{"id":1035,"date":"2009-07-01T17:09:23","date_gmt":"2009-07-01T15:09:23","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=1035"},"modified":"2014-05-19T21:31:01","modified_gmt":"2014-05-19T19:31:01","slug":"o-istorie-a-evolutiei-masinii-cu-aburi-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=1035","title":{"rendered":"O istorie a evolu\u0163iei ma\u015finii cu aburi [II]"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/p>\n

de Robert Henry Thurston
\ntraducere de Alina-Olimpia Miron <\/em>
\n[citiţi şi partea I<\/a> <\/strong>]
\n[the original English version<\/strong><\/a>, published by D. Appletone and Company, New York, 1897, is available on google books]<\/p>\n

Francezii deveneau din ce \u00een ce mai interesa\u0163i de domeniul mecanicii \u015fi al \u015ftiin\u0163elor \u00eenrudite; astfel, filozofii \u015fi litera\u0163ii nativi, pe l\u00e2ng\u0103 str\u0103inii adu\u015fi de curtea francez\u0103, cercetau asiduu natura \u015fi importan\u0163a acestor studii ce aveau legatur\u0103 cu munca unui inginer sau mecanic.<\/p>\n

Agostino Ramelli, un italian de familie bun\u0103, student \u015fi artist \u00een timpul liber, soldat \u015fi inginer \u00een vremuri mai grele, s-a n\u0103scut \u015fi a fost educat la Roma, dar, \u00een cele din urm\u0103, s-a l\u0103sat convins s\u0103-\u015fi mute re\u015fedin\u0163a la Paris. A publicat o carte \u00een 1588, \u00een care descria multe ma\u015fin\u0103rii, adaptate diferitelor scopuri, cu o pricepere egalat\u0103 doar de acurate\u0163ea \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea descrierilor sale a fost scris\u0103 \u00een vremea c\u00e2nd autorul locuia \u00een capitala francez\u0103, \u00eentre\u0163in\u00e2ndu-se dintr-o pensie acordat\u0103 de c\u0103tre Henric al III-lea drept recompens\u0103 pentru serviciile sale. C\u0103r\u0163ile lui Besson \u015fi Ramelli sunt primele tratate de importan\u0163\u0103 \u00een domeniul ma\u015fin\u0103riilor \u00een general; timp de mai mul\u0163i ani, au fost, pentru autorii de mai t\u00e2rziu, izvorul d\u0103t\u0103tor de cuno\u015ftin\u0163e legate de ma\u015fin\u0103rii, \u015fi un stimulent \u00een studiul mecanismelor. Aceste lucr\u0103ri con\u0163in descrierile multor ma\u015fin\u0103rii revendicate drept noi \u015fi reinventate ulterior de al\u0163i mecanici.<\/p>\n

Leonardo do Vinci, faimos ca matematician, inginer, poet \u015fi pictor al secolului al XVI-lea, descrie, dupa cum se spune, o arm\u0103 cu ac\u0163ionare cu aburi, pe care o nume\u015fte \u201cArchitonnerre\u201d, \u015fi i-o atribuie lui Arhimede. Era o ma\u015fin\u0103 f\u0103cut\u0103 din cupru, \u015fi se pare c\u0103 era destul de puternic\u0103. Era capabila sa arunce o ghiulea in greutate de un talent. Aburul era generat prin conducerea apei intr-un recipient \u00eenchis a carui suprafe\u0163e \u00eencinse de un foc de mangal, \u015fi care prin subita sa dilatare producea ejectia proiectilului.<\/p>\n

\u00cen 1825, administratorul arhivelor regale spaniole de la Simancas a furnizat un document in care se spune c\u0103 \u00een 1543 fusese descoperit\u0103 o incercare, de c\u0103tre un ofi\u0163er naval spaniol , Blasco de Garay, care era sub comanda lui Carol al V-lea, de a muta o nav\u0103 prin ro\u0163i cu zbaturi, ac\u0163ionat\u0103 – dupa cum se deduce din relatare- de o ma\u015fin\u0103 cu aburi. Din datele de\u0163inute nu putem preciza c\u00e2t de adev\u0103rat\u0103 este aceast\u0103 relatare, dar, daca este, a fost prima \u00eencercare de p\u00e2n\u0103 atunci de a folosi puterea aburului \u00een scopuri practice. In afar\u0103 de faptul c\u0103 \u201cun recipient de ap\u0103 fiart\u0103\u201d f\u0103cea parte din structura aparatului, nu se \u015ftie nimic despre forma motorului folosit.<\/p>\n

Oricum, date fiind circumstantzele prin care fost creditata, majoritatea scriitorilor din domeniu nu cred ar fi autentic\u0103. A fost publicat\u0103 \u00een 1695 in Astronomical Correspondence,” a lui Zach sub forma unei scrisori scrise de Thomas Gonzales, director al Arhivelor Regale de la Simancas din Spania.\u00cen 1701, Giovanni Battista della Porta, \u00eentr-o lucrare numit\u0103 \u201cSpiritali\u201d, a descris un aparat prin care presiunea aburului poate ridica o coloana de ap\u0103. Includea aplicarea condensarii aburului \u00een producerea unui vid \u00een care apa urma s\u0103 fie ridicat\u0103 \u00een sus.<\/p>\n

Porta este descris ca fiind un matematician, chimist, \u015fi fizician, un gentleman foarte bogat, \u015fi un student plin de elan \u00een ale \u015ftiin\u0163ei. Casa lui din Neapole era un loc de \u00eent\u00e2lnire pentru studen\u0163i, arti\u015fti, \u015fi distin\u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din toate domeniile. El a inventat lanterna magic\u0103 \u015fi camera obscur\u0103, descriind-o \u00een comentariul s\u0103u, \u201cPneumatica\u201d. \u00cen cartea sa, el prezint\u0103 aceast\u0103 ma\u015fin\u0103rie pentru ridicat apa, dupa cum se vede \u00een figura 4, care difer\u0103 de cea aratat\u0103 de Hero \u00een folosirea presiunii aburului, prin faptul c\u0103 folosea presiunea aerului \u00eenc\u0103lzit, pentru propulsarea lichidului.<\/p>\n

Retorta, sau boilerul, este conectatat la un recipient, din care o \u0163eav\u0103 \u00eendoit\u0103 iese \u00een afar\u0103 in contact cu aerul extern. Se aprinde un foc sub retort\u0103 si aburul generat, urc\u0103 spre partea superioar\u0103 a recipientului , iar presiunea sa asupra suprafa\u0163ei apei, \u00eel scoate afar\u0103 pe \u0163eav\u0103, dup\u0103 care este ridicat la \u00een\u0103l\u0163imea dorit\u0103. Porta a numit acest mechanism o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 a \u201cF\u00e2nt\u00e2nii lui Hero\u201d, si a denumit-o \u201cF\u00e2nt\u00e2na mea cu aburi\u201d. A descris cu o acurate\u0163e des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 ac\u0163iunea de condensare in generarea vidului, \u015fi a schi\u0163at un aparat \u00een care vidul astfel produs era umplut cu apa \u00eempins\u0103 \u00een\u0103untru de c\u0103tre presiunea atmosferei externe. Se pare c\u0103 ma\u015fin\u0103riile sale n-au fost folosite \u00een vreun scop practic. \u00cenc\u0103 ne afl\u0103m \u00een perioada speculativa, \u015fi de abia acum ne apropiem de perioadele aplica\u0163iei. Totu\u015fi, lui Porta \u00eei revine meritul de a fi propus o schimbare esen\u0163ial\u0103 \u00een aceast\u0103 succesiune de descoperiri, care \u00eencepe cu Hero, \u015fi care nu s-a terminat cu Watt. Folosirea aburului \u00een f\u00e2nt\u00e2na lui Hero a fost un pas necesar, desi mai putin spectacular ca modific\u0103rile ulterioare ale masinii. De asemenea, la aparatul lui Porta, ar trebui notatat in particula, separarea boilerului de \u201cvasul de fortza\u201d-un plan adesea revendicat ca original de c\u0103tre inventatori ulteriori, constituind un argument plauzibil pentru distinc\u0163ii speciale.<\/p>\n

\"A<\/a>
\n[Fig. 4 Ma\u015fin\u0103ria lui Porta , 1601]<\/p>\n

Gravura brut\u0103 de mai sus este copiat\u0103 din cartea lui Porta, \u015fi arat\u0103 \u00een mod clar boilerul montat deasupra furnalului, prin usa c\u0103ruia se poate vedea flac\u0103ra, iar deasupra bazinul care contine ap\u0103. Dupa cum este aratat, deschiderea de sus este \u00eenchis\u0103 cu un cep, iar aburul trece din boiler \u00een bazin aproape de v\u00e2rf, in timp ce apa este expulzata prin \u0163eava din st\u00e2nga, dinspre fundul bazinului in sus. Filozoful francez, M.Arago spune c\u0103, prin 1606, Florence Rivault, un Gentleman of the Bedchamber la curtea lui Henric al IV-lea, \u015fi profesorul lui Ludovic al XIII-lea, a descoperit c\u0103 apa dintr-un proiectil \u00eenc\u0103lzit, ar face ca proiectilul s\u0103 explodeze, indiferent de grosimea peretilor sai. Acesta fapt este publicat \u00een tratatul despre artilerie a lui Rivault din 1608. El scrie: \u201capa se convertita \u00een aer, iar evaporarea sa este urmat\u0103 de o explozie violent\u0103\u201d.<\/p>\n

\"decaus\"<\/a>
[Fig. 5 Ma\u015fin\u0103ria lui De Caus, 1605]<\/p>\n

\u00cen 1615, Salomon de Caus, care fusese inginer \u015fi arhitect pe vremea lui Ludovic al XIII-lea al Fran\u0163ei, \u015fi mai t\u00e2rziu \u00een slujba Prin\u0163ului englez de Wales, a publicat o lucrare la Frankfurt, intitulat\u0103 \u201cLes Raisons des Forces Mouvantes, avec diverses machines tant utile que plaisante\u201d(Cauzele for\u0163elor mi\u015fc\u0103toare, cu diverse ma\u015fini pe c\u00e2t de utile pe at\u00e2t de pl\u0103cute\u201c), \u00een care \u015fi-a ilustrat propunerea, \u201ccu ajutorul focului, apa se va ridica mai sus dec\u00e2t sursa sa\u201d, descriind o ma\u015fin\u0103rie proiectat\u0103 pentru a ridica apa prin puterea de expansiune a aburului.<\/p>\n

\n\u00cen schi\u0163a alaturata din figura 6, copiat\u0103 dupa originalul din \u201cLes Raisons des Forces Mouvantes\u201d etc., A este recipientul sferic de cupru ce contine ap\u0103; J5 este robinetul de la cap\u0103tul \u0163evii, care preia apa de la fundul C al recipientului; 1) este robinetul prin care recipientul este umplut. Schi\u0163a probabil ca a fost f\u0103cut\u0103 de De Caus cu propria sa mana.<\/p>\n

\nMa\u015fin\u0103ria lui De Caus, precum cea a lui Porta, consta dintr-un recipient de metal umplut par\u0163ial cu ap\u0103, \u00een care era introdus\u0103 o \u0163eav\u0103, ajung\u00e2nd aproape de fundul vasului , dar deschis\u0103 \u00een partea de sus. Aprinz\u00e2ndu-se focul, aburul format prin for\u0163a sa elastic\u0103, f\u0103cea ca apa s\u0103 ias\u0103 prin \u0163eava vertical\u0103, ridic\u00e2nd-o la o o anumit\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime, \u00een func\u0163ie de dorin\u0163a constructorului sau puterea recipientului.<\/p>\n

\n\u00cen 1629 Giovanni Branca, din ora\u015ful italienesc Loretto, descria, \u00eentr-o lucrare publicat\u0103 la Roma, un numar de inven\u0163ii mecanice ingenioase, printre care era \u015fi o masina cu aburi (fig.6), in care aburul, provenit de la un boiler, traversa la baza unei fantani orizontale . Aceast\u0103 inventie urma a fi utilizat\u0103 \u00een diverse scopuri utile.<\/p>\n

La vremea aceasta se desf\u0103\u015furau multe experimente \u00een Anglia, care au rezultat \u00een folosioarea aplicatie a puterii aburului de a ridica apa. Un patent, dat\u00e2nd din 21 ianuarie 1630, care se referea la mai multe inven\u0163ii distincte, i-a fost acordat lui David Ramseye de c\u0103tre Carol I. Acestea erau:\u201d 1.Pentru a multiplica \u015fi face salpetru (nitrat de potasiu) \u00een orice c\u00e2mp deschis, pe patru acri de p\u0103m\u00e2nt, suficient pentru a servi pe toate domeniile noastre. 2.Pentru a ridica apa din adancime cu ajutorul focului. 3. Pentru a face sa functioneze orce masini de procesare pe ap\u0103 st\u0103t\u0103toare, prin mi\u015fcare continu\u0103, f\u0103r\u0103 ajutorul v\u00e2ntului, apei sau calului. 4. Pentru a face tot felul de tapi\u0163erii f\u0103r\u0103 r\u0103zboi de \u0163esut, sau oricare alt mecanism folosit \u00een acest regat. 5. Pentru a construi b\u0103rci, nave \u015fi \u015flepuri rezistente la v\u00e2nturi puternice \u015fi valuri. 6. Pentru a face p\u0103m\u00e2ntul mai roditor. 7. Pentru a ridica apa din locuri joase \u015fi din mine, \u015fi galerii de c\u0103rbuni, printr-o alt\u0103 ap\u0103 ce \u00eenc\u0103 nu e \u00een\u0103untru. 8. Pentru a reduce t\u0103ria fierului, precum si a cuprului procedeu ce nu e folosit \u00een acest regat. 9 Pentru a produce variatii fine de viteza.<\/p>\n

\"brancas\"<\/a>
\n[Fig. 6 Ma\u015fina cu aburi a lui Branca, 1629]<\/p>\n

Se pare c\u0103 aceasta a fost prima referire autentic\u0103 documentata, din literatura englez\u0103, legata de folosirea aburului. Posesorului patentului i-au fost men\u0163inute drepturile timp de 14 ani, cu condi\u0163ia ca el s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 Coroanei regale o tax\u0103 anual\u0103 de 3628\u00a3.<\/p>\n

A doua revendicare se refer\u0103 la aplicarea aburului, limbajul fiind din epoca respectiv\u0103, \u015fi timp de un secol \u015fi jum\u0103tate dup\u0103 aceea, a fost mereu utilizat cu referire la folosirea aburului. Ma\u015fina cu aburi, sub toate formele sale, era, la vremea aceea, cunoscut\u0103 drept \u201cma\u015fina de foc\u201d. Este foarte posibil ca revendic\u0103rile a treia, a cincea \u015fi a \u015faptea s\u0103 fie de asemenea aplic\u0103ri ale energiei de abur.<\/p>\n

\u00cen 1632, Thomas Grant \u015fi Edward Ford, \u00een 1640, au patentat schi\u0163e, pentru a conduce nave \u00eempotriva v\u00e2ntului \u015fi mareei utiliz\u00e2nd o mare \u015fi nou\u0103 for\u0163\u0103.<\/p>\n

[continuare \u00een num\u0103rul viitor]<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Robert Henry Thurston traducere de Alina-Olimpia Miron [citiţi şi partea I ] [the original English version, published by D. Appletone and Company, New York, 1897, is available on google books] Francezii deveneau din ce \u00een ce mai interesa\u0163i de domeniul mecanicii \u015fi al \u015ftiin\u0163elor \u00eenrudite; astfel, filozofii \u015fi litera\u0163ii nativi, pe l\u00e2ng\u0103 str\u0103inii adu\u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,83],"tags":[304,9,1124,305,303,1130,72],"class_list":["post-1035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-experiment","tag-alina-olimpia-miron","tag-egophobia-22","tag-experiment","tag-robert-henry-thurston","tag-steam-engine","tag-steampunk","tag-traducere"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-gH","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1035"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1035\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10327,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1035\/revisions\/10327"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}