u015fte (…) cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la patruzeci de zile. To\u0163i etnografii au observat faptul c\u0103 la ie\u015firea sicriului din cas\u0103, familia, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 boceasc\u0103 sau s\u0103 \u0163ipe, \u00eel \u00eendeamn\u0103 pe cel mort s\u0103 se scoale, s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 locuin\u0163a, s\u0103 nu-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 familia. \u00cen acela\u015fi timp, \u00eens\u0103, prin ritualurile performate, familia se asigur\u0103 c\u0103 aceast\u0103 revenire nu mai este posibil\u0103\u201d. (Dorondel, 2004: 105-106)<\/p>\n
Realitatea, a\u015fa cum ni se relev\u0103 ea, reflect\u0103 aceast\u0103 stare psihologic\u0103 surprinz\u0103toare, care denot\u0103, \u00een acela\u015fi timp, tendin\u0163e \u015fi tr\u0103iri contradictorii, existen\u0163a simultan\u0103 a dou\u0103 aspecte opuse, pendularea \u00eentre \u201ea p\u0103stra\u201d \u015fi \u201ea respinge\u201d. \u201eC\u00e2nd \u00eel scote din cas\u0103, atunce \u015fi tr\u00e2nte\u015fte on h\u00e2rb la u\u015fe \u015fi s\u0103 duc\u0103 ur\u00e2tu de la cielal\u0163i, a\u015fe-i obiceiu. Sparje on h\u00e2rb acole dup\u0103 u\u015fe, la \u0163\u00e2\u0163\u00e2na u\u015fii\u201d. (Tx. mg. nr. 012066, Inf. Matei Leontina, 60 de ani, Bezded, Culeg. Ion Cuceu, 06.1969) \u201eC\u00e2nd mortul e scos din curte, se love\u015fte cu un vas de roata carului. E vorba de vasul cu gr\u00e2u \u00een care se afl\u0103 o lum\u00e2nare \u015fi care e a\u015fezat sub sicriu, la capul mortului, iar gr\u00e2ul e m\u00e2ncat de p\u0103s\u0103ri. Dup\u0103 ce-l a\u015faz\u0103 \u00een car, \u00abgazda c\u0103\u015fii\u00bb trage de roata carului, ca s\u0103 nu duc\u0103 mortul norocul de la cas\u0103. Una dintre informatoare, Gui Borz Floare, c\u0103reia i-a murit socrul \u015fi n-a tras de roata carului, pare c\u0103 regret\u0103, zic\u00e2nd: \u00abda, cred c\u0103 ieste oarice\u00bb \u2013 zice, \u00eens\u0103, c\u0103 i-a fost ru\u015fine de oameni s\u0103 trag\u0103 de roata carului. Despre \u00eentoarcerea scaunelor din cas\u0103 o oglinzii etc., nu se \u015ftie. \u00cen schimb, scaunele pe care a stat sicriul \u00een curte, le \u00eentorc cu picioarele \u00een sus. La fel se procedeaz\u0103 c\u00e2nd cel decedat e copil. Neamurile mortului stau \u00een jurul sicriului, unii stau cu coatele pe cop\u00e2r\u015feul \u00eenchis\u201d. (Tx. mg. nr. 2101IIe, Inf. Gui Borz Floare, 52, ani, Borz Maria, 34 ani, Lup\u0103u Ana, 48 ani, Iaz, Culeg. Ion Talo\u015f, 22.10.1972) \u201eSpargerea unui vas o fo oarec\u00e2nd. \u015ei io am v\u0103zut c\u0103 da acolo c-on vas d\u0103 roata carului, d\u0103 c\u0103ru\u0163a care-l duce, dup\u0103 ce s-o terminat prohodu. Nu sparje \u00een cas\u0103. A\u015fe am v\u0103zut c\u0103 al\u0163\u00ee d\u0103de c-on vas, al\u0163\u00ee tr\u0103je d\u0103 roata carului \u00eenapoi \u015fi nu duc\u0103 norocu\u201d. (Tx. mg. nr. 2186IIe, Inf. Vid Teodor, 64 ani, Plopi\u015f, Culeg. Ion Talo\u015f, Ion Cuceu, 26.06.1973) \u201eLa scoaterea din cas\u0103 a sicriului, se sparge un vas pe locul unde a stat sicriul, ca s\u0103 nu duc\u0103 mortul nimic de-a casei, s\u0103 nu fac\u0103 alt\u0103 pagub\u0103 dec\u00e2t vasul respectiv. Totul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een cas\u0103, \u00abs\u0103 nu duc\u0103 niciun hir de noroc cu el\u00bb\u201d. (Tx. mg. nr.2108Ie, Inf. C\u0103prar Traian, 74 ani, C\u0103prar Floare, 63 ani, Fetindia, Culeg. Ion Talo\u015f, E. Petru\u0163iu, 13.02.1973)<\/p>\n
Adina R\u0103dulescu aminte\u015fte \u00eenc\u0103 un fapt demn de luat \u00een considerare \u015fi anume\u00a0 acela al condi\u0163iei de impuritate \u015fi de periculozitate care \u201enu este \u00eens\u0103 generalizat\u0103 la toate categoriile de mor\u0163i. Exist\u0103 \u015fi mor\u0163i buni, mor\u0163i care au avut noroc la vite \u015fi au avut spor \u00een toate muncile agricole \u015fi gospod\u0103re\u015fti. Fa\u0163\u0103 de ace\u015fti mor\u0163i, care sunt plasa\u0163i pe linia str\u0103mo\u015filor de bun augur dintr-o familie, atitudinea celor vii este diferit\u0103: mor\u0163ii nu mai sunt temu\u0163i, nu mai inspir\u0103 nevoia de protec\u0163ie, ci dimpotriv\u0103, prezen\u0163a lor \u00een via\u0163a celor vii \u015fi \u00een spa\u0163iul casei \u015fi al gospod\u0103riei reprezint\u0103 un aspect pozitiv, aduc\u0103tor de noroc \u015fi prosperitate. Fa\u0163\u0103 de ace\u015ftia se manifest\u0103, la scar\u0103 mult redus\u0103, ceva din venera\u0163ia sim\u0163it\u0103 fa\u0163\u0103 de sfin\u0163i \u015fi alte fiin\u0163e spirituale, \u00een a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 se produc fenomene de ordin mistic. Iar mentalitatea popular\u0103, fiind predominant magic\u0103, \u00eencearc\u0103, prin intermediul m\u0103surilor \u015fi riturilor de p\u0103strare a norocului casei, substituirea prezen\u0163ei mortului benefic, fie cu o \u015fuvi\u0163\u0103 de p\u0103r, fie cu a\u0163a cu care i-a fost luat\u0103 m\u0103sura pentru sicriu, acestea fiind \u00ab\u00eengropate\u00bb simbolic \u00een structura casei. Acestea sunt toate ultimele rudimente ale practic\u0103rii ritului, \u00eenhum\u0103rii mortului \u00een vatra casei\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 139) F\u0103c\u00e2nd referire la valorificarea \u015fi p\u0103strarea norocului celui decedat, Alina R\u0103dulescu afirm\u0103 c\u0103 \u201eatitudinea de cinstire \u015fi pre\u0163uire a unui mort benefic se va concretiza \u00een m\u0103suri \u015fi rituri de p\u0103strare a norocului respectivului mort \u00een spa\u0163iul casei \u015fi al gospod\u0103riei, iar, la polul opus, mor\u0163ii considera\u0163i impuri \u015fi periculo\u015fi, at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u015fi spiritual, vor fi \u0163inu\u0163i la distan\u0163\u0103, evit\u00e2ndu-se contactul sau contaminarea cu necur\u0103\u0163enia degajat\u0103 de ei\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 141) Am ob\u0163inut \u015fi noi c\u00e2teva explica\u0163ii \u00een acest sens: \u201eMai demult, amu nu s\u0103 mai \u015ftie de \u0103stea, era c\u00e2te unu, gospodar, cu noroc la u\u0103i, marh\u0103, ave beri\u015fte c\u00e2te unu, ave ce ave, nu-i vorb\u0103, c\u0103 cu mult\u0103 munc\u0103 le-o dob\u00e2ndit p\u0103 t\u0103te. S\u0103 r\u0103m\u00e2ie bog\u0103\u0163\u00e2ie c\u0103\u015fii, s\u0103 pune bine p\u0103r de-a lui, sau alt\u0103ceva ce i-o apar\u0163inut, s\u0103 dose, s\u0103 nu se \u00eengrope norocu odat\u0103 cu mortu\u201d. (Farca\u015f Victoria, Plesca)<\/p>\n
Revenind la obiceiul spargerii vasului, insist\u0103m asupra plurivalen\u0163ei acestor secven\u0163e \u015fi amintim c\u0103 \u201e\u00een anumite situa\u0163ii, \u00eenc\u0103 se mai sparg c\u0103ni la capul morm\u00e2ntului, obiceiul ca atare este practicat \u00een aproape toate zonele \u0163\u0103rii, mai ales la domiciliul decedatului. El\u00a0 poate fi legat, \u00eens\u0103, de acela\u015fi moment al ritualului funerar. Dac\u0103 cioburile descoperite \u00een mormintele feudale \u015fi prefeudale ne arat\u0103 c\u0103 oala era spart\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul ritualului de \u00eenmorm\u00e2ntare, ast\u0103zi vasul este spart \u00een momentul \u00een care mortul este scos din cas\u0103. \u00cen perioadele anterioare, vasul era spart la \u00abcasa ve\u015fnic\u0103\u00bb, ast\u0103zi el este spart \u00een casa (pe pragul casei sau al por\u0163ii, gospod\u0103riei) pe care cel mort o p\u0103r\u0103se\u015fte. Dac\u0103 am trasa o linie imaginar\u0103 \u00eentre casa celui decedat \u015fi morm\u00e2nt, atunci putem spune c\u0103 ritualul spartului vaselor s-a mutat de la cap\u0103tul liniei la \u00eenceputul ei\u201d. (Dorondel, 2004: 104)<\/p>\n
Adina R\u0103dulescu men\u0163ioneaz\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o coresponden\u0163\u0103 \u201e\u00eentre planul praxisului, reprezentat de practicile \u015fi riturile de protec\u0163ie performate de c\u0103tre familia mortului, \u015fi planul vie\u0163ii psihice ale acestora, dominat de activarea unor mecanisme de defens\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. Fiecare moment aparte din cadrul ritului funerar declan\u015feaz\u0103, pentru cei vii, atitudini \u015fi comportamente diferite, \u00een raport cu mortul. (…) Momentul \u00een care cadavrul p\u0103r\u0103se\u015fte casa marcheaz\u0103 un moment important de trecere, un nou prag, care activeaz\u0103 o nou\u0103 form\u0103 de raportare la mort. Accentul se deplaseaz\u0103 acum de pe aten\u0163ia acordat\u0103 mortului ca trup fizic, la perceperea lui ca prezen\u0163\u0103 psihic\u0103, ca amintire, ca memorie, ca amprent\u0103 l\u0103sat\u0103 asupra vie\u0163ilor celorlal\u0163i. Atitudinea dominant\u0103 a celor vii, \u00een acest moment de prag, care va fi asumat\u0103 prin intermediul riturilor de separare sau de prag, performate la ie\u015firea cu mortul din cas\u0103 \u015fi pe drumul spre cimitir, este aceea de rupere a oric\u0103ror leg\u0103turi de ordin psihic cu cel mort. Pentru a nu se crea confuzie, \u0163inem s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 nu facem referire la negarea memoriei mortului, ci doar la ruperea leg\u0103turilor de dependen\u0163\u0103 psihic\u0103 fa\u0163\u0103 de cel mort, care pot afecta at\u00e2t vie\u0163ile celor vii, c\u00e2t \u015fi integrarea mortului \u00een lumea de dincolo\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 204-205)<\/p>\n
Fiecare moment dicteaz\u0103 performarea anumitor acte rituale, dar a c\u0103ror justificare apare \u00een variate forme chiar \u015fi \u00een cadrul aceluia\u015fi sat. Toate r\u0103spunsurile, \u00eens\u0103, se subordoneaz\u0103 convingerii c\u0103 tradi\u0163ia funerar\u0103 dicteaz\u0103 sarcina \u00eendeplinirii cu stricte\u0163e a acestora, pentru binele at\u00e2t al celor vii, c\u00e2t \u015fi al mortului, \u00een ideea optimiz\u0103rii destinului s\u0103u post-mortem.<\/p>\n
\u00cent\u0103rim cele afirmate prin alte c\u00e2teva considera\u0163ii de referin\u0163\u0103 pentru contextul de fa\u0163\u0103: \u201efrica de repetarea unor experien\u0163e dezgust\u0103toare este o form\u0103 foarte eficient\u0103 de fixare \u00een memoria colectiv\u0103 a unor interdic\u0163ii \u015fi precau\u0163ii de ne\u00eenc\u0103lcat. Iar aceast\u0103 fric\u0103 este permanent alimentat\u0103 \u015fi \u00eentre\u0163inut\u0103 de cazuri \u015fi pove\u015fti aflate la limita dintre adev\u0103r \u015fi fabula\u0163ii, frica fiind motorul care asigur\u0103 supravie\u0163uirea tradi\u0163iei\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 204)<\/p>\n
Exege\u0163ii remarc\u0103 prezen\u0163a spargerii ritualice a vaselor chiar \u015fi \u00een timpul ceremonialului funebru al dacilor. Descoperirile arheologice de vase funebre au suscitat interesul multor cercet\u0103tori. Adina R\u0103dulescu men\u0163ioneaz\u0103, \u00een acest sens, c\u0103 \u201eritul spargerii unor vase, \u00een cadrul ritului funerar a fost, de-a lungul timpului, deplasat din spa\u0163iul morm\u00e2ntului \u00een spa\u0163iul casei mortului, iar, dac\u0103 ne raport\u0103m la semnifica\u0163ia de separare pe care o are acest rit, putem concluziona c\u0103 separarea de cel mort a fost devansat\u0103 \u00een momentul \u00een care acesta p\u0103r\u0103se\u015fte casa. \u015ei vasele de ofrand\u0103 depuse \u00een morminte \u00ee\u015fi schimb\u0103, \u00een timp, beneficiarii, fiind dat\u0103 de poman\u0103 celor aduna\u0163i la \u00eenmorm\u00e2ntare \u015fi nu celor din lumea de dincolo\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 214) Cercet\u0103toarea eviden\u0163iaz\u0103 atribuirea, \u00een tradi\u0163ia popular\u0103, a unui num\u0103r mare de semnifica\u0163ii, actului ritualic de spargere a oalei de p\u0103m\u00e2nt \u201efunc\u0163iile \u00eendeplinite de acest rit fiind, de fapt, comune tuturor riturilor de separare a viilor de cel mort:\u00a0 ca s\u0103 nu mai moar\u0103 cineva din cas\u0103, ca s\u0103 se sperie moartea, ca mortul s\u0103 nu se re\u00eentoarc\u0103, ca mortul s\u0103 nu plece cu norocul casei\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 215)<\/p>\n
G\u00e2ndirea popular\u0103 leag\u0103 gestul spargerii unui vas, la scoaterea sicriului din cas\u0103, de dorin\u0163a m\u0103rturisit\u0103 de alungare a r\u0103ului, dar \u015fi de eliberare a unor tensiuni, a unor st\u0103ri de \u00eencordare, \u201eact ritual, func\u0163ion\u00e2nd ca supap\u0103 de evacuare a tuturor emo\u0163iilor negative acumulate de cei vii, pe toat\u0103 durata agoniei \u015fi a mor\u0163ii celui vegheat. Toate emo\u0163iile, durerile, sup\u0103r\u0103rile \u015fi frustr\u0103rile membrilor\u00a0 familiei sunt p\u0103strate \u00een interior, ca \u00eentr-un cuf\u0103r bine ferecat, iar, odat\u0103 cu dispari\u0163ia obiectului care le alimenta, ele trebuie eliminate, aruncate \u00een exterior, \u00eentr-un gest purificator, de cur\u0103\u0163ire interioar\u0103. F\u0103r\u0103 acest gest de purificare interioar\u0103, toate emo\u0163iile negative vor s\u0103pa la r\u0103d\u0103cina vie\u0163ii celor vii \u015fi le vor gr\u0103bi astfel urmarea celui mort, de care nu s-au putut, de fapt, desprinde. Orice act domestic, de spargere inten\u0163ionat\u0103 a unui obiect, are, drept efect, eliminarea furiei, a ostilit\u0103\u0163ii, a frustr\u0103rii, atr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 sine lini\u015ftirea nea\u015fteptat\u0103 a celui care \u015fi-a externalizat astfel furia. At\u00e2t tr\u00e2ntirea ritualic\u0103 a u\u015fii dup\u0103 mort, c\u00e2t \u015fi spargerea oalei de lut stau sub acela\u015fi semn terapeutic, prin care cei vii se elibereaz\u0103 de emo\u0163iile negative acumulate, \u00eentr-un act de purificare interioar\u0103, care s\u0103 le aduc\u0103 lini\u015ftea mult dorit\u0103\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 217)<\/p>\n
Accep\u0163iile pe care le ofer\u0103 dic\u0163ionarul ofer\u0103 noi perspective de interpretare a gestului de tr\u00e2ntire a por\u0163ii \u015fi de spargere a unui vas, pentru c\u0103 \u201epoarta sau u\u015fa simbolizeaz\u0103 locul de trecere dintre dou\u0103 st\u0103ri, dintre dou\u0103 lumi, dintre cunoscut \u015fi necunoscut, dintre lumin\u0103 \u015fi \u00eentuneric, dintre bog\u0103\u0163ie \u015fi s\u0103r\u0103cie. Poarta se deschide spre un mister. Dar ea are \u015fi o valoare dinamic\u0103, psihologic\u0103, c\u0103ci ea nu marcheaz\u0103 doar un prag, ci \u00eel \u015fi invit\u0103 pe om s\u0103 \u00eel treac\u0103. Poarta este o invita\u0163ie la c\u0103l\u0103torie spre un alt t\u0103r\u00e2m. Trecerea prin poart\u0103 este, cel mai adesea, \u00een sens simbolic, o trecere de la profan la sacru\u201d. (Chevalier, Gheerbrant, 1994: 113) Semnifica\u0163ia ezoteric\u0103 a pragului deriv\u0103 din rolul lui de \u201espa\u0163iu de trecere, \u00eentre exterior (profanul) \u015fi interior (sacrul). El simbolizeaz\u0103, \u00een acela\u015fi timp, desp\u0103r\u0163irea \u015fi posibilitatea unei alian\u0163e, uniuni sau reconcilieri. Posibilitatea aceasta se \u00eempline\u015fte dac\u0103 cel care sose\u015fte este \u00eent\u00e2mpinat \u00een prag \u015fi introdus \u00een interior, \u015fansa realiz\u0103rii ei se \u00eendep\u0103rteaz\u0103, dac\u0103 cel venit r\u0103m\u00e2ne \u00een prag \u015fi nicio persoan\u0103 nu-l prime\u015fte. (…) A te a\u015feza pe prag \u00eenseamn\u0103 a te pune sub protec\u0163ia st\u0103p\u00e2nului casei: zeu, demnitar, simplu \u0163\u0103ran. (…) Pragul este grani\u0163a sacrului, care ia parte la transcenden\u0163a centrului\u201d. (Chevalier, Gheerbrant, 1994: 125)<\/p>\n
\u00cen final, eviden\u0163iem specificul aparte al riturilor de separare de cel mort care este acela c\u0103 \u201eele \u00eendeplinesc permanent o dubl\u0103 func\u0163ionalitate: au o func\u0163ie ritualic\u0103, reprezentat\u0103 de ruperea oric\u0103ror ata\u015famente sau leg\u0103turi de ordin psihic cu cel mort, pentru a-i facilita desprinderea de lumea viilor, dar \u015fi o func\u0163ie terapeutic\u0103, prin care cei apropia\u0163i mortului \u00ee\u015fi elibereaz\u0103 toate tensiunile \u015fi emo\u0163iile negative, acumulate \u00een perioada vegherii muribundului \u015fi a preg\u0103tirilor funerare, g\u0103sindu-\u015fi astfel lini\u015ftea sufleteasc\u0103 necesar\u0103 pentru intrarea propriu-zis\u0103 \u00een doliu\u201d, efecte ob\u0163inute prin gesturi \u015fi acte violente, de tr\u00e2ntire, spargere, r\u0103sturnare, \u201ec\u0103rora li se asociaz\u0103, mental, mesaje de alungare a mortului\u201d, f\u0103r\u0103, \u00eens\u0103, a afecta p\u0103strarea memoriei decedatului prin aceste conduite ritualice de separare, de alungare \u015fi uitare a mortului, de \u015ftergere simbolic\u0103 a drumului s\u0103u spre cas\u0103. Explica\u0163ia const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u201eaceia\u015fi mor\u0163i alunga\u0163i sunt ulterior cinsti\u0163i \u015fi pomeni\u0163i, prin \u015firul de pomeni \u015fi slujbe religioase, prin \u00eengrijirea mormintelor \u015fi prin rug\u0103ciunile pentru odihna sufletelor lor. Sensul esen\u0163ial al acestei conduite agresive de alungare a mor\u0163ilor este acela de impulsionare a desprinderii c\u00e2t mai rapide a lor de cas\u0103 \u015fi gospod\u0103rie, de cei dragi \u015fi de lumea celor vii, la care trebuie s\u0103 renun\u0163e, pentru a putea trece dincolo\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 223)<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
BIBLIOGRAFIE<\/b><\/p>\n
<\/p>\n
BERNEA, Ernest<\/p>\n
2007 Moartea \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntarea <\/i>\u00een Gorjul de Nord<\/i>, Ed. Vremea, Bucure\u015fti<\/p>\n
CHEVALIER, <\/i>Jean, GHEERBRANT, Alain <\/i><\/p>\n
1994 Dic\u0163ionar de simboluri<\/i>, Ed. Artemis, Bucure\u015fti<\/p>\n
DORONDEL, \u015etefan<\/p>\n
2004 Moartea \u015fi apa \u2013 ritualuri funerare, simbolism acvatic \u015fi structura lumii de dincolo \u00een imaginarul \u0163\u0103r\u0103<\/i>nesc<\/i>, Ed. Paideia, Bucure\u015fti<\/p>\n
DR\u0102GOI, Florin<\/p>\n
2007 \u00cenmorm\u00e2ntarea \u015fi pomenirile pentru cei adormi\u0163i<\/i>, Ed. Partener, Gala\u0163i<\/p>\n
GHINOIU, Ion <\/i><\/p>\n
1999 Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze rom\u00e2ne\u015fti ale nemuririi<\/i>, <\/i>Ed. Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti<\/p>\n
R\u0102DULESCU, Adina<\/p>\n
2008 Rituri de protec\u0163ie \u00een obiceiurile funerare rom\u00e2ne\u015fti<\/i>, Ed. Saeculum I.O, Bucure\u015fti<\/i><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Mihaela Rotaru Depunerea ritual\u0103 a unor obiecte \u00een sicriu afirm\u0103 credin\u0163a oamenilor \u00een postexisten\u0163\u0103 \u015fi presupune atribuirea unor semnifica\u0163ii, a unei \u00eenc\u0103rc\u0103turi simbolice drumului pe care \u00eel are de parcurs sufletul, gesturi cu totul str\u0103ine \u2013 unele \u2013 de dogma cre\u015ftin\u0103. R\u00e2nduiala Bisericii consider\u0103 c\u0103 \u201epractica de a lipi pe crucea din m\u00e2na […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1005],"tags":[1120,1165,957],"class_list":["post-10066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-39-40","tag-articole","tag-egophobia-39-40","tag-mihaela-rotaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Cm","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10066"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10066\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10067,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10066\/revisions\/10067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}