{"id":10100,"date":"2013-11-24T14:41:04","date_gmt":"2013-11-24T12:41:04","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10100"},"modified":"2013-11-24T14:41:04","modified_gmt":"2013-11-24T12:41:04","slug":"despre-alchimia-interioara-a-fiintei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10100","title":{"rendered":"Despre alchimia interioar\u0103 a fiin\u0163ei"},"content":{"rendered":"

[P. D. Ouspensky – Psihologia evolu\u0163iei posibile a omului<\/i><\/p>\n

de Maria Dinu<\/p>\n

 <\/p>\n

\nPsihologia evolu\u0163iei posibile a omului<\/i> scris\u0103 de matematicianul \u015fi filosoful rus P. D. Ouspensky (1878-1947) este una dintre c\u0103r\u0163ile traduse la noi cu un adev\u0103rat mesaj spiritual, asimilat \u00een urma cunoa\u015fterii directe primite \u00eentr-un centru de ini\u0163iere. De altfel, Ouspensky este probabil cel mai renumit discipol al lui G.I. Gurdjieff (1866-1949) a c\u0103rui \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, denumit\u0103 \u201ea patra cale\u201c, presupune dezvoltarea armoniei interioare a fiin\u0163ei umane prin \u00eenl\u0103turarea caracterului mecanic \u015fi incon\u015ftient al sentimentelor, g\u00e2ndurilor \u015fi ac\u0163iunilor sale. La un asemenea nivel de \u00een\u0163elegere, Gurdjieff ajunsese datorit\u0103 c\u0103l\u0103toriilor sale \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului, c\u0103l\u0103torii desf\u0103\u015furate pe mai multe continente, timp de c\u00e2teva decenii. \u00cen 1915 Ouspensky intr\u0103 \u00een contact cu \u015fcoala lui Gurdjief \u015fi \u00eei devine elev p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, dup\u0103 care se desparte din cauza unor puncte de vedere diferite, de\u015fi \u00eencerc\u0103ri de colaborare vor mai exista \u015fi \u00een anii urm\u0103tori. Rela\u0163iile dintre cei doi se vor \u00eencheia definitiv \u00een 1924, c\u00e2nd Ouspensky \u00eentemeiaz\u0103 la Londra, unde \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura activitatea pe cont propriu, Societatea de Studiu a Psihologiei Normale<\/i>.<\/p>\n

Cu toate acestea, studiile lui Ouspensky reflect\u0103 fidel \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura maestrului s\u0103u. P\u00e2n\u0103 s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Gurdjieff, matematicianul rus se f\u0103cuse remarcat prin lucr\u0103rile A patra dimensiune<\/i> (1909) \u015fi Tertium Organum<\/i> (1912), aceasta din urm\u0103 tradus\u0103 \u00een englez\u0103 \u00een 1920 \u015fi asigur\u00e2ndu-i un mare succes \u00een America. Publicat\u0103 postum \u00een 1947, cu pemisiunea lui Gurdjieff (aspect semnificativ, fiindc\u0103 acesta le interzisese discipolilor s\u0103i s\u0103 scrie despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura primit\u0103), Fragmente dintr-o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 necunoscut\u0103<\/i> sau \u00cen c\u0103utarea miraculosului<\/i> este cea mai cunoscut\u0103 carte a sa care descrie principiile de organizare ale unei \u015fcoli de ini\u0163iere \u015fi experien\u0163ele acumulate acolo.<\/p>\n

Psihologia evolu\u0163iei posibile a omului<\/i>, tradus\u0103 la noi \u00een 1994 la editura Prior Pages, a ap\u0103rut ini\u0163ial sub titlul \u015ease prelegeri<\/i> de psihologie<\/i> \u00een 1940 pentru Societatea de Istorie-Psihologie din Londra. Ca \u015fi cartea \u00cen c\u0103utarea miraculosului<\/i>, lucrarea aceasta poate fi considerat\u0103 o introducere \u00een \u00eenv\u0103t\u0103tura lui Gurdjieff care la prima vedere este \u015focant\u0103, nu \u00een accep\u0163ia profan\u0103 echivalent\u0103 cu reac\u0163ia de stupoare, ci \u00een sensul de trezire \u015fi iluminare sub sub ac\u0163iunea unor factori puternici, destabilizan\u0163i, f\u0103r\u0103 de care nu e posibil\u0103 rena\u015fterea spiritual\u0103. A\u015fadar, aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sintetizat\u0103 de Ouspensky este revelatoare o dat\u0103 prin concep\u0163ia despre psihologie, \u00een al doilea r\u00e2nd prin viziunea asupra adev\u0103ratei evolu\u0163ii a fiin\u0163ei umane, cele dou\u0103 aspecte dovedindu-se interdependente \u015fi componente ale unui sistem, dup\u0103 cum vom vedea.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a psihologiei, autorul subliniaz\u0103 existen\u0163a str\u0103veche, am putea spune chiar atemporal\u0103, a acestei discipline care, departe de a-\u015fi face apari\u0163ia relativ recent \u2013 cum se crede adesea \u2013, ea s-a manifestat \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu filosofia \u015fi religia, inclusiv cu astrologia, alchimia, magia, masoneria, ocultismul \u015fi teosofia. Ceea ce ast\u0103zi numim psihologie se dovede\u015fte a fi un domeniu limitat \u015fi limitant care studiaz\u0103 omul pe baza presupunerii \u015fi simplei imagina\u0163ii, deci f\u0103r\u0103 o cunoa\u015ftere exact\u0103 \u015fi detaliat\u0103. Cu un spectru mai larg de ac\u0163iune, psihologia str\u0103veche este, \u00een schimb, un sistem care vizeaz\u0103 evolu\u0163ia posibil\u0103 a omului, dezvoltarea acelor calit\u0103\u0163i pe care el crede c\u0103 le are, dar, de fapt, nu le de\u0163ine. De aceea, psihologia \u00een opinia lui Ouspensky trebuie s\u0103 fie o auto-observare, lucrul omului cu el \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

\u00cens\u0103, cum acest demers este foarte dificil, omul trebuie s\u0103 depun\u0103 un efort con\u015ftient \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 un ajutor suficient din partea celor care au desf\u0103\u015furat o munc\u0103 similar\u0103 \u2013 \u015fi aici intervine rolul \u015fcolii, al grupului spiritual. Efortul con\u015ftient reprezint\u0103 cheia apari\u0163iei con\u015ftien\u0163ei de sine care duce, la r\u00e2ndul ei, la evolu\u0163ia omului. A\u015fa cum se prezint\u0103, omul se supune legii accidentalului, este o ma\u015fin\u0103 pus\u0103 \u00een mi\u015fcare de influen\u0163e externe \u015fi, prin urmare, tot ce crede el c\u0103 face se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103, re\u0163ine \u015fi foarte pu\u0163in, iar cele c\u00e2teva amintiri ale sale sunt rezultatul unei con\u015ftiin\u0163e trec\u0103toare, manifestate la un moment dat. Dac\u0103 omul \u00een\u0163elege c\u0103 \u00een marea majoritate a timpului este incon\u015ftient, atunci el ar putea s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 acele calit\u0103\u0163i pe care nu le de\u0163ine: capacitatea de a face, individualitatea, unitatea, un Ego permanent, voin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftien\u0163\u0103.<\/p>\n

Ouspensky identific\u0103 patru st\u0103ri de con\u015ftien\u0163\u0103: somnul, starea de veghe, con\u015ftien\u0163a de sine \u015fi con\u0163iin\u0163a obiectiv\u0103, ultimele dou\u0103 manifest\u00e2ndu-se foarte rar \u00een momente de team\u0103, pericol sau ca urmare a ilumin\u0103rii. Con\u015ftien\u0163a de sine \u015fi con\u015ftien\u0163a obiectiv\u0103 sunt, a\u015fadar, st\u0103ri superioare \u015fi presupun capacitatea omului de a cunoa\u015fte adev\u0103rul despre el \u00eensu\u015fi, respectiv despre lume, despre ceea ce este real sau obiectiv. Activarea unor astfel de capacit\u0103\u0163i presupune, pe l\u00e2ng\u0103 dorin\u0163a de schimbare \u015fi \u00eenl\u0103turarea iluziei omul cu privire la calit\u0103\u0163ile sale, \u015fi dep\u0103\u015firea obstacolelor ap\u0103rute \u00een calea autocunoa\u015fterii: minciuna (semnific\u00e2nd obiceiului oamenilor de a se pronun\u0163a despre lucruri pe care nu le cunosc), imagina\u0163ia (care favorizeaz\u0103 imita\u0163ia, deci falsificarea), exprimarea emo\u0163iilor negative \u015fi flec\u0103reala. Acestea creeaz\u0103 o confuzie \u00eentre ceea ce este real \u015fi imaginar, \u00eentre modul de a fi al omului \u015fi felul distorsionat \u00een care se percepe \u015fi, totodat\u0103, \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea esen\u0163ei sale.<\/p>\n

Concret, pentru trezirea con\u015ftien\u0163ei, auto-observarea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu studiul \u015fi controlul celor patru func\u0163ii ale fiin\u0163ei umane: intelectual\u0103, emo\u0163ional\u0103, instinctiv\u0103 \u015fi motoare, la r\u00e2ndul lor delimitate \u00een p\u0103r\u0163i afirmative \u015fi negative cu centri corespunz\u0103tori. Ouspensky subliniaz\u0103 c\u0103, de cele mai multe ori, p\u0103r\u0163ile sau centrii preiau abuziv atribu\u0163iile altor p\u0103r\u0163i sau centri, atribu\u0163ii pentru care nu sunt specializate, provoc\u00e2nd dezechilibre interioare. De asemenea, \u00een urma identific\u0103rii \u015fi imagina\u0163iei, componentele unor centri scap\u0103 controlului \u015fi degenereaz\u0103 \u00een st\u0103ri \u015fi reac\u0163ii care nu favorizeaz\u0103 dezvoltarea noastr\u0103. Este cazul emo\u0163iilor pozitive (iubirea, speran\u0163a, credin\u0163a etc.), de exemplu, care f\u0103r\u0103 unitate interioar\u0103, con\u015ftien\u0163\u0103 de sine \u015fi voin\u0163\u0103 devin emo\u0163ii negative (team\u0103, plictiseal\u0103, iritare, gelozie, invidie etc.). \u201e\u00centr-un mod foarte supersti\u0163ios omul se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie recompensat prin sacrificarea pl\u0103cerilor, dar el nu sper\u0103 la nimic \u00een schimbul sacrific\u0103rii suferin\u0163ei\u201c, afirm\u0103 Ouspensky referitor la voca\u0163ia suferin\u0163ei fiin\u0163ei umane.<\/p>\n

Sistemul propus de matematicianul rus are \u00een vedere, din prisma evolu\u0163iei, \u015fapte categorii de oameni. Primele trei tipuri (Omul nr. 1, Omul nr. 2, Omul nr. 3) nu apar\u0163in unui nivel superior de dezvoltare, fiindc\u0103 predomin\u0103 fie centrul motor \u015fi instinctiv, fie cel emo\u0163ional, fie cel intelectual. A patra categorie, cu un interes trezit pentru autocunoa\u015ftere, face trecerea dinspre primele tipuri de om, s\u0103 zicem \u00een stare brut\u0103, spre celelalte trei categorii superioare care au dob\u00e2ndit treptat unitate \u015fi con\u015ftien\u0163\u0103 de sine (Omul nr. 5), con\u015ftien\u0163\u0103 obiectiv\u0103 (Omul nr. 6) \u015fi un Eu permanent \u015fi voin\u0163\u0103 liber\u0103 (Omul nr. 7). Aceast\u0103 diviziune a omului poate fi imginat\u0103 \u015fi sub form\u0103 de cercuri concentrice. \u00cen cercul exterior \u015fi mecanic se situeaz\u0103 primele trei tipuri umane,\u00a0\u00a0\u00a0 pe c\u00e2nd al doilea cerc include cele trei categorii evoluate. Deoarece este un tip intermediar intre oameni de nivele de dezvoltare diferit\u0103, omul nr. 4 se afl\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 cercuri.<\/p>\n

Totodat\u0103, Ouspensky ajunge la problema \u00een\u0163elegerii abordat\u0103 \u00een func\u0163ie de cele \u015fapte categorii umane. Distinct\u0103 de simpla de\u0163inere de informa\u0163ii, \u00een\u0163elegerea influen\u0163eaz\u0103 modul de rela\u0163ionare interuman\u0103 \u015fi se caracterizeaz\u0103 prin realizarea unor conexiuni care permit surprinderea unui aspect \u00een rela\u0163ie cu altul. Din punctul de vedere al sistemului propus, \u00een\u0163elegerea reciproc\u0103 e posibil\u0103 \u00eentre oamenii care au un limbaj comun \u015fi acela\u015fi nivel de fiin\u0163\u0103. Cu alte cuvinte, e destul de greu ca doi oameni apar\u0163in\u00e2nd unor nivele de evolu\u0163ie spiritual\u0103 diferit\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 unul pe altul, fiindc\u0103 tipurile nedezvoltate (oamenii nr. 1, 2, 3) nu se cunosc pe sine astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie capabili de \u00een\u0163elegerea celorlal\u0163i. \u201ePute\u0163i s\u0103-i \u00een\u0163elege\u0163i pe al\u0163ii numai \u00een m\u0103sura \u00een care v\u0103 pute\u0163i \u00een\u0163elege pe voi \u00een\u015fiv\u0103 \u015fi numai la nivelul propriei voastre fiin\u0163e\u201c, afirm\u0103 Ouspensky. \u00cen final, \u00een\u0163elegerea reciproc\u0103 are ca punct de plecare tot autocunoa\u015fterea \u015fi dezvoltarea con\u015ftien\u0163ei de sine.<\/p>\n

A\u015fadar, \u00een urma lecturii Psihologiei evolu\u0163iei posibile a omului<\/i> r\u0103m\u00e2ne, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een ce m\u0103sur\u0103 ne cunoa\u015ftem \u015fi dac\u0103, de cele mai multe ori, nu ac\u0163ion\u0103m mecanic, la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, apoi s\u0103 aplic\u0103m metoda de auto-obsevare a matematicianului rus. \u00cendr\u0103zne\u0163ii \u015fi deziluziona\u0163ii, care (s-)au visat prea mult cu ochii deschi\u015fi, pot trece \u015fi la alte c\u0103r\u0163i scrise de Ouspensky \u015fi, de ce nu, chiar la nivelul urm\u0103tor reprezentat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Gurdjieff.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[P. D. Ouspensky – Psihologia evolu\u0163iei posibile a omului de Maria Dinu   Psihologia evolu\u0163iei posibile a omului scris\u0103 de matematicianul \u015fi filosoful rus P. D. Ouspensky (1878-1947) este una dintre c\u0103r\u0163ile traduse la noi cu un adev\u0103rat mesaj spiritual, asimilat \u00een urma cunoa\u015fterii directe primite \u00eentr-un centru de ini\u0163iere. De altfel, Ouspensky este probabil […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[8,1005],"tags":[1113,1165,527,1014],"class_list":["post-10100","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-39-40","tag-critica","tag-egophobia-39-40","tag-maria-dinu","tag-p-d-ouspensky"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2CU","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10100","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10100"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10100\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10102,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10100\/revisions\/10102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10100"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10100"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10100"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}