de C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103<\/p>\n
<\/p>\n \n\u00cen Cin\u00e9ma<\/em>, impun\u0103torul tratat de taxonomie filmic\u0103, publicat \u00een dou\u0103 volume (L\u2019Image-mouvement<\/em>, respectiv L\u2019Image-temps<\/em>), celebrul filosof francez Gilles Deleuze porne\u0219te de la lucr\u0103rile nu mai pu\u021bin faimo\u0219ilor Henri Bergson \u0219i C.S. Peirce pentru a sus\u021bine c\u0103, de fapt, cinematograful a fost conceput nu ca o simpl\u0103 succesiune de imagini fotografice, ci ca o imagine-mi\u0219care. Aceast\u0103 iluzie este \u00eentre\u021binut\u0103 de dou\u0103 elemente cheie, descrise cu acribie de Bergson: pe de o parte, exist\u0103 fragmentele vizuale, pe de alta, un timp abstract \u0219i uniform, care asigur\u0103, \u00een interiorul aparatului de filmat \u0219i apoi de expus, un interval al proiec\u021biei.<\/p>\n <\/p>\n \n\u00centreaga istorie timpurie a cinematografului este sub\u00eentins\u0103, dup\u0103 Deleuze, de filmul ca imagine-mi\u0219care. \u00cen preajma celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, un tipar alternativ \u00eencepe s\u0103 se impun\u0103, cel al imaginii-timp. Aceasta corespunde unei alternan\u021be de tip sistol\u0103-diastol\u0103 care, se poate spune, caracterizeaz\u0103 cele dou\u0103 st\u0103ri ale creierului: la o extrem\u0103, descoperim ac\u021biunea pur\u0103, la cealalt\u0103 \u2013 reflexia pur\u0103. Pu\u0219i \u00een fa\u021ba unor dileme existen\u021biale uria\u0219e, eroii de pe ecran nu mai reac\u021bioneaz\u0103, ci se mul\u021bumesc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 martori pasivi ai evenimentelor, impun\u00e2nd, prin aceasta, o modificare de paradigm\u0103. \u00centre cinetic\u0103 \u0219i contempla\u021bie variaz\u0103 b\u0103t\u0103ile de pendul\u0103 ale iluziei cinematografice. \nFire\u0219te c\u0103 a\u0219 fi putut s\u0103-mi construiesc \u00eentreaga carte pe baza sistemului de analiz\u0103 propus de Gilles Deleuze, dac\u0103 1. n-a\u0219 fi crezut c\u0103 respectiva teorie este, ca orice teorie, prea arid\u0103 \u0219i formalizant\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 fi aplicat\u0103 conving\u0103tor asupra tuturor peliculelor selectate \u0219i descrise de mine \u0219i 2. n-a\u0219 considera c\u0103 viitorul cinematografului rezid\u0103 \u00een altceva dec\u00e2t \u00een alternan\u021ba imagine-mi\u0219care\/imagine-timp. \nConcret, la data elabor\u0103rii lucr\u0103rii sale \u2013 1983-1985 \u2013 Deleuze nu avea cum s\u0103 prevad\u0103 reinventarea cinematografului 3D, care exista, \u00eentr-o form\u0103 primitiv\u0103, \u00eenc\u0103 din 1915, dar care a \u00eenceput s\u0103 fie exploatat\u0103 la adev\u0103ratul ei poten\u021bial chiar dup\u0103 1985, ajung\u00e2nd la maturitate abia dup\u0103 anul 2000. \u00cen opinia mea, tehnologia tridimensional\u0103 modific\u0103 radical schema propus\u0103 de filosoful francez. Pentru prima dat\u0103 \u00een istoria filmului, spectatorul este atras \u00een interiorul generatorului de iluzii, devenind parte integrant\u0103 a peliculei prin aceea c\u0103 poate percepe secven\u021bele din\u0103untru<\/em>, nu din afar\u0103. Nu este dificil de anticipat c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnologia vor avansa, spectatorul va fi implicat omnisenzorial, i.e. la nivelul tuturor sim\u021burilor, ceea ce va rescrie total teoria privitoare la film ca imagine-mi\u0219care sau ca imagine-timp. De asemenea, \u00eentr-un viitor poate mai \u00eendep\u0103rtat, dar la fel de inevitabil, filmul va fi conectat la sistemul cerebral al spectatorului, devenind un soi de prelungire a re\u021belei neuronale a acestuia care, astfel, nu numai c\u0103 va putea participa, activ sau pasiv, dup\u0103 dorin\u021b\u0103, la trama de pe ecran (care va fi, atunci, proiectat\u0103 in situ<\/em>, \u00een interiorul \u00eenc\u0103perii unde spectatorul decide s\u0103 aib\u0103 experien\u021ba estetic\u0103 total\u0103, nu \u00eentr-o sal\u0103 impersonal\u0103 aleas\u0103 de altcineva), ci va putea el \u00eensu\u0219i s\u0103 rescrie intriga, provoc\u00e2nd astfel pulverizarea no\u021biunilor de scenarist, de regizor \u0219i de actor, deci \u00eens\u0103\u0219i ideea de film ca o categorie estetic\u0103 autonom\u0103 \u0219i bine definit\u0103. \nPrev\u0103d deci c\u0103 lumea cinematografului, \u00eenc\u0103 perceput\u0103 drept una exterioar\u0103 de c\u0103tre spectator, va deveni una pur interioar\u0103, \u00een care el, ca demiurg, va putea face legea sau, din contra, va dori s\u0103 joace rolul unui deus otiosus<\/em>, ca un rege merovingian plictisit de propria putere. Spectatorul de cinematograf din viitor se va raporta la un film \u00een acela\u0219i mod \u00een care noi ne raport\u0103m la propriile noastre visuri, iar experien\u021ba cinematografic\u0103 de ast\u0103zi se va transforma \u00eentr-o palpitant\u0103, dar esen\u021bialmente solipsist\u0103 excursie printre umbrele simbolice din creier.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103 \u0218i, dac\u0103 din perspectiva ochiului uman, montajul este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un construct, din perspectiva altui ochi, el nu mai este a\u0219a; el este cea mai pur\u0103 viziune a unui ochi non-uman, al unui ochi care ar fi \u00een obiecte. [Gilles Deleuze, Cin\u00e9ma, vol. I] \u00cen Cin\u00e9ma, impun\u0103torul tratat de taxonomie […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1042],"tags":[746,1113,1053,59],"class_list":["post-10437","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia42","tag-catalin-ghita","tag-critica","tag-egophobia-42","tag-film"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Il","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10437","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10437"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10437\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10438,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10437\/revisions\/10438"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10437"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10437"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10437"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u0218i, dac\u0103 din perspectiva ochiului uman, <\/em>
\nmontajul este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un construct, <\/em>
\ndin perspectiva altui ochi, el nu mai este a\u0219a; <\/em>
\nel este cea mai pur\u0103 viziune a unui ochi <\/em>
\nnon-uman, al unui ochi care ar fi \u00een obiecte.<\/em>
\n[Gilles Deleuze, Cin\u00e9ma<\/em>, vol. I]\n<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n