{"id":10273,"date":"2014-05-18T12:09:00","date_gmt":"2014-05-18T10:09:00","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10273"},"modified":"2014-05-18T19:11:03","modified_gmt":"2014-05-18T17:11:03","slug":"ca-prin-oglinda-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10273","title":{"rendered":"ca prin oglind\u0103 [1]"},"content":{"rendered":"

(ca prin oglind\u0103)<\/span><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

 <\/p>\n

1.1 \u201e\u0219i sco\u0163\u00e2ndu-l afar\u0103 din cetate, \u00eel b\u0103teau cu pietre. iar martorii \u015fi-au pus hainele la picioarele unui t\u00e2n\u0103r, numit saul.\u201d (faptele apostolilor<\/em> 7, 58)<\/p>\n

 <\/p>\n

primul contact gramatologic (ca opus pneumatologicului la derrida) al lui pavel cu \u03bc\u03b1\u03b8\u03b7\u03c4\u1f70\u03c2 \u03a7\u03c1\u03b9\u03c3\u03c4\u03b9\u03b1\u03bd\u03bf\u03cd\u03c2<\/em>, a fost pe vremea c\u00e2nd el \u00ee\u0219i zicea saul \u0219i era un \u03bd\u03b5\u03b1\u03bd\u03af\u03bf\u03c5<\/em> (fapte <\/em>7, 58), termen care \u00eel desemna pe t\u00e2n\u0103rul aflat \u00eentre \u03c0\u03c1\u03c9\u03c4\u03bf\u03b3\u03ad\u03bd\u03b5\u03b9\u03bf\u03c2<\/em> (adolescent) \u0219i \u1f00\u03bd\u03ae\u03c1 <\/em>(b\u0103rbat), adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 40 de ani. detaliul va p\u0103r\u0103si statutul de irelevant, f\u0103c\u00e2ndu-se semnificativ \u00een devenirea marcat\u0103 de drumul damascului. conform teoriei psihologice \u0219i antropologice kantiene, v\u00e2rsta de 40 de ani este cea mai important\u0103, pentru c\u0103 atunci \u00ee\u0219i dob\u00e2nde\u0219te omul definitiv caracterul. pavel era educat (contactele sale cu retorica \u0219i filosofia, mai ales stoic\u0103, sunt evidente, iar la capitolul dialectic\u0103 \u0219i exegez\u0103 rabinic\u0103, poate fi considerat un geniu al timpului), iar exemplele \u0219i instruc\u021bia te ajut\u0103 s\u0103 dob\u00e2nde\u0219ti lucruri, dar \u00eenc\u0103 \u00een ceea ce a fost numit\u0103 – \u201cstarea oscilant\u0103 a instinctului.\u201d (kant). din acest punct de vedere, pavel era \u00eenc\u0103 lipsit de caracter, nu trecuse prin rena\u0219terea care \u00eel \u00eentemeieaz\u0103, adic\u0103 nu apucase s\u0103 \u00ee\u0219i promit\u0103 solemn lucruri. discursul elenistului \u0219tefan, cu plasarea apostolului ca martor la sf\u00e2r\u0219itul acestuia, poate fi interpretat \u0219i ca o m\u0103rturie despre natura convertirii lui pavel, una care \u021bine mai degrab\u0103 de domeniul hermeneuticii, dec\u00e2t de acela al miraculosului.<\/p>\n

 <\/p>\n

1.2 “cine e\u015fti, doamne?” (faptele apostolilor<\/em> 9, 5)<\/p>\n

 <\/p>\n

relat\u0103rile din fapte <\/em>9, 1-25, respectiv 22, 1-12\u0219i 26, 9-20 sunt unele care, prin intermediul recontextualiz\u0103rii ca efect special, apar\u021bin unui autor ce \u201c\u0219tie cum s\u0103 se foloseasc\u0103 de licen\u021ba literar\u0103\u201d (f.c. baur, paul the apostle of jesus christ<\/em>), fiind o crea\u021bie a lui luca (pavel nu \u00ee\u0219i descrie niciodat\u0103 convertirea \u00een mod direct). tradi\u021bia privind convertirea acestuia din fapte<\/em> poate fi abordat\u0103 de pe diferite paliere interpretative, recontextualiz\u00e2ndu-i experien\u021ba, \u00een func\u021bie de ce vrea s\u0103-i fac\u0103 autorul celui care aude\/ cite\u0219te.gramatologia este inevitabil\u0103. textul, din momentul \u00een care prima liter\u0103 se va fi scris, chiar dac\u0103 liter\u0103 moart\u0103, e singura manier\u0103 \u00een care omul se \u00een\u021belege\/ este f\u0103cut \u00een\u021beles. lacan avea dreptate, \u00eentre eu \u0219i cel\u0103lalt se afl\u0103 \u00eentotdeauna limbaj. iluzia referin\u021bei nu poate fi p\u0103r\u0103sit\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

meir sternberg (the poetics of biblical narrative<\/em>) identific\u0103 5 tipuri de varia\u021bii posibile \u00een cadrul unei construc\u021bii repetitive, cum este cea din faptele apostolilor<\/em> \u2013 (i) amplificarea, (ii) suprimarea, (iii) interpolarea, (iv) transformarea gramatical\u0103 \u0219i (v) substitu\u021bia. discrepan\u021bele dintre relat\u0103rile privind convertirea lui pavel sunt evidente: de la amplific\u0103ri (trecutul s\u0103u ca fariseu \u0219i activitatea de persecutare a cre\u0219tinilor), p\u00e2n\u0103 la suprim\u0103ri (rolul lui anania), de la interpol\u0103ri (voca\u021bia viitorului apostol, comunicat\u0103 \u00eentr-o versiune prin intermediul unei epifanii, iar \u00een alta doar lui anania), p\u00e2n\u0103 la transform\u0103ri gramaticale (de la rolul pasiv din 9, 6, la cel activ \u00een 22, 10) \u0219i substitu\u021bii (discursul din capitolul 22 culmineaz\u0103 cu experien\u021ba extatic\u0103 avut\u0103 de acesta la templul de la ierusalim, necunoscut\u0103 cititorului din capitolul 9, aceast\u0103 scen\u0103 av\u00e2nd menirea de a o \u00eenlocui pe cea a persecu\u021biei din 9, 19b-30). s-a vorbit \u00een acest caz despre existen\u021ba unei versiuni tradi\u021bionale, care st\u0103 la baza capitolului 9 din fapte<\/em>, din care naratorul redacteaz\u0103 mai apoi dou\u0103 variante \u00een fapte<\/em> 22 \u0219i 26.<\/p>\n

 <\/p>\n

potrivit lui daniel marguerat (the first christian historian: writing the ‘acts of the apostles’<\/em>),problema relat\u0103rilor multiple \u00een lucr\u0103rile lui luca este una ce merit\u0103 o aten\u021bie special\u0103, de vreme ce, fenomenul episoadelor narative repetate este un procedeu des folosit. istoria \u00een\u0103l\u021b\u0103rii este relatat\u0103 \u00een dou\u0103 variante (luca<\/em> 24, 50-51; fapte<\/em> 1, 9-11), evenimentele legate de \u00eent\u00e2lnirea dintre petru \u0219i corneliu sunt prezentate, de asemenea, de trei ori \u00eentre fapte <\/em>10 \u0219i 11, \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea de la ierusalim (15, 7-11), iar \u201cdecretul apostolic\u201d, promulgat \u00een cadrul acestei \u00eent\u00e2lniri (15, 20), este duplicat \u00een 15, 29 \u0219i \u00een 21, 25. pe l\u00e2ng\u0103 episoade repetate, cititorul faptelor apostolilor<\/em> poate observa \u0219i o repeti\u021bie a scenariilor narative. de la capitolul 2 la 5 ne este prezentat, de patru ori, acela\u0219i model structural tripartit (2, 1-41; 3, 1 – 4, 4; 4, 5-31; 5, 17-40) \u2013 (i) un eveniment, (ii) urmat de un discurs interpretativ al lui petru, (iii) urmat, la r\u00e2ndul lui, de un efect contrastant asupra auditoriului (pe de o parte, opozi\u021bia liderilor religio\u0219i, iar pe de alta, suportul oamenilor de r\u00e2nd). \u00eencep\u00e2nd cu capitolul 13, misiunea paulin\u0103 este guvernat\u0103 de urm\u0103toare schem\u0103 \u2013 pavel predic\u0103 \u00een sinagog\u0103, dar ca urmare a respingerii violente a mesajului s\u0103u, se adreseaz\u0103 mai apoi prozeli\u021bilor \u0219i celor dintre neamuri (13, 42-51; 14, 1-6; 17, 1-13; 18, 1-7 etc.). asist\u0103m la un fenomen de exces narativ, de care luca se folose\u0219te mai mult dec\u00e2t orice autor al noului testament. \u201calegerea unei astfel de proceduri denot\u0103 o strategie narativ\u0103, iar aceast\u0103 strategie serve\u0219te un \u021bel de natur\u0103 teologic\u0103…o dialectic\u0103 a identit\u0103\u021bii \u0219i a diferen\u021bei este comunicat\u0103 prin intermediul interac\u021biunii literare dintre similitudine \u0219i deosebire.\u201d (daniel marguerat). fiind redactat\u0103 la persoana a III-a (dintr-o perspectiv\u0103 extra-diegetic\u0103, \u00een timp ce perspectiva retrospectiv\u0103 din fapte<\/em> 22 \u0219i 26 este de natur\u0103 intra-diegetic\u0103 \u2013 g. genette), nara\u021biunea din fapte <\/em>9 nu este doar prima \u00een ordinea textului, ci prima \u00een ierarhia autorit\u0103\u021bii narative. cele trei versiuni se completeaz\u0103 una pe alta potrivit principiului diferen\u021bei, \u0219i nu al coinciden\u021bei. de asemenea, fiind apologii, \u00een cele dou\u0103 relat\u0103ri pe care luca i le atribuie lui pavel, istoricul \u00eel autorizeaz\u0103 astfel pe apostol \u00een a-\u0219i investi subiectivitatea \u00een maniera unui orator care se folose\u0219te de episodul convertirii \u00een manier\u0103 argumentativ\u0103. fiecare versiune are o tem\u0103 teologic\u0103 specific\u0103: (i) \u00een fapte<\/em> 9 este biserica. saul este supus nimicniciei, semnelor mor\u021bii, pentru a-\u0219i c\u0103p\u0103ta o nou\u0103 identitate, proces \u00een care anania are rolul de mediator (\u201cstabilirea unei medieri eclesiastice \u00een transformarea lui saul\u201d – daniel marguerat). (ii) \u00een fapte <\/em>22 este iudaismul lui pavel. apostolul \u00ee\u0219i declar\u0103 credincio\u0219ia ne\u00eentrerupt\u0103 fa\u021b\u0103 de tradi\u021bia iudaic\u0103. (iii) \u00een fapte<\/em> 26 este cristologia. rolurile secundare \u00een ceea ce prive\u0219te misiunea lui pavel sunt diminuate (p\u00e2n\u0103 la dispari\u021bia complet\u0103 a lui anania), deoarece mandatul s\u0103u vine direct de la hristos.<\/p>\n

 <\/p>\n

dinspre pavel aproape nimic. doar luca face istorie, demersul s\u0103u fiind unul eminamente apologetic. pentru c\u0103 \u00een joc este autoritatea lui pavel. principiul enun\u021bat \u00een fapte <\/em>1, 21-22; 10, 41, prezint\u0103 o concep\u021bie despre autoritatea apostolic\u0103 care o putea pune la \u00eendoial\u0103 pe cea paulin\u0103. din aceast\u0103 perspectiv\u0103 trebuiesc privite \u00eendoielile ini\u021biale ale ierusalemi\u021bilor privind apostolatul paulin, care trebuie s\u0103 beneficieze de o concesie din partea iudeo-cre\u0219tinilor, potrivit c\u0103reia apostolatul poate fi ob\u021binut \u0219i prin intermediul vedeniilor \u0219i a viziunilor. \u201eautoritatea lui pavel, av\u00e2nd \u00een vedere circumstan\u021bele \u00een care a fost scris\u0103 cartea faptele apostolilor<\/em>, nu poate fi legitimat\u0103 dec\u00e2t prin intermediul autorit\u0103\u021bii lui petru.\u201d (f.c. baur). vezi episodul convertirii lui cornelius \u0219i vedenia lui petru. e nevoie ca miracolele s\u0103 se \u021bin\u0103 lan\u021b, pentru ca misiunea paulin\u0103 s\u0103 fie justificat\u0103 \u00een r\u00e2ndul bisericii ierusalemite. drumul damascului se dovede\u0219te apologia lucan\u0103 prin care apostolatul lui pavel se cere inaugurat.<\/p>\n

 <\/p>\n

dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, drumul damascului a durat mult mai mult dec\u00e2t suntem tenta\u021bi \u00eendeob\u0219te s\u0103 credem (vezi galateni<\/em> 1, 11-19). anii formativi ai lui pavel, ca \u0219i convertit, sunt petrecu\u021bi \u00een cadrul bisericii dintre neamuri (sirian\u0103 \u0219i elenistic\u0103). influen\u021ba bisericii din ierusalim este aici destul de slab\u0103. importan\u021ba comunit\u0103\u021bii din antiohia, \u00een care pavel devine cre\u0219tin (adic\u0103 este numit – fapte<\/em> 11, 26) \u0219i \u00ee\u0219i prime\u0219te apostolia, transform\u00e2nd-o \u00een baz\u0103 misionar\u0103, nu a fost subliniat\u0103 potrivit. ceea ce drumul damascului a sintetizat ca fiind miraculos (\u201c\u00een general, \u00een cultura mediteraneean\u0103, voca\u021bia religioas\u0103 era fundamentat\u0103 adesea pe manifestarea divin\u0103 fa\u021b\u0103 de o persoan\u0103.\u201d – charles h. talbert, reading acts<\/em>), \u00een comunitatea antiohian\u0103 s-a petrecut \u00een mod firesc, cu argument\u0103ri \u0219i dezvinov\u0103\u021biri. dac\u0103 \u021binem seama c\u0103, potrivit unui eusebiu de cezareea (istoria bisericeasc\u0103<\/em>), luca, cel care e pus la originea faptelor<\/em>, era originar din antiohia, semnele \u00eencep s\u0103 se \u00eenmul\u021beasc\u0103. s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 este o comunitate cre\u0219tin\u0103 format\u0103 ca urmare a prigonirii eleni\u0219tilor din ierusalim (fapte<\/em> 11, 19-20). nu cred c\u0103 am exagera dac\u0103 i-am considera pe cre\u0219tinii antiohieni, \u00eempreun\u0103 cu versiunea lor privind istoria \u0219i doctrina primar\u0103 a cre\u0219tinismului, ca fiind adev\u0103ra\u021bii autori ai c\u0103r\u021bii faptele apostolilor<\/em>, \u0219i fundamentul pe care pavel \u00ee\u0219i va construi mai apoi teologia (marc\u00e2nd ruptura definitiv\u0103 de ierusalemi\u021bi). \u00een discursul lui \u0219tefan (\u0219i nu numai) pot fi detectate un vocabular \u0219i sintagme pre-pauline de care apostolul se va folosi \u00een propriile elabor\u0103ri doctrinale. influen\u021ba nu a fost \u00eens\u0103 una unilateral\u0103. pavel \u00eensu\u0219i \u00ee\u0219i va pune amprenta asupra comunit\u0103\u021bii, viziunea sa devenind autoritar\u0103 (men\u021bion\u0103m aici doar influen\u021ba pe care doctrina paulin\u0103 a avut-o asupra unui ignatie al antiohiei).<\/p>\n

 <\/p>\n

ANEX\u0102 (i)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u03c0\u03b1\u03c1\u03ad\u03b4\u03c9\u03ba\u03b5\u03bd \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1f7a\u03c2 \u1f41 \u03b8\u03b5\u1f78\u03c2 \u03b5\u1f30\u03c2 \u03c0\u03ac\u03b8\u03b7 \u2013 romani<\/em> 1, 26.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00een patim\u0103 (\u03c0\u03ac\u03b8\u03b7) nu faci, \u021bi se face. asociat\u0103 efectului morbid, printre altele, patima este starea pasiv\u0103 a celor ce \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103. poate de aici \u0219i senza\u021bia asta de permanent\u0103 sf\u00e2r\u0219eal\u0103. de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd pavel vorbe\u0219te despre ea (coloseni<\/em> 3, 5; 1 tesaloniceni<\/em> 4, 5), nuan\u021ba sexual\u0103 este evident\u0103. contextul \u2013 idolatria. \u00een cap. 1 romani<\/em>, \u201cverbul \u00aba schimba\u00bb, care a fost folosit de dou\u0103 ori pentru a desemna c\u0103derea \u00een idolatrie (1, 23,25), este acum folosit pentru a caracteriza inversarea practicilor sexuale.\u201d (douglas j. moo). \u00een lucr\u0103rile polemice iudaice imoralitatea sexual\u0103 era legat\u0103 de idolatrie. \u201cg\u00e2ndul pl\u0103smuirii de idoli a fost \u00eenceputul aprinderii spre desfr\u00e2u, \u0219i n\u0103scocirea lor a fost pierderea vie\u021bii.\u201d (\u00een\u021belepciunea lui solomon<\/em> 14, 12). \u00eenc\u0103 de la facerea<\/em>, c\u0103derea \u00een p\u0103cat era asociat\u0103 vederii (imaginilor), iar vederea era asociat\u0103 goliciunii sexuale prin care adam \u0219i-a f\u0103cut fii \u201cdup\u0103 asem\u0103narea sa\u201d (facerea<\/em> 5, 3). pentru karl barth, c\u0103derea omului este momentul \u00een care totul devine libido, iar via\u021ba \u00een \u00eentregime erotic\u0103. \u201cnaturale\u021bea intact\u0103 nu este pur\u0103. nici atunci c\u00e2nd \u00abnaturale\u021bea\u00bb este penetrat\u0103 de pietate lucrurile nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc. \u00een \u00abnaturale\u021be\u00bb este \u00eentotdeauna secretat ceea ce este non-natural \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, contrazice natura.\u201d (karl barth).<\/p>\n

 <\/p>\n

animalele nu se comport\u0103 \u00eentr-un anumit fel pentru binele speciei, ci pentru a transmite c\u00e2t mai multe copii ale genelor lor. maniera \u0219tiin\u021bific\u0103 de a spune c\u0103 \u0219i-au f\u0103cut un selfie<\/em>, c\u0103ruia i-au dat cu upload \u00een re\u021bea. adic\u0103 un alt fel de a te sinucide – din momentul \u00een care \u00ee\u021bi faci poza, imaginea te p\u0103r\u0103se\u0219te pentru a se face feti\u0219, \u0219i nu \u00eei mai p\u0103r\u0103se\u0219te niciodat\u0103 pe cei r\u0103ma\u0219i \u00een via\u021b\u0103. pentru c\u0103 feti\u0219ul este legat mereu de inanimate, de obiectele personale ale ata\u0219amentului prin care sexualitatea controlat\u0103 devine operant\u0103. \u0219tim bine c\u0103, \u00een absen\u021ba mortific\u0103rii fantasmatice a celuilalt, ca scen\u0103 pe care o joci la nivel mental pentru excita\u021bie, sexul nu se face. \u0219i ce este scena asta virtual\u0103, dac\u0103 nu un set de imagini \u00een mi\u0219care pe care tot p\u0103timim? dac\u0103 pavel le cere femeilor din corint s\u0103 poarte v\u0103l, el face acest lucru tocmai pentru c\u0103 dezvelirea are o func\u021bie sexual\u0103, prescrip\u021bia constituind astfel o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie, prin care femeia este ocrotit\u0103 de violul atingerii \u0219i al privirii celorlal\u021bi. (dale b. martin). \u201epotrivit unei cosmologii antice, cosmosul apare pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 din haos atunci c\u00e2nd zeus a aruncat un v\u0103l peste capul zei\u021bei subp\u0103m\u00e2ntene \u0219i a luat-o de so\u021bie.\u201d (anne carson). a\u0219a c\u0103 vom pune femeilor v\u0103l, le vom situa corect \u00een ordinea social\u0103. ne vom putea uita \u00een sf\u00e2r\u0219it la ele f\u0103r\u0103 fric\u0103, f\u0103r\u0103 ru\u0219ine. vom p\u0103timi mai pu\u021bin. nu vom mai fi idolatri.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(ca prin oglind\u0103) de Marius-Iulian Stancu     1.1 \u201e\u0219i sco\u0163\u00e2ndu-l afar\u0103 din cetate, \u00eel b\u0103teau cu pietre. iar martorii \u015fi-au pus hainele la picioarele unui t\u00e2n\u0103r, numit saul.\u201d (faptele apostolilor 7, 58)   primul contact gramatologic (ca opus pneumatologicului la derrida) al lui pavel cu \u03bc\u03b1\u03b8\u03b7\u03c4\u1f70\u03c2 \u03a7\u03c1\u03b9\u03c3\u03c4\u03b9\u03b1\u03bd\u03bf\u03cd\u03c2, a fost pe vremea c\u00e2nd el \u00ee\u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[48,1044,27],"tags":[30,1166,1117,60],"class_list":["post-10273","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ca-prin-oglind","category-egophobia-41","category-filosofie","tag-ca-prin-oglinda","tag-egophobia-41","tag-filosofie","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2FH","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10273","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10273"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10273\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10274,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10273\/revisions\/10274"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}