{"id":1014,"date":"2009-06-28T11:45:07","date_gmt":"2009-06-28T09:45:07","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=1014"},"modified":"2009-06-28T11:45:07","modified_gmt":"2009-06-28T09:45:07","slug":"interviu-andrei-marga-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=1014","title":{"rendered":"Interviu Andrei Marga"},"content":{"rendered":"

[interviu cu invitatul nostru din acest număr, profesorul Andrei Marga]<\/strong><\/p>\n

de \u015etefan Bolea & Ormeny Francisc Norbert<\/p>\n

\n\u015etefan Bolea: Domnule profesor, \u015fi eu \u015fi Francisc suntem studen\u0163i doctorali. Dumneavoastr\u0103 v-a\u0163i sus\u0163inut doctoratul \u00een 1976, cu o tez\u0103 despre Marcuse. A\u0163i studiat, de asemenea, \u00een Germania, sub \u00eendrumarea lui Habermas. Ce ne pute\u0163i spune despre experien\u0163a dumneavoastr\u0103 doctoral\u0103? Va mai aduceti aminte cum era, \u00een tinere\u0163e, viata de doctorand? Cum v\u0103 organiza\u0163i timpul de studiu, care erau distrac\u0163iile, priorit\u0103\u0163ile?<\/p>\n

Andrei Marga: E o \u00eentrebare foarte larg\u0103… Doctoratul \u00een acei ani, la nivelul anilor \u201b70, \u00eel f\u0103ceai av\u00e2nd un alt job. Doctorate cu burs\u0103 erau foarte pu\u0163ine \u015fi nu erau, \u00een orice caz, dec\u00e2t la \u015ftiin\u0163ele experimentale, la inginerie. Mai departe, exigen\u0163ele erau, la acea dat\u0103, totu\u015fi, profesional vorbind, cele interna\u0163ionale ale doctoratelor. Atunci, Fran\u0163a \u015fi Germania aveau doctoratele superioare, doctorate tari, respectiv habilitare; \u00een rest, erau doctoratele oarecum acomodate, oarecum standardizate ca nivel, un nivel remarcabil, cred eu, din diferite \u0163\u0103ri. Doctoratul, \u00eens\u0103, te obliga s\u0103 cite\u015fti mult \u00een l\u0103rgime; cel pu\u0163in \u00een filosofie nu prea aveai \u015fans\u0103, totu\u015fi, \u015fi datorit\u0103 capriciilor unor comisii, dar nu prea aveai \u015fans\u0103 dac\u0103 nu aveai lecturi \u00een l\u0103rgime… \u015ei-mi amintesc c\u0103 dou\u0103 veri, practic doi ani, am fi\u015fat Hegel de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, \u015fi Kant, sigur, la filosofie trebuia s\u0103 te implantezi \u00een acest sol. Genera\u0163ia mea a fost oarecum favorizat\u0103 de faptul c\u0103, \u00een urma \u00een\u0163elegerilor Willi Brandt \u2013 Corneliu M\u0103nescu, Rom\u00e2nia a recunscut Germania Federal\u0103 ca stat, a fost primul stat socialist care a recunoscut Germania Federal\u0103, \u015fi Germania Federal\u0103 a f\u0103cut, la r\u00e2ndul ei, gesturi semnificative. De pild\u0103, \u00eentre altele, desigur, a stipendiat, a asigurat burse pentru aproximativ 300 de tineri rom\u00e2ni care au putut studia \u00een Germania, din cele mai diferite discipline, pe baza unei selec\u0163ii efectuate de funda\u0163iile germane. Pe tot parcursul, am sim\u0163it c\u0103 doctoratul e o preg\u0103tire aparte, cel pu\u0163in ca exigen\u0163\u0103 cu siguran\u0163\u0103 foarte aparte, c\u0103 doctoratul este, \u015fi \u00eentr-adev\u0103r aceasta era tradi\u0163ia, platforma de start a unui universitar. \u015etiam, \u015fi din lectura unor biografii semnificative din trecut c\u0103, de fapt, doctoratul \u00ee\u0163i d\u0103 postamentul pe care po\u0163i s\u0103 cl\u0103de\u015fti, ca universitar. C\u00e2nd am plecat \u00een Germania, am citit din greu la Bielefeld, la Frankfurt am Mein, la Freiburg im Breisgau \u015fi, dup\u0103 lecturi, dup\u0103 discu\u0163ii, evident, \u00eencepea articularea de articole, articularea de p\u0103r\u0163i ale doctoratului, pentru c\u0103 \u0163inta era, pentru cei care plecasem, s\u0103 elabor\u0103m doctoratul, s\u0103 fie gata atunci ca la venire s\u0103 poat\u0103 fii sus\u0163inut, a\u015fa era \u00een\u0163elegerea la acea dat\u0103 dintre cele dou\u0103 guverne. A fost o perioad\u0103 extrem de productiv\u0103, extrem de pl\u0103cut\u0103: sigur, dac\u0103 e s\u0103 m\u0103 refer \u015fi la lucruri extradoctorale, am cam scris pe muzic\u0103 multe capitole. Mai ales atunci, veneau pe scen\u0103 soli\u015ftii mari ai operei \u015fi, de ce nu, Demis Roussos urca pe scen\u0103. Germania era plin\u0103 atunci de astfel de soli\u015fti care atr\u0103geau noile genera\u0163ii…<\/p>\n

Ormeny Francisc: A\u015fa cum \u015fti\u0163i, ast\u0103zi avem de-a face cu dou\u0103 tipuri de cunoa\u015ftere: cunoa\u015fterea pe vertical\u0103 \u015fi cea pe orizontal\u0103. Cunoa\u015fterea pe vertical\u0103, \u00een sens ascendent (Kant: cerul \u00eenstelat deasupra mea \u015fi legea moral\u0103 \u00een mine) \u015fi cea \u00een sens descendent (pe\u015ftera platonic\u0103). A venit Deleuze \u015fi a spus c\u0103 este posibil\u0103 \u015fi cunoa\u015fterea pe orizontal\u0103, d\u00e2nd exemplul surfing-ului ca opus alpinismului. Alpinismul este vechiul tip de cunoa\u015ftere, surfing-ul noua modalitate. Deleuze spunea c\u0103 acum chestiunea este s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum s\u0103 ne l\u0103s\u0103m purta\u0163i de suprafe\u0163e, cum s\u0103 ne plas\u0103m \u00eentr-o orbit\u0103 func\u0163ional\u0103 deja existent\u0103. Care este opinia dumneavoastr\u0103: \u00een societatea actual\u0103 ar trebui s\u0103 primeze cunoa\u015fterea de tip vertical sau cea de tip orizontal?<\/p>\n

A.M.: \u00centr-adev\u0103r, de la Deleuze la Onfray, se argumenteaz\u0103 pentru o cunoa\u015ftere orizontal\u0103, \u015fi mai mult, pentru o etic\u0103 sau moral\u0103 orizontal\u0103. Onfray chiar sugereaz\u0103 un fel de nou hedonism, un nou epicureism, ca s\u0103 spunem a\u015fa. Eu cred c\u0103 ei se \u00een\u015fal\u0103. Evident, \u00een epicureism este o component\u0103 umanist\u0103, ca s\u0103 formulez problema tradi\u0163ional, o component\u0103 a respectului pentru natura uman\u0103, a\u015fa cum ea este dat\u0103, dar dac\u0103 noi vom cultiva numai cunoa\u015fterea orizontal\u0103, atunci noi nu vom putea \u00een\u0163elege ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru \u015fi cred c\u0103 vor fi continue crize, mai acute dec\u00e2t cea care este acum. Deci, vreau s\u0103 fiu limpede: eu cred c\u0103, de fapt, cei care argumenteaz\u0103 pentru reluarea teoriei generale, de pild\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale, pentru reluarea interoga\u0163iilor metafizice \u00een filosofie, cei care pun problema ascensiunii spre marea \u015fi dificila problem\u0103 a sensului, eu cred c\u0103 ace\u015ftia au dreptate, pentru c\u0103 numai un astfel de demers, o astfel de tentativ\u0103 ne mai poate pune, ca oameni, \u00een posesia a ceea ce este. Sigur, \u00een jur este o atmosfer\u0103 de juisan\u0163\u0103, juisan\u0163\u0103 care explicit abandoneaz\u0103 vechile proiecte de cunoa\u015ftere, dar, repet, criza este la u\u015f\u0103 pentru o astfel de moral\u0103 sau o astfel de interpretare.<\/p>\n

Registrul de probleme al Europei s-a schimbat datorit\u0103 succesului Uniunii Europene<\/strong><\/p>\n

\u015e.B.: \u00cen recenzia mea la edi\u0163ia \u00een german\u0103 a Filosofiei unific\u0103rii, am men\u0163ionat c\u0103 opera poate fi considerat\u0103 un manifest programatic al Facult\u0103\u0163ii de Studii Europene. Cum v\u0103 raporta\u0163i ast\u0103zi la acest text seminal de acum 14 ani?<\/p>\n

A.M.: Capitolele acestui volum, Philosophie der europ\u00e4ischen Einigung, au fost create \u00een timp \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu nevoile de construc\u0163ie ale Facult\u0103\u0163ii de Studii Europene \u015fi, desigur, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu felul \u00een care am reu\u015fit s\u0103 percep \u015fi s\u0103 conceptualizez evolu\u0163ia Europei. Aici, \u00een volum, s-a c\u0103utat, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een\u0163elegerea a ceea ce a fost, \u00een\u0163elegerea a ceea ce se petrece \u015fi c\u00e2teva anticip\u0103ri. Cum a\u015f considera ast\u0103zi volumul? E clar c\u0103 lucrarea r\u0103m\u00e2ne legat\u0103 de efortul din ultimii 14-15 ani, dar temele s-au schimbat \u00eentre timp, sau, cel pu\u0163in, succesul Uniunii Europene ne face s\u0103 trebuieasc\u0103 s\u0103 schimb\u0103m temele. \u015etim prea bine, de multe ori un program dispare pentru c\u0103 s-a realizat. O oper\u0103 iese din actualitate pentru c\u0103 s-au realizat \u0163intele, cele care au fost legate de ea. Atunci a\u015f spune a\u015fa, din toamn\u0103 vom \u00eencerca s\u0103 analiz\u0103m noile teme, pentru c\u0103 registrul de probleme al Europei s-a schimbat, repet, datorit\u0103 succesului Uniunii. \u015ei, \u00een cur\u00e2nd, trebuie s\u0103 introducem noi teme. Din toamn\u0103 vor ap\u0103rea noi teme \u2013 de pild\u0103, tema complexit\u0103\u0163ii trebuie luat\u0103 \u00een piept, chiar dac\u0103 multe analize autohtone consider\u0103 complexitatea doar o complica\u0163ie \u00een plus. De fapt, complexitatea schimb\u0103 felul de a g\u00e2ndi \u015fi schimb\u0103 prioritatea sau ordonarea temelor noastre de g\u00e2ndire. Mai departe, e clar c\u0103 \u015fi criza aceasta ne oblig\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u201eriscul\u201c, trebuie s\u0103 venim la o conceptualizare a \u201eriscului\u201c, ca termen ontologic ferm, care nu poate fi ocolit. Mai departe, este clar c\u0103 \u015fi \u00een Europa am tr\u0103it cel pu\u0163in 10 ani de tematizare a identit\u0103\u0163ilor, la ora actual\u0103 trebuie mers spre integrarea identit\u0103\u0163ilor, deci spre ceea ce deja se nume\u015fte transdiferen\u0163\u0103. Mai departe, depindem to\u0163i, \u015fi criza a ar\u0103tat acest lucru, de societatea mediatic\u0103. Realitatea mediatic\u0103 trebuie conceptualizat\u0103 altfel, \u015fi atunci va trebui reluat\u0103 interoga\u0163ia lui Horkheimer \u015fi Adorno privind semnifica\u0163ia industriei culturale. Mai departe, este clar c\u0103 se intr\u0103 \u00eentr-o societate nesigur\u0103, dar c\u00e2nd spunem \u201enesigur\u0103\u201c nu trebuie s\u0103 c\u0103dem repede \u00een dramatizarea lucrurilor. Spunem \u201enesigur\u0103\u201c \u00een sensul c\u0103 siguran\u0163ele date ast\u0103zi nu mai func\u0163ioneaz\u0103 \u2013 asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu sunt siguran\u0163e, sunt! dar ele trebuie deja reg\u00e2ndite, trebuie reg\u00e2ndit totul. Ca s\u0103 lu\u0103m un exemplu foarte simplu, pentru a face intuitiv\u0103 aceast\u0103 idee, s-a v\u0103zut bine c\u0103 neputin\u0163a unei b\u0103nci private din Paris de a pl\u0103ti clien\u0163ii dintr-un fond a anun\u0163at, de fapt, criza mondial\u0103. Deja cauze mici provoac\u0103 efecte globale. Iat\u0103 deci, rapid spus, c\u00e2teva schimb\u0103ri de optic\u0103, ce intervin, \u015fi care ne oblig\u0103 s\u0103 g\u00e2ndim \u015fi problemele europene diferit. <\/p>\n

<\/p>\n

\n\u015e.B.: Povesti\u0163i-ne pu\u0163in despre experien\u0163a c\u00e2\u015ftig\u0103rii Premiului Herder, considerat \u201ePremiul Nobel al Estului\u201c…<\/p>\n

\nA.M.: Premiul Herder a fost acordat \u00een istoria lui personalit\u0103\u0163ilor de prim-plan ale culturii din Europa Central\u0103, aceasta fiind \u0163inta premiului. Premiul este finan\u0163at de o funda\u0163ie a unui armator din Hamburg \u015fi este acordat de Universitatea din Viena, pe baza analizelor unui juriu secret. Premiul Herder s-a dat mai pu\u0163in filosofilor, fiind acordat autorilor de istorie, de istoria artelor, de la Cluj a luat Virgil V\u0103t\u0103\u015fianu, autorilor de opere de arheologie, cum a fost Constantin Daicoviciu, mai sunt din afara universit\u0103\u0163ii, autori de opere plastice \u015fi cred c\u0103 \u015fi de muzic\u0103. La filosofie nu prea s-a dat. Am fost foarte onorat atunci c\u00e2nd juriul s-a oprit asupra persoanei mele. Premiul este \u00een continuare un premiu semnificativ \u00een aceast\u0103 regiune \u015fi funda\u0163ia din Hamburg \u00eel sus\u0163ine \u00een continuare. <\/p>\n

O.F.: Ce opinie ave\u0163i despre cotitura postmodern\u0103 a filosofiei (de la Lyotard la Zizek)? \u015etiu c\u0103 numea\u0163i, la un moment dat, postmodernismul un fel de \u201eanarhism de cafenea\u201c…<\/p>\n

A.M.: Postmodernismul a semnalat, trebuie s\u0103 spunem, dificult\u0103\u0163ile modernului t\u00e2rziu \u015fi cred c\u0103 are un merit cov\u00e2r\u015fitor \u00een a semnala nevoia revenirii la tema crea\u0163iei, nevoia revenirii la interogarea mai acut\u0103 asupra a ceea ce este \u015fi la propunerea de noi solu\u0163ii. Postmodernismul poate s\u0103 se lege sau s\u0103 nu se lege de ceea ce am spus mai devreme. Imagini cuprinz\u0103toare ale societ\u0103\u0163ii, teorii ale societ\u0103\u0163ii, de imagini cuprinz\u0103toare ale lumi, de filosofii organizate. \u00cen versiunea european\u0103, postmodernismul a mers pe a doua cale, pe calea unei desp\u0103r\u0163iri de acest proiect al modernului de a da imaginea integrativ\u0103 a realit\u0103\u0163ii, fie ea uman\u0103, fie ea social\u0103, fie ea natural\u0103 sau fie ea cosmic\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care a procedat la atacarea acestei tendin\u0163e, eu cred c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r el a devenit o mi\u015fcare de lux, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai poate adera la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een istorie. Mai ales c\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia au venit posmoderni\u015ftii de la Paris, dar ei vroiau s\u0103 se pronun\u0163e asupra Rom\u00e2niei, ei venind din Montmartre, unde e foarte interesant s\u0103 bei cafele \u015fi s\u0103 schimbi impresii, \u00een timp ce ai cardurile bine alimentate de la mama, tata \u015fi al\u0163i sus\u0163in\u0103tori. A\u015fa cum a sosit aici, este o perspectiv\u0103 de lux… Ea este, \u00een acela\u015fi timp, anarhic\u0103. De fapt, aceasta este \u015fi asump\u0163ia, posibilitatea de a reconstitui realit\u0103\u0163ile \u0163\u0103rilor europene, denun\u0163\u00e2nd orice organizare, denun\u0163\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi ideea de organizare (nu numai cea institu\u0163ional\u0103, automat \u015fi cea politic\u0103, pe plan cultural denun\u0163\u00e2nd marea tradi\u0163ie a teoriei). E indiscutabil un anarhism \u015fi, \u00een mod interesant, acest anarhism prinde \u00een special \u00een \u0163arile s\u0103race, \u00een cele care au probleme de dezvoltare, cum este cazul nostru. Sau a prins, acum pare s\u0103 fie \u00een reflux. Mai ales criza a obligat mult\u0103 lume s\u0103 ia \u00een serios ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jur. Deci, cred c\u0103 acea evaluare r\u0103m\u00e2ne corect\u0103.<\/p>\n

\u015e.B.: Ca masterand la Studii Americane, unul din cele mai importante c\u00e2\u015ftiguri personale a fost \u00eenv\u0103\u0163area filosofiei americane, pe care, m\u0103rturisesc, \u00een timpul studen\u0163iei, am ignorat-o aproape total. Crede\u0163i c\u0103 un filosof ast\u0103zi poate deveni complet focaliz\u00e2ndu-se doar pe sursele grece\u015fti \u015fi germane?<\/p>\n

A.M.: \u00centre timp, filosofia german\u0103 comunic\u0103 mult mai amplu dec\u00e2t se crede cu filosofia american\u0103. Nu mai exist\u0103 izolarea de curentele americane, care putea fi reclamat\u0103 la nivelul lui Goethe, la nivelul lui Hegel, de\u015fi am\u00e2ndoi erau foarte con\u015ftien\u0163i c\u0103 America preg\u0103te\u015fte o nou\u0103 abordare, o nou\u0103 cultur\u0103. Prin urmare, cine plonjeaz\u0103 \u00een filosofia german\u0103 actual\u0103, va g\u0103si filoane americane, va g\u0103si o simbioz\u0103, de fapt, \u00eentre cultura american\u0103 \u015fi cea german\u0103. Eu a\u015f spune a\u015fa: pe de o parte, e limpede c\u0103 nu mai putem face filosofie competitiv\u0103 doar cu grecii, care trebuie citi\u0163i \u00eens\u0103 mereu; nu mai putem face doar cu Hegel sau cu cei dinainte, doar cu Kant. Nu mai po\u0163i face multe lucruri r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar la datele culturii europene. Filosofic vorbind, nu se poate trece, cred eu, \u00een spatele lui John Dewey. Orice trecere \u00een spatele lui te scoate din istoria contemporan\u0103. Sigur, eu am optica unui contemporaneist, recunosc aceasta. Atunci, unul din eforturile care trebuiesc f\u0103cute de noile genera\u0163ii ar fi s\u0103 fac\u0103 mai accesibil\u0103, mai discutat\u0103 filosofia american\u0103, mai cu seam\u0103 c\u0103 \u015fi de la Dewey \u00eencoace s-au \u00eent\u00e2mplat multe lucruri. Nu po\u0163i trece peste argumentarea realismului de c\u0103tre Putnam, nu po\u0163i trece peste argumentarea contextualismului de c\u0103tre Rorty, nu po\u0163i trece peste viziunea asupra cunoa\u015fterii a lui Quine, nu po\u0163i trece peste efortul de a-l reg\u00e2ndi pe Hegel \u00een condi\u0163iile de ast\u0103zi f\u0103cut de Brandom. Sunt nu numai piese de str\u0103lucire intelectual\u0103 rar\u0103, c\u00e2t \u015fi argumente care r\u0103m\u00e2n valabile. \u015ei-n filozofie, trebuie s\u0103 accept\u0103m, exist\u0103 o cumulare a argumentelor, \u00eenc\u00e2t nu pot s\u0103 te plasezi oriunde pe scara timpului. Eu a\u015f pleda pentru luarea \u00een serios a experien\u0163ei americane, pentru c\u0103 acum nu mai sunt limite la informare, nu mai este nici o piedic\u0103 \u00een accesarea ei. <\/p>\n

O.F.: C\u00e2t\u0103 importan\u0163\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103, \u00een scrierile unui filosof, pl\u0103cerea lecturii, \u015fi c\u00e2t\u0103 demonstra\u0163ia riguroas\u0103?<\/p>\n

A.M.: Un filosof, ad\u00e2ncindu-se \u00een lecturi, deci fiind pe ruta care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 e filosof \u2013 \u015fti\u0163i bine, avem mul\u0163i iubitori de filosofie, avem mul\u0163i admiratori ai filosofiei, filosof e foarte greu s\u0103 fii, asta probabil c\u0103 afli dup\u0103 moarte, sau, m\u0103 rog, afl\u0103 cineva dup\u0103 moarte dac\u0103 ai fost sau nu \u2013 filosoful trebuie s\u0103 ajung\u0103 destul de repede la a vedea \u00een sistemele de idei, \u00eentr-un fel imagini, tablouri ale realit\u0103\u0163ii, \u00een alt fel, totu\u015fi, tentative de a capta realitatea \u00eentr-un tablou. Dac\u0103 el ajunge la acest fapt, \u015fi anume c\u0103 sistemele conceptuale sunt \u015fi tentative de a prinde realitatea \u00een termeni, atunci el are \u015fi pl\u0103cerea, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 aici este un spectacol intelectual, pe l\u00e2ng\u0103 multe alte lucruri, un spectacol intelectual de foarte bun\u0103 calitate. Acum, e clar c\u0103 noi, ca oameni, nu ne putem desp\u0103r\u0163i de argumenta\u0163ia lui Kierkegaard, c\u0103 noi suntem prin\u015fi \u00een vie\u0163ile noastre, nu avem cum s\u0103 ne deta\u015f\u0103m de ele complet niciodat\u0103. Argumentarea tr\u0103irii inevitabil personale \u015fi subiective a vie\u0163ii r\u0103m\u00e2ne solid\u0103. Sigur, textele de natura eseurilor, care desf\u0103\u015foar\u0103 firul tr\u0103irii interioare, sunt \u00een continuare fascinante. Eu a\u015f spune a\u015fa: filosoful trebuie s\u0103 fie deschis la ambele experien\u0163e, \u015fi la experien\u0163a acestor eseuri (o c\u0103utare rafinat\u0103 de a prinde \u00een termeni ceea ce se petrece \u00een l\u0103untricitatea noastr\u0103, s\u0103 zicem) dar \u015fi \u00eencerc\u0103rile sistematice. \u00cen definitiv, filosoful trebuie s\u0103 ajung\u0103 at\u00e2t de calificat \u00eenc\u00e2t s\u0103 vad\u0103 \u015fi \u00eentr-o teorem\u0103 matematic\u0103 cum s-a preluat condi\u0163ia uman\u0103, \u015fi \u00eentr-un eseu despre condi\u0163ia uman\u0103 care ar fi \u015fansele de a o formaliza. <\/p>\n

\tCriza va eroda o seam\u0103 din op\u0163iunile culturale anterioare<\/strong><\/p>\n

\u015e.B.: Toat\u0103 lumea vorbe\u015fte ast\u0103zi, aproape \u00een termeni obsesivi, despre criza economic\u0103. Va facilita aceast\u0103 criz\u0103 o schimbare profund\u0103 de mentalitate, comparabil\u0103 cu marea depresiune sau cu evenimentele din 1989?<\/p>\n

A.M.: Deocamdat\u0103 e clar un lucru: criza este \u015fi o criz\u0103 a modului de reproducere a vie\u0163ii \u00een societ\u0103\u0163ile modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii, o criz\u0103 a modului de dezvoltare (pentru c\u0103 dezvoltarea a fost pe agend\u0103 totu\u015fi \u00een ultimii 50 de ani pretutindeni), \u015fi cu aceasta a\u015f spune \u2013 e clar c\u0103 este o criz\u0103 ontologic\u0103, adic\u0103 o criz\u0103 a conceptelor de baz\u0103, cu care \u00eencerc\u0103m s\u0103 prindem realitatea. Fiind o criz\u0103 \u00een aceste \u00een\u0163elesuri, e clar pentru mine c\u0103 vom avea cel pu\u0163in obliga\u0163ia sau vom resim\u0163i m\u0103car provocarea la a g\u00e2ndi altfel. \u00cenc\u0103 e neclar dac\u0103 criza va determina pe scar\u0103 mare, foarte repede, ca fenomen cultural, o schimbare. A\u015fa cum vedem \u00een discu\u0163iile din televiziuni, nu numai \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een alte locuri, \u00eenc\u0103 nu apar semne clare. Care ar fi semnul clar? Este clar c\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 este \u015fi o criz\u0103 a abord\u0103rilor egoiste ale vie\u0163ii, este clar c\u0103 e \u015fi o criz\u0103 a abord\u0103rilor strict pecuniare ale vie\u0163ii, este clar c\u0103 este o criz\u0103 a felului \u00een care timpul a fost folosit. Timpul a folosit doar \u00een optica ob\u0163inerii profitului economic. Aceast\u0103 percep\u0163ie, aceast\u0103 imagine a timpului e clar c\u0103 intr\u0103 \u00een criz\u0103. Deci, eu cred c\u0103 aceste lucruri vin pe scen\u0103, chiar dac\u0103 deocamdat\u0103 nu sunt indicii destul de clare. Trebuie luat \u00een seam\u0103, ceea ce \u015fi Obama a remarcat acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u015fi anume c\u0103 suntem mult \u00een fa\u0163a fundului crizei, mult \u00een fa\u0163a ad\u00e2ncimii crizei. Chiar dac\u0103, m\u0103 rog, nu e nimic de savurat \u00een aceast\u0103 idee, ea este lucid\u0103, cred. \u00cen orice variant\u0103, criza va eroda o seam\u0103 din op\u0163iunile culturale anterioare. Timpul personal, timpul vie\u0163ii proprii va fi altfel calibrat. Eu sunt convins c\u0103 vine aceast\u0103 schimbare. Cred c\u0103 va trebui s\u0103 renun\u0163\u0103m la o idee, care ne vine de la orele de fizic\u0103 din liceu \u015fi general\u0103, \u015fi anume c\u0103 exist\u0103 o propor\u0163ionalitate a efectelor cu cauzele. E clar acum c\u0103 din cauze mici pot ap\u0103rea efecte globale, chiar devastatoare. Criza actual\u0103 este o prob\u0103 a acestui fapt. O seam\u0103 de teoreme, corela\u0163ii \u015fi certitudini de alt\u0103 dat\u0103 se pr\u0103bu\u015fesc. <\/p>\n

O.F.: Credeti c\u0103, dac\u0103 disponibiliz\u0103rile \u015fi s\u0103r\u0103cia continu\u0103, vom avea de-a face cu resurgen\u0163a unor mi\u015fc\u0103ri extremiste de drepta pe filiera crizei?<\/p>\n

A.M.: Acum depinde la ce \u0163\u0103ri ne g\u00e2ndim…<\/p>\n

O.F.: La Rom\u00e2nia.<\/p>\n

A.M.: … Pe plan general, nu cred c\u0103 e probabil\u0103 pentru lunile \u015fi anii ce vin. De ce? Criza aceasta are o particularitate: este pe fondul celei mai mari capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie a omenirii, o capacitate mult mai mare \u015fi dec\u00e2t cea a momentului \u201b29, care a avut drept consecin\u0163\u0103 mi\u015fc\u0103rile de dreapta cunoscute. Deci, nu exist\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103, cel pu\u0163in deocamdat\u0103 ea nu se \u00eentrevede. Numai o criz\u0103 foarte grav\u0103 interna\u0163ional\u0103, foarte grav\u0103, ar \u00eempinge aici, ori o asemenea criz\u0103 nu este probabil\u0103. Eu cred c\u0103 sistemele interna\u0163ionale de antante, de \u00een\u0163elegere, func\u0163ioneaz\u0103. Nu func\u0163ioneaz\u0103 eficient \u00eentotdeauna, dar totu\u015fi func\u0163ioneaz\u0103, deci putem avea \u00eencredere \u00een ele. Mai departe, sunt sisteme sociale \u015fi economice \u00een primul r\u00e2nd, cum e cel al Germaniei, care stau bine \u00een picioare, chiar \u00een condi\u0163ii de criz\u0103. Germania ca o mare putere economic\u0103, dar putem lua \u015fi alte exemple… Nu au probleme dramatice cet\u0103\u0163enii Germaniei \u015fi asta se poate vedea, ei \u00eenc\u0103 nu simt criza. \u00centr-un loc ea se poate vedea: la exporturi. Germania fiind cel mai mare exportator de ma\u015fini, evident acolo simte limitarea \u015fi, de aceea, discu\u0163ia dramatic\u0103 de acum este dac\u0103 Germania \u015fi Uniunea European\u0103 intervin s\u0103 salveze firma Opel, ea fiind un branch al General Motors. Aceasta este toat\u0103 problema. Probabil c\u0103 se va interveni p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pentru c\u0103, totu\u015fi, angaja\u0163ii sunt europeni. Deci, al doilea argument e c\u0103 sunt sisteme economice \u015fi sociale stabile, la aceast\u0103 or\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een acest timp. Mai departe, este adev\u0103rat c\u0103 \u015fi criza confirm\u0103 importan\u0163a crucial\u0103 a guvernan\u0163ei (governance, cum se spune), importan\u0163a crucial\u0103 a \u201egovernance\u201c, a sistemului politic. Acum, aici probabil c\u0103 va fi totu\u015fi o contagiune, chiar dac\u0103 \u015fi la noi discu\u0163ia poate fi dus\u0103 pentru redactarea unui proiect efectiv de ie\u015fire din criz\u0103. Din p\u0103cate, aceasta-i p\u0103rerea mea, nu exist\u0103 nici un proiect. Sunt discu\u0163ii, dar nu exist\u0103 un proiect. Deci, a\u015f spune a\u015fa: depinde de mi\u015fcarea \u00een spa\u0163iul politic, dar \u015fi aici mi\u015fcarea este mai controlabil\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t \u00een \u201b29 \u015fi \u00een anii care au urmat. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, eu a\u015f lua \u015fi acest factor \u00een considerare: exist\u0103 \u015fansa unei ie\u015firi rapide din criz\u0103 printr-o cooperare interna\u0163ional\u0103. Sigur, declara\u0163ia lui Hillary Clinton la Biejing a fost clar\u0103: dac\u0103 Statele Unite \u015fi China se asociaz\u0103, criza va fi dep\u0103\u015fit\u0103 repede. Asta ce \u00eenseamn\u0103, de fapt? China are un poten\u0163ial enorm de a sus\u0163ine relasarea economiei din lume. \u015ei p\u0103rerea mea este c\u0103 China va folosi aceast\u0103 \u015fans\u0103 \u015fi va interveni, de asemenea, pentru motivul simplu c\u0103 nici China nu dore\u015fte o criz\u0103, aceasta e exclus din capul locului, n-are sens. China este \u00een decursul celei mai mari dezvolt\u0103ri din istoria ei, probabil. Deci, cred c\u0103 sunt factori noi. Acum, evident c\u0103 nu avem cum s\u0103 excludem o anumit\u0103 recrudescen\u0163\u0103 a acestor mi\u015fc\u0103ri la care v\u0103 referi\u0163i. Dar totu\u015fi, privind de azi \u00eenainte, nu apare nici un argument care s\u0103 sus\u0163in\u0103 o idee pesimist\u0103.<\/p>\n

\tReligia revine pe scen\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 filosofia devine de prisos<\/strong><\/p>\n

\u015e.B.: \u00cen cartea dumneavoastr\u0103 Philosophia et Theologia Hodie, dar \u015fi \u00een cursurile doctorale, a\u0163i eviden\u0163iat aspectul c\u0103 societatea contemporan\u0103 se va confrunta cu fenomenul post-seculariz\u0103rii. Crede\u0163i c\u0103 o nou\u0103 rela\u0163ionare cu Dumnezeu \u015fi cu problema credin\u0163ei este una din provoc\u0103rile noului mileniu, cu toate c\u0103 suntem imersa\u0163i \u00eentr-o societate consumerist\u0103, pentru care primeaz\u0103 succesul financiar?<\/p>\n

A.M.: Da, deci, tr\u0103im, chiar dac\u0103 nu mai folosim termenul, tot \u00eentr-o societate de consum. Orientarea dominant\u0103 a societ\u0103\u0163ii, \u015fi cu aceasta \u015fi a comportamentului, este de fapt spre investi\u0163ie \u015fi spre consum. Sunt cei doi parametri care \u00eencearc\u0103 s\u0103 prind\u0103 realitatea societ\u0103\u0163ilor actuale. Acum, dac\u0103 aceast\u0103 realitate va duce la o resurgen\u0163\u0103, cum spun textele americane, a religiei… Eu cred c\u0103 ea e deja produs\u0103. Cum spune cel mai nou best-seller american \u201eGod is back\u201c, \u00eentr-adev\u0103r Dumnezeu a revenit \u00een cultur\u0103. Problema nu se rezolv\u0103 cu adev\u0103rat, ne putem \u00eentreba \u201eCum revine Dumnezeu \u00een cultur\u0103?\u201c, \u201eCare este imaginea cultural\u0103 a lui Dumnezeu?\u201c Sigur, \u00eens\u0103, dincolo de ceea ce se poate discuta \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 imagine cultural\u0103 a lui Dumnezeu, se pare c\u0103 Heidegger a avut dreptate c\u00e2nd a spus c\u0103 Nur ein Gott kann uns retten (\u201eNumai un Dumnezeu ne poate salva\u201c). Dincoace de aceast\u0103 discu\u0163ie care poate fi mutat\u0103, mi se pare clar c\u0103 (1) nu va fi o solu\u0163ie dac\u0103 nu discut\u0103m din nou valorile \u00een civiliza\u0163ia actual\u0103; (2) n-ai cum s\u0103 mai faci, cum s\u0103 spun, mai mult dec\u00e2t plauzibile sau m\u0103car plauzibile valorile, f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163a unei ordini care e mai larg\u0103 sau, \u00een orice caz, e sus\u0163inut\u0103 de temeiuri mai puternice dec\u00e2t cele umane. Aici, ca filosofi, trebuie s\u0103 devenim din nou mode\u015fti. Proiectele de organizare pe baze filosofice a lumii n-au dat rezultate la aceast\u0103 or\u0103 \u015fi din motivul simplu c\u0103 lumea a devenit \u00eentr-adev\u0103r complex\u0103, dac\u0103 lu\u0103m termenul \u201ecomplex\u201c foarte \u00een serios. Mai departe, speran\u0163a c\u0103 \u015ftiin\u0163ele vor fi o baz\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea uman\u0103 nu se confirm\u0103 nici ea, dec\u00e2t foarte par\u0163ial sau dec\u00e2t \u00een cazuri foarte circumscrise. Prin urmare, dou\u0103 surse pe care epoca modern\u0103 le credea considerabile pentru moral\u0103 \u00een via\u0163a personal\u0103, \u00een via\u0163a societ\u0103\u0163ii, aceste dou\u0103 surse nu s-au dovedit at\u00e2t de mari pe c\u00e2t s-a sperat. Sigur, religia a parcurs \u015fi ea istoria ei, care este cunoscut\u0103; nici filosofia, nici \u015ftiin\u0163ele, nici religia nu au doar p\u0103r\u0163i luminoase, fiecare are \u015fi p\u0103r\u0163ile ei umbroase. Dar este posibil la ora actual\u0103, chiar \u015fi pentru seculari\u015fti \u015fi pentru atei\u015fti, este posibil\u0103 o \u00een\u0163elegere a religiei, care accept\u0103, care nu are motive s\u0103 nu accepte cel pu\u0163in structura ei de alimentare cu motiva\u0163ia comportamentelor. Cred c\u0103 b\u0103t\u0103lia aici este. Nu-i neap\u0103rat \u00een dreptul \u00eentreb\u0103rii \u201ecine are dreptate?\u201c: Darwin sau religia. Este o alt\u0103 problem\u0103 care se poate dezlega ast\u0103zi. Problema, dup\u0103 p\u0103rerea mea, e \u00een acest punct: cum se alimenteaz\u0103 cu motive un anumit comportament moral, \u015fi aici, dup\u0103 toate analizele factuale, dac\u0103 vrem, empirice care sunt, e limpede c\u0103 o alimentare din resursele tradi\u0163iei religioase este, din nou, nu numai posibil\u0103, ci se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103. Sigur, aici noi suntem eurocentri\u015fti sau iudeo-cre\u015ftino-centri\u015fti, este totu\u015fi tradi\u0163ia cea mai puternic\u0103, oricum \u00eentoarcem lucrurile \u015fi pe ea st\u0103 \u015fi felul nostru de a \u00een\u0163elege realitatea. Cred c\u0103 aici e o resurs\u0103 de motivare, cred c\u0103 aceasta este problema urgent\u0103 care se pune acum \u00een ce prive\u015fte religia. <\/p>\n

O.F.: \u00cen occident exista profesori de religie atei, pe c\u00e2nd aici a\u015fa ceva ar p\u0103rea o enormitate. Trebuie s\u0103 conteze o eventual\u0103 confesiune de credin\u0163\u0103 sau competen\u0163a de a preda religia?<\/p>\n

A.M.: Acum, \u015fi aici, b\u0103nuiesc c\u0103 sunt mul\u0163i care predau religia, mai ales c\u0103 unii au crezut c\u0103 religia reintr\u0103 pe scen\u0103 substituind filosofia. \u015ei aici este o eroare, trebuie spus, religia sigur c\u0103 revine pe scen\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 filosofia devine de prisos. Problema pred\u0103rii este, de fapt, o problem\u0103 de competen\u0163\u0103. Evident c\u0103 fiecare biseric\u0103 este interesat\u0103 s\u0103 aib\u0103 oamenii ei la predat, dar aceasta este desigur o alt\u0103 problem\u0103. Dar predarea religiei se poate face de orice om care s-a instruit destul. Acum, aici ceva trebuie spus: nu se poate preda religia f\u0103r\u0103 o anumit\u0103 sensibilitate fa\u0163\u0103 de problemele religioase, care sunt altele dec\u00e2t cele filosofice, \u015ftiin\u0163ifice, politice, etc. Oricum, competen\u0163a \u00eenso\u0163it\u0103 de o comprehensiune rafinat\u0103 a lucrurilor d\u0103 rezultate. <\/p>\n

\u015e.B.: Conform Diagnozelor, exist\u0103 cel pu\u0163in 12 perspective de a privi societatea contemporan\u0103. Amintesc doar c\u00e2teva: societatea mediatic\u0103, societatea riscului, haotic\u0103 \u015fi invizibil\u0103. Cum a\u0163i caracteriza societatea rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103?<\/p>\n

A.M.: Da, e o \u00eentrebare foarte bun\u0103. Eu cred c\u0103 n-o putem prinde \u00een acele categorii, care erau pentru societ\u0103\u0163i mai dezvoltate, dar este clar c\u0103 avem \u015fi o societate mediatic\u0103, pentru c\u0103 la noi, vedem, comportamentele (\u015fi cele electorale) depind masiv de ce spun televiziunile. Ar fi bine s\u0103 avem societatea cunoa\u015fterii mai mult, dar pasiunea conceptelor nu este at\u00e2t de mare precum am vrea. Avem, desigur, \u015fi o societate a turbulen\u0163ei, \u00een sensul c\u0103 structurile sunt fluide, dar chiar prea fluide, se modific\u0103 legile de la o zi la alta, e prea fluid totul \u00een acest sens. Este clar c\u0103 avem o societate asimetric\u0103, pentru c\u0103 lucrurile depind masiv de organiza\u0163ii, vedem \u015fi \u00een via\u0163a politic\u0103: partidele decid, individul, m\u0103 rog, se strecoar\u0103, cum poate \u015fi el, printre organiza\u0163ii. Sunt fapte care pot alimenta o diagnoz\u0103 sau alta. E foarte greu s\u0103 d\u0103m o caracterizare a societ\u0103\u0163ii, nici nu sunt \u00eenc\u0103 analize, la noi analizele sunt foarte para\u0163iale. Eu a\u015f putea muta discu\u0163ia \u00een dreptul a ceea ce numim guvernan\u0163\u0103. Spuneam mai \u00eenainte c\u0103 guvernan\u0163a e cheia dezvolt\u0103rii. A\u015f spune c\u0103 la noi s-a intrat \u00eentr-o democra\u0163ie populist\u0103, din care trebuie ie\u015fit c\u00e2t mai devreme spre o democra\u0163ie func\u0163ional\u0103, o democra\u0163ie care s\u0103 \u00eencurajeze, s\u0103 permit\u0103, s\u0103 stea pe dezbaterea argumentativ\u0103 a oamenilor maturi. Or, se vede c\u0103 deocamdat\u0103 dezbaterea este pulverizat\u0103 \u00een mul\u0163imea ac\u0163iunilor televizate, dezbaterea e pulverizat\u0103 \u00een mul\u0163imea declara\u0163iilor \u015fi trebuie spus c\u0103 dezbaterea \u00eenseamn\u0103 altceva. <\/p>\n

O.F.: E comparabil\u0103 becalizarea Rom\u00e2niei cu mcdonaldizarea Americii?<\/p>\n

A.M.: N-ai cum s\u0103 compari. Mcdonaldizarea Americii a \u00eensemnat generalizarea unui meniu, la baz\u0103, a unui mod de a considera timpul liber. Deocamdat\u0103 nu v\u0103d \u00een becalizare nici un meniu special, nici o anumit\u0103 invita\u0163ie la a folosi timpul liber, \u00een afar\u0103 de expansiunea p\u0103l\u0103vr\u0103gelii. <\/p>\n

\tRom\u00e2nia n-are cum s\u0103 sus\u0163in\u0103 98 de universit\u0103\u0163i<\/strong><\/p>\n

O.F.: Daca a\u0163i fi din nou ministru, ce a\u0163i dori s\u0103 schimba\u0163i?<\/p>\n

A.M.: P\u0103i trebuie schimbat sistemul. \u00cen Rom\u00e2nia, c\u00e2nd am fost ministru, sistemul era supus schimb\u0103rii. Sistemul se schimb\u0103 cam \u00een 10 ani. \u015ei Spiru Haret a avut nevoie de 3 mandate ca s\u0103 schimbe sistemul, at\u00e2t c\u00e2t \u015fi-a propus s\u0103-l schimbe. Deci, trebuie sistemul schimbat, mai ales \u00een cazul universit\u0103\u0163ilor, lucrurile sunt foarte perceptibile. Rom\u00e2nia n-are cum s\u0103 sus\u0163in\u0103 98 de universit\u0103\u0163i, c\u00e2te sunt la ora actual\u0103 acreditate de instan\u0163a suprem\u0103: e fizic imposibil. Nici o Rom\u00e2nie opulent\u0103 economic nu le-ar putea sus\u0163ine. Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne, \u00een continuare, \u0163ara unui num\u0103r exagerat de universit\u0103\u0163i \u015fi a unui efectiv prea redus de studen\u0163i. \u00cen rest, a\u015f spune a\u015fa: \u00een Rom\u00e2nia actual\u0103 e mult\u0103 p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103 prind proiecte, schimb\u0103ri de legi , strategii, pacturi. P\u0103rerea mea este c\u0103 ele sunt deja dep\u0103\u015fite, erau dep\u0103\u015fite la apari\u0163ia lor. Rom\u00e2nia are nevoie urgent\u0103 de o nou\u0103 analiz\u0103 \u015fi de o legisla\u0163ie \u00een consecin\u0163\u0103. Ca s\u0103 fiu poate \u015fi mai clar: Rom\u00e2nia a f\u0103cut, aidoma celorlaltor \u0163\u0103ri, ceea ce se nume\u015fte reforma de recuperare, reforma prin care s-au recuperat libert\u0103\u0163ile strivite p\u00e2n\u0103 \u00een \u201b89 sub socialism, s-au recuperat anumite tradi\u0163ii universitare \u015fi \u015fcolare. Problema acum este de-a face reforma de compatibilizare, de sincronizare mai bine zis, adic\u0103 reforma de aducere a sistemului la practicile din \u0163\u0103rile cu care suntem asocia\u0163i \u00een Uniunea European\u0103: Germania, Fran\u0163a, Anglia, etc. \u015ei-apoi, sigur, trebuie f\u0103cut\u0103 urgent reforma de intrare a globaliz\u0103rii, globalizarea oblig\u0103 la cu totul altceva dec\u00e2t te oblig\u0103 celelalte reforme. <\/p>\n

\u015e.B.: A\u0163i publicat aproape 30 de c\u0103r\u0163i. Care este cartea dumneavoastr\u0103 de care v\u0103 sim\u0163i\u0163i cel mai apropiat? \u015ei care a fost cea mai dificil de scris? <\/p>\n

A.M.: Pentru un autor e greu s\u0103 recomande una; o face automat \u00een detrimentul celorlalte. C\u00e2nd am scris Filosofia unific\u0103rii europene, eram entuziast pentru posibilitatea de a veni pe un teren pe care sistematic s-a lucrat pu\u0163in. Desigur, sunt multe puncte de vedere, sunt multe puncte de plecare, dar sistematic nu s-a lucrat mult \u015fi atunci asta m-a entuziasmat. Religia \u00een era globaliz\u0103rii de asemenea m-a entuziasmat, eram \u00eentr-o perioad\u0103 de lecturi \u00een universit\u0103\u0163ile germane \u015fi atunci mi-am dat seama c\u0103 o problem\u0103 cre\u015fte \u00een dimensiuni \u015fi trebuie l\u0103murit\u0103 \u015fi am scris-o cu pasiune. Filosofia contemporan\u0103 \u00eentotdeauna m-a fascinat, pentru c\u0103 \u00een filosofie, \u00eenainte de orice, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi cam ce se petrece \u00een scena filosofic\u0103 din jurul t\u0103u, aceast\u0103 fiind o premiz\u0103 mereu. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, cartea despre argumentare [Argumentarea, 2006 n. \u015e.B.] m\u0103 \u015fi obliga dar \u00eemi d\u0103dea \u015fi \u015fansa de a preciza cum v\u0103d c\u00e2teva lucruri… Sigur, nu sunt numai lucruri filosofice acolo, sunt \u015fi lucruri strict logice, sunt \u015fi lucruri de strict\u0103 semantic\u0103, de strict\u0103 sintax\u0103, dar totu\u015fi trebuia s\u0103 formulez \u015fi o seam\u0103 de op\u0163iuni filosofice pe traseul acestei tematici. \u015ei, de asemenea, a fost o carte fascinant\u0103 pentru mine. <\/p>\n

\u015e.B.: \u00cen \u00eencheiere, a\u015f alege un subiect mai lejer. Paginile despre fotbal din Diagnoze sunt extrem de savuroase. Mi-a pl\u0103cut considera\u0163ia dumneavoastr\u0103 pragmatic\u0103 despre diferen\u0163a dintre mentalitatea participantului \u015fi cea \u00eenving\u0103torului, pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, este o glorie modest\u0103 doar s\u0103 participi. Acestea fiind spuse, a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 adresez dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri, cine crede\u0163i c\u0103 ia titlul? A\u0163i \u0163inut cu Barcelona sau cu Manchester? <\/p>\n

O.F.: Mai am \u015fi eu o \u00eentrebare. Cum explica\u0163i dezastrul absolut din fotbalul rom\u00e2nesc actual (toate echipele eliminate din prima din cupele europene \u015fi na\u0163ionala umilit\u0103 f\u0103r\u0103 precedent)?<\/p>\n

A.M.: Deci, campionatul, cine-l ia? Personal, dac\u0103 tot e o glum\u0103, m\u0103car s\u0103-l ia Urziceniul [n.r.: interviul a avut loc pe 30.05.2009], s\u0103 \u015ftim c\u0103 gluma a mers p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Ca joc, CFR-ul, de\u015fi CFR-ul ne-a dezam\u0103git pe to\u0163i. Ca \u015fi clujeni, era bine s\u0103 mai avem o rund\u0103 de Champions League aici, dar s\u0103 sper\u0103m c\u0103 o vom avea \u00een anii ce vin. \u00cen rest, din p\u0103cate, echipele sunt modeste \u015fi merg degeaba \u00een cupele europene. Poate s\u0103 mearg\u0103 \u015fi Steaua, poate s\u0103 mearg\u0103 \u015fi Dinamo, poate s\u0103 mearg\u0103 \u015fi Timi\u015foara, vor merge \u015fi vor veni repede acas\u0103, nu va fi mare lucru. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu Barcelona-Manchester, recunosc c\u0103 \u00eenainte de meci m\u0103 temeam… Sigur, eu nu sunt pentru a schimba c\u00e2\u015ftig\u0103torii de la an la an, dar, m\u0103 rog, asta nu \u00eentotdeauna iese . Manchester p\u0103rea s\u0103 fie o echip\u0103 foarte bine organizat\u0103, care nu va avea probleme s\u0103 marcheze \u015fi s\u0103 p\u0103streze rezultatul. Cum s-a v\u0103zut \u00een primele 10 minute, Manchester a fost aproape de gol \u015fi a controlat jocul. \u015etiam de talentul uria\u015f a lui Iniesta sau Xavi sau Messi, nu \u015ftiam de acest stopper extraordinar, acest libero Piqu\u00e9 foarte bun de la Barcelona. Nu eram sigur c\u0103 Academia, cum se spune, clubului e a\u015fa de productiv\u0103 \u00een talente indigene. Acum a ap\u0103rut un nou argument: talentele indigene dau tonul, ceea ce-i foarte frumos. Bun, dar cred c\u0103 secretul a fost strategia antrenorului de la Barcelona, Guardiola, care a \u015ftiut cum s\u0103 blocheze atacul englezesc, mai cu seam\u0103 c\u0103 dup\u0103 10 minute Ronaldo a f\u0103cut ce a vrut, apoi a fost prins \u00eentre 3 in\u015fi \u015fi gata, s-a \u00eencheiat discu\u0163ia. Iar Rooney a fost \u0163inut la mare distan\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t se putea plimba pe margine c\u00e2t vrea! O tactic\u0103 teribil de inteligent\u0103, \u00een special mijlocul, de fapt, Barcelona a m\u0103cinat atacul acestei echipe foarte bune, Manchester United. Personal, \u0163ineam cu Barcelona, dar nu credeam c\u0103 va c\u00e2\u015ftiga. M-a bucurat c\u0103 a \u00eentors meciul \u015fi aici este un indiciu excelent. O echip\u0103 care intr\u0103 dominat\u0103, aproape c\u0103 era n\u0103ucit\u0103 de presiunea enorm\u0103 exercitat\u0103 de Ronaldo, mai ales, care din orice pozi\u0163ie tr\u0103gea destul de bine la poart\u0103 \u00een meciul \u0103sta… Era interesant s\u0103 vezi c\u0103 o echip\u0103 \u015fi-a revenit, a calculat situa\u0163ia din teren, \u015fi-a luat m\u0103surile necesare. \u015ei a treia \u00eentrebare…<\/p>\n

O.F.: Cum explica\u0163i dezastrul na\u0163ionalei?<\/p>\n

A.M.: La noi, \u00een primul r\u00e2nd, \u015fi-n fotbal, dar \u015fi-n economie, s-a crezut c\u0103 acesta-i capitalismul, cu investi\u0163ii mici, profituri mari \u015fi repezi. (1) Capitalismul e o g\u00e2ndire riguroas\u0103, nu e o g\u00e2ndire utilitar\u0103, simpl\u0103. (2) Prea pu\u0163in mai lucreaz\u0103 cluburile de juniori, produc\u0163ia lor e prea mic\u0103. (3) Seriozitatea las\u0103 de dorit, \u015fi-n fotbal ca \u015fi-n alte domenii. S\u0103 ne uit\u0103m cum se concetreaz\u0103 o echip\u0103 de-a noastr\u0103-n teren, \u015fi-n campionat nu se concetreaz\u0103, m\u0103 rog, dec\u00e2t din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. S\u0103 ne uit\u0103m cum joac\u0103 ace\u015fti englezi: ei dau acum paradigma, adic\u0103 intrii \u00een teren \u015fi joci, continuu, continuu, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd marchezi \u015fi c\u00e2\u015ftigi \u015fi gata, dar nu stai. E prea marea relaxarea pe teren, adic\u0103 relaxarea \u00een munc\u0103 e cam exagerat\u0103 pe aceste meleaguri. <\/p>\n

<\/p>\n

\u015e.B, O.F.: V\u0103 mul\u0163umim mult.<\/p>\n

A.M.: V\u0103 mul\u0163umesc eu. <\/p>\n

# the English version of this interview can be read here<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[interviu cu invitatul nostru din acest număr, profesorul Andrei Marga] de \u015etefan Bolea & Ormeny Francisc Norbert \u015etefan Bolea: Domnule profesor, \u015fi eu \u015fi Francisc suntem studen\u0163i doctorali. Dumneavoastr\u0103 v-a\u0163i sus\u0163inut doctoratul \u00een 1976, cu o tez\u0103 despre Marcuse. A\u0163i studiat, de asemenea, \u00een Germania, sub \u00eendrumarea lui Habermas. Ce ne pute\u0163i spune despre experien\u0163a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,125],"tags":[126,9,132,1129,130,39],"class_list":["post-1014","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-invitat","tag-andrei-marga","tag-egophobia-22","tag-interviu","tag-invitat","tag-ormeny-francisc-norbert","tag-stefan-bolea"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-gm","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1014","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1014"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1014\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1016,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1014\/revisions\/1016"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1014"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1014"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1014"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}