{"id":10277,"date":"2014-05-18T11:15:26","date_gmt":"2014-05-18T09:15:26","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10277"},"modified":"2014-12-10T23:56:43","modified_gmt":"2014-12-10T21:56:43","slug":"ontologicul-la-mihai-draganescu-versus-basarab-nicolescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10277","title":{"rendered":"Ontologicul la Mihai Dr\u0103g\u0103nescu versus<\/em> Basarab Nicolescu"},"content":{"rendered":"

occident & orient [8]<\/span><\/p>\n

de Gorun Manolescu<\/p>\n

 <\/p>\n

\n\u00cen sec. XX \u00een contextul occidental, din c\u00e2te \u015ftiu, au ap\u0103rut, fiind larg cunoscute, pu\u0163ine ontologii. Dintre acestea, notabile par a fi cele ale lui Heidegger \u015fi Deleuze. \u00cen schimb, \u00een cultura de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, ele abund\u0103 f\u0103r\u0103 a fi p\u0103truns suficient pe plan extern. A\u015f cita abord\u0103rile cu caracter ontologic propuse de Conta, R\u0103dulescu-Motru, Petrovici, Mircea Vulc\u0103nescu, Noica, Blaga, Corneliu Mircea (mai pu\u0163in cunoscut), etc.. Fenomenul este extrem de interesant \u015fi ar trebui cercetat cu mai mare aten\u0163ie. M-am oprit doar la dou\u0103 dintre acestea: cea propus\u0103 de Mihai Dr\u0103g\u0103nescu, \u00een contrast cu abordarea lui Basarab Nicolescu. Motivele sunt c\u0103, pe de o parte, ele au fost cel mai recent elaborate \u015fi, pe de alta, c\u0103 difer\u0103 dintr-un punct de vedere esen\u0163ial: cel tipului de identitate luat \u00een considerare. Tocmai asupra acestui aspect m\u0103 voi focaliza.<\/p>\n

\nViziunea lui Dr\u0103g\u0103nescu poate fi reprezentat\u0103 sintetic de monoidul existen\u0163ei. Astfel, plec\u00e2nd de la sintagma din filozofia occidental\u0103 \u00abdin sine, \u00een sine, pentru\/\u00eentru sine\u00bb, Dr\u0103g\u0103nescu arat\u0103 c\u0103 sensul \u201edin sine\u201d are \u00een\u0163elesul de a \u00abfurniza informa\u0163ii\u00bb pentru formarea de structuri ale unui nou univers; sensul \u201epentru\/\u00eentru sine\u201d ar reprezenta \u00abretragerea informa\u0163iilor\u00bb pentru dispari\u0163ia structurilor unui univers existent; \u00een fine sensul \u201e\u00een sine\u201d ar reprezenta \u00abautoreferen\u0163ialitatea\u00bb (e.g. incognoscibilitatea\/ identitatea,\u00a0\u00a0 egalitatea cu ea \u00eens\u0103\u015fi a a\u015fa numitei \u201eCon\u015ftiin\u0163e Fundamentale\u201d care asigura desf\u0103\u015furarea jocului celorlalte dou\u0103). Iar un asemenea Monoid nu \u00eenceteaz\u0103 niciodat\u0103 s\u0103 \u00abfunc\u0163ioneze\u00bb. Pentru c\u0103 numai \u00ab\u00een sine\u00bb r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna \u00een pozi\u0163ie fix\u0103 , \u00een timp ce \u00abdin sine\u00bb \u015fi \u00abpentru sine\u00bb se permut\u0103 continuu duc\u00e2nd la tendin\u0163a de a forma \u015fi distruge posibile universuri. Analogia cu rotirea \u00een cadrul diagramei Tao a celor dou\u0103 componente Ying \u015fi Yan nu ne poate sc\u0103pa. \u00cen centru exist\u00e2nd implicit, de\u015fi invizibil, sensul \u00ab\u00een sine\u00bb. \u00cen acest caz Dr\u0103g\u0103nescu nu neglijeaz\u0103 identitatea static\u0103, imuabil\u0103 a lui \u00ab\u00een sine\u00bb, dar se concentreaz\u0103 pe o identitate dinamic\u0103 a jocului \u00abdin sine\u00bb – \u00ab\u00eentru sine\u00bb. Precum Noica cu \u201eDevenirea \u00eentru Fiin\u0163\u0103\u201d. O alt\u0103 analogie, pe care Dr\u0103g\u0103nescu pare a o sugera este cea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ontologic<\/strong> la nivelul interac\u0163iunii particulelor elementare. Astfel dintr-o asemenea interac\u0163iune nu se mai poate pune \u00een eviden\u0163\u0103 structura particulelor care intr\u0103 \u00een procesul interac\u0163iunii (ele ne mai av\u00e2nd \u00abstructur\u0103\u00bb fiind \u00abelementare\u00bb) ci apar, la ie\u015fire, \u00eentotdeauna, particule elementare noi, diferite de cele de la intrare. Dar ceva invariant se p\u0103streaz\u0103: suma sarcinilor electrice sau spinul, de exemplu. \u00centocmai ca invarian\u0163ii unei transform\u0103ri topologice sau invarian\u0163a la schimbarea sistemului de coordonate \u00een fizic\u0103. Se ive\u015fte deci ceea ce am putea numi o identitate sau simetrie dinamic\u0103.Pus\u0103 mai clar \u00een eviden\u0163\u0103 de c\u0103tre Dr\u0103g\u0103nescu printr-o modelare din teoria categoriilor matematice bazat\u0103 pe functori adjunc\u0163i sugerat\u0103 de Domnul C\u0103t\u0103lin Ioni\u0163a \u00eentr-o discu\u0163ie particular\u0103 pe care am avut-o cu d\u00e2nsul. Mai mult, Mihai Dr\u0103g\u0103nescu ia \u00een considerare anumite \u00abruperi de simetrie\u00bb care pot perturba o asemenea identitate dinamic\u0103.\u015ei acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd sensurile \u00abdin sine\u00bb \u015fi \u00abpentru sine\u00bb se permut\u0103.<\/p>\n

\nTot de la o asemenea analogie cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la nivelul interac\u0163iunii particulelor elementare pleac\u0103 \u015fi Basarab Nicolescu atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte de un \u00abbaston cu dou\u0103 capete\u00bb. Pentru c\u0103 a\u015fa cum am spus, dintr-un asemenea proces, particulele de la intrare nu se mai pot descompune \u00een altele \u00absubelementare\u00bb ci apar noi particule. \u00centocmai cum dac\u0103 tai o bucat\u0103 dintr-un baston, va rezulta, \u00eentotdeauna, un alt baston, tot cu dou\u0103 capete, cum zice Nicolescu. Dar, spre deosebire de Dr\u0103g\u0103nescu, el pierde din vedere tocmai \u00abprocesul\u00bb, adic\u0103 identitatea dinamic\u0103 a acestuia \u015fi rupturile ce pot interveni. Concentr\u00e2ndu-se pe una tradi\u0163ional\u0103, static\u0103 care devine acum, nu m\u0103 feresc s\u0103 spun, numai formal\u0103. Care ar fi aceasta? Evident \u201eTer\u0163ul inclus\u201d. S\u0103 vedem cum devine ea formal\u0103. \u00cen modelarea sa, Nicolescu postuleaz\u0103 existen\u0163a unui num\u0103r , poate infinit, de \u00abniveluri ale realit\u0103\u0163ii\u00bb. Nimic nou. Astfel de niveluri, chiar dac\u0103 nu sunt numite ale realit\u0103\u0163ii, apar \u00een diverse cosmologii cu caracter ontologic \u00eencep\u00e2nd de la Platon. \u015ei ele prolifereaz\u0103 \u00een cursul istoriei filosofiei, ap\u0103r\u00e2nd \u015fi la Dr\u0103g\u0103nescu. Ceea ce pare nou la Basarab Nicolescu este faptul c\u0103 el postuleaz\u0103 \u015fi posibilitatea fiin\u0163ei umane de a avea \u00abpercep\u0163ii\u00bb, printr-un sim\u0163 interior, la celelalte niveluri diferite de cel empiric. Nici acest lucru nu e \u00eens\u0103 nou (a se vedea, de exemplu, alchimia, miturile orfice, al treilea ochi, etc., inclusiv introdeschiderea la Dr\u0103g\u0103nescu). Noutatea const\u0103 \u00een asocierea num\u0103rului infinit de niveluri specific ale realit\u0103\u0163ii cu percep\u0163ii corespunz\u0103toare. De aici mai departe Basarab Nicolescu propune o logic\u0103 ascendent-descendent\u0103 de tipul unei dialectici hegeliene. Modificat\u0103 fa\u0163\u0103 de cea a lui Hegel \u00een sensul c\u0103, \u00een fiecare nivel apare, la un moment dat, contradic\u0163ia (teza \u015fi antiteza). Dar ea nu se rezolv\u0103 la nivelul la care apare, ca la Hegel. Ci la nivelul imediat superior. \u015ei sinteza este acum asimilat\u0103 cu \u201eter\u0163ul\u201d inclus. \u00cen acest fel se ajunge la \u00eenlocuirea setului de principii al logicii aristotelice clasice: identitate, necontradic\u0163ie, ter\u0163 exclus, cu un set cu un singur element \u015fi anume ter\u0163ul inclus (sinteza \u00een termeni hegelieni), abolindu-se necontradic\u0163ia \u015fi ter\u0163ul exclus.<\/p>\n

\nDin cele de mai sus se pot observa urm\u0103toarele:<\/p>\n

\n1. Dr\u0103g\u0103nescu, plec\u00e2nd de la un proces ontologic, propune o descriere bazat\u0103 pe teoria categoriilor matematice care pune \u00een eviden\u0163\u0103 procesualitatea unei identit\u0103\u0163i dinamice, f\u0103r\u0103 a neglija \u00abrupturile\u00bb \u015fi nici identitatea static-imuabil\u0103.<\/p>\n

\n2. \u00cen schimb, Nicolescu plec\u00e2nd de la aceia\u015fi ontologie procesual\u0103, nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cadrul procesului. Este numai o modelare behaviorist\u0103 \u00een care se relev\u0103 numai intr\u0103rile \u015fi ie\u015firile f\u0103r\u0103 a se deconspira ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een interiorul \u00abcutiei negre\u00bb.<\/p>\n

\n3. De\u015fi Nicolescu recunoa\u015fte c\u0103 \u00een cadrul diverselor niveluri ale realit\u0103\u0163ii func\u0163ioneaz\u0103 logici specifice, \u00een schimb la parcurgerea ascendent-descendent\u0103 a respectivelor niveluri, el adopt\u0103 o logic\u0103 uniform\u0103, bazat\u0103 pe identitatea \u00abter\u0163ului\u00bb inclus prin care sper\u0103 c\u0103 orice complexificare, care cre\u015fte de la un nivel la altul, \u00een sens ascendent este astfel abolit\u0103. Ca \u015fi c\u00e2nd am extrapola logica aristotelic\u0103 clasic\u0103 la \u00eentreaga \u00een\u015firuire de niveluri, fiecare specific, ale realit\u0103\u0163i \u015fi la interfe\u0163ele dintre ele. Eroare care s-a f\u0103cut \u015fi \u00eenc\u0103 se mai face c\u00e2nd se aplic\u0103, de exemplu, logica respectiv\u0103 la nivelul societ\u0103\u0163ii, mai pu\u0163in la nivelul cuanticului unde ea a fost relaxat\u0103 prin probabilitate statistic\u0103, \u00eentr-o prim\u0103 aproxima\u0163ie, ca apoi s\u0103 apar\u0103 tendin\u0163a de renun\u0163are \u015fi la o asemenea abordare. Apare \u00een acest mod, la Nicolescu, o simplificare ideal-abstract\u0103 nenatural\u0103, complet diferit\u0103 de o eviden\u0163\u0103 a unor procese complexe ale g\u00e2ndirii \u015fi intui\u0163iei speciei umane care pare a se adapta, mai u\u015for sau mai greu, mai \u00eencet sau mai rapid (c\u00e2nd e vorba de supravie\u0163uire) la noi realit\u0103\u0163i. Mai degrab\u0103 apare o reduc\u0163ie contrazic\u00e2nd briciul lui Occam, tinz\u00e2nd la limit\u0103 spre un simplism banal. \u00cen acest caz orice preten\u0163ie de transgresare a pluri \u015fi inter disciplinarit\u0103\u0163ii, printr-o a\u015fa numit\u0103 transdisciplinaritate de tip Nicolescu devine superflu\u0103. O simpl\u0103 form\u0103 f\u0103r\u0103 con\u0163inut. Asist\u0103m, de fapt, la o \u00eenlocuire a unui principiu ontologic procesual al unei schimb\u0103ri perpetue, neuniforme \u015fi posibil cu rupturi drastice, indiferent la ce nivel sau intra-nivel al realit\u0103\u0163ii ne-am afla, cu unul logic, identic cu sine – ter\u0163ul inclus. Mai clar \u015fi acest lucru vreau s\u0103-l subliniez \u00een mod deosebit, Nicolescu face gre\u015feala de a \u00eenlocui pur \u015fi simplu, un principiu ontologic cu unul logic-formal. La fel cum face \u015fi filosofia analitic\u0103, av\u00e2nd \u00een centru analitica limbajului care, din start, la Frege \u015fi Russel, a \u00eenlocuit ontologicul cu logicul (mai pu\u0163in Wittgenstein din a doua perioad\u0103, cea a \u201eCercet\u0103rilor filosofice\u201d)<\/p>\n

\n4. Revenind la Dr\u0103g\u0103nescu, cred c\u0103 se poate spune c\u0103, prin modelul pe care \u00eel propune, tinde s\u0103 realizeze, de fapt, o adev\u0103rat\u0103 sintez\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 mari culturi, considerate ireconciliabile, cea a Occidentului \u015fi cea a Orientului, m\u0103car \u00een ceea ce prive\u015fte \u00abidentitatea\u00bb, unul dintre principiile de baz\u0103 ale g\u00e2ndirii, dac\u0103 nu esen\u0163ial. \u015ei reu\u015fe\u015fte printr-o abordare \u00eentr-adev\u0103r transdisciplinar\u0103, f\u0103r\u0103 a pierde din vedere tradi\u0163ionala noastr\u0103 identitate imuabil\u0103, combin\u00e2nd-o cu una dinamic-procesual\u0103 proprie Extremului Orient (Singura lege care r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic neschimbat\u0103 este c\u0103 totul se schimb\u0103 \u2013 a se vedea \u015fi Heraclit).<\/p>\n

\n5. \u00cenchei remarc\u00e2nd stilul deosebit de atractiv-metaforic al discursului lui Basarab Nicolescu, care se vrea optimist, utiliz\u00e2nd o informa\u0163ie bogat\u0103 din diverse domenii, inclusiv cel artistic, pe care o manipuleaz\u0103 cu succes pentru a-\u015fi promova ideile, spun\u00e2nd ceea ce mul\u0163i ar vrea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u015fi atunci discern\u0103m\u00e2ntul dispare. \u00cen detrimentul perceperii unui subtext greu de acceptat. Adic\u0103, repet, \u00eenlocuirea ontologicului cu logicul, dar \u015fi acesta din urm\u0103 simplificat \u00een mod reduc\u0163ionist p\u00e2n\u0103 la p\u00e2n\u0103 la o banalitate gen platitudine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

occident & orient [8] de Gorun Manolescu   \u00cen sec. XX \u00een contextul occidental, din c\u00e2te \u015ftiu, au ap\u0103rut, fiind larg cunoscute, pu\u0163ine ontologii. Dintre acestea, notabile par a fi cele ale lui Heidegger \u015fi Deleuze. \u00cen schimb, \u00een cultura de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, ele abund\u0103 f\u0103r\u0103 a fi p\u0103truns suficient pe plan extern. A\u015f cita […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1044,27,779],"tags":[1166,1117,28,1154],"class_list":["post-10277","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-41","category-filosofie","category-occident-orient","tag-egophobia-41","tag-filosofie","tag-gorun-manolescu","tag-occident-orient"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2FL","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10277","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10277"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10277\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10529,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10277\/revisions\/10529"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}