{"id":10462,"date":"2014-10-28T16:08:47","date_gmt":"2014-10-28T14:08:47","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10462"},"modified":"2014-10-28T16:08:47","modified_gmt":"2014-10-28T14:08:47","slug":"ca-prin-oglinda-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10462","title":{"rendered":"ca prin oglind\u0103 [2]"},"content":{"rendered":"

(ca prin oglind\u0103)<\/span><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

 
\n\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n1.3 \u201ca auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului s\u0103 le gr\u0103iasc\u0103.\u201d (2 corinteni <\/em>12, 4)<\/p>\n

 <\/p>\n

\n\u00een aspectele ei fundamentale convertirea se petrece \u00een zona inexprimabilului, cade \u00een afara structurilor cognitive ale umanului, este terifiant\u0103 (\u201ctremur\u00e2nd \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2ntat fiind\u201d \u2013 faptele apostolilor<\/em> 9, 6). analiza pe surse poate fi interesant\u0103 din punct de vedere filologic, \u00eens\u0103, chiar dac\u0103 despre ea, nu are \u00een vedere experien\u021ba \u00een sine. alan f. segal (paul the convert: the apostolate and apostasy of saul the pharisee<\/em>) are dreptate: \u201cdeoarece luca este suspect, pavel nu este foarte exact \u00een mod necesar.\u201d orbit de lumina\/ slava divin\u0103, revela\u021bia cristic\u0103 de pe drumul damascului se prezint\u0103 ca un \u201ceveniment lingvistic\u201d (viziunea orbe\u0219te, dar e completat\u0103 de auditio<\/em>). \u201climbajul exist\u0103, umple bibliotecile p\u00e2n\u0103 dau pe dinafar\u0103, \u0219i ne \u00eenconjoar\u0103, ne c\u0103l\u0103uze\u0219te \u0219i provoac\u0103 toate ac\u021biunile noastre…\u201d (jacques lacan, the psychoses<\/em>). \u00een analiza convertirii pauline, alan f. segal vizeaz\u0103 ramifica\u021biile discursului convertirii.
\n<\/p>\n

 <\/p>\n

potrivit acestuia, \u00een inten\u021bie lucan\u0103, convertirea lui pavel trebuie \u00een\u021beleas\u0103 mai ales ca o chemare profetic\u0103. cea mai provocatoare este paralela cu experien\u021ba profetului iezechia, cel care are viziunea chipului slavei domnului (iezechiel <\/em>1, 28). ceea ce face special\u0103 experien\u021ba lui iezechiel este c\u0103 acesta are viziunea a ceva ce pare a avea chip de om (1, 26). iezechiel \u00eei d\u0103 denumirea de kavod<\/em> \u2013 slava lui dumnezeu (1, 29), ce poate fi interpretat ca un termen tehnic pentru apari\u021biile sub form\u0103 uman\u0103 ale lui dumnezeu (vezi ie\u0219irea<\/em> 23, 20-21; 24; iezechiel<\/em> 1; daniel<\/em> 7). acest titlu nu \u00eei este acordat \u00een mod explicit lui hristos \u00een noul testament, \u00eens\u0103, sunt anumite pasaje \u00een care doxa<\/em> (slava) \u00eei este atribuit\u0103\/ asociat\u0103 acestuia (iacov<\/em> 2, 1; 1 corinteni <\/em>2, 8; romani<\/em> 6, 4; 9, 23; filipeni<\/em> 4, 19; efeseni<\/em> 1, 18; 3, 16; coloseni <\/em>1, 27; 2 corinteni<\/em> 4, 4; evrei<\/em> 1, 3). conform anumitor tradi\u021bii iudaice, adam, \u00een \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area sa prelapsarian\u0103, poseda chipul lui dumnezeu (eikon<\/em>), o form\u0103 glorioas\u0103 pe care umanitatea a pierdut-o \u00een momentul \u00een care adam a p\u0103c\u0103tuit. traducerea greac\u0103 a bibliei, septuaginta, identific\u0103 figura de pe tronul din iezechiel<\/em> 1, 26 cu forma (eidos<\/em>) omului, istoria filosofic\u0103 a termenului put\u00e2nd fi datat\u0103 ca \u00eencep\u00e2nd odat\u0103 cu dialogul platonician, parmenide<\/em>. astfel, misticii evrei eleni\u0219ti au putut interpreta aceast\u0103 apari\u021bie ca fiind cea a omului ideal\/ nemuritor. \u201cal\u0103turi de aceste tradi\u021bii se afl\u0103 no\u021biunea, mai relevant\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te cre\u0219tinismul, c\u0103 anumi\u021bi eroi pot fi transforma\u021bi \u00een \u00eengeri ca parte a \u00een\u0103l\u021b\u0103rii lor.\u201d (alan f. segal). enoh \u0219i moise reprezint\u0103 cele mai importante figuri non-cre\u0219tine de divinizare\/ transformare angelic\u0103. astfel, identificarea lui isus din cre\u0219tinism cu apari\u021bia uman\u0103 a lui dumnezeu nu e str\u0103in\u0103 de contextul mistic \u0219i apocaliptic iudaic.<\/p>\n

 <\/p>\n

pavel descrie \u201cslava lui dumnezeu\u201d (2 corinteni<\/em> 3, 16 \u2013 4, 6) \u00een pasaje \u00een care \u00ee\u0219i descrie propria convertire, folosit\u0103 ca model pentru experien\u021ba prin care credincio\u0219ii ajung s\u0103 fie \u00eentru hristos. \u201epavel nu trebuia s\u0103 fie un inovator religios pentru a postula o identificare \u00eentre un erou reabilitat \u0219i imaginea kavodului<\/em>, ca imagine cereasc\u0103 a omului, chiar dac\u0103 identificarea acestei figuri cu hristosul \u00een\u0103l\u021bat reprezint\u0103 \u00een mod evident o dezvoltare specific cre\u0219tin\u0103.\u201d (alan f. segal). slava<\/em> este forma \u00een care dumnezeu alege s\u0103 se reveleze, acesta fiind \u00een sine dincolo de orice reprezentare. scrierile pauline sunt etice \u0219i sociale, \u00eens\u0103, \u00een spatele lor se afl\u0103 o experien\u021b\u0103 mistic\u0103 inefabil\u0103, care \u00ee\u0219i afl\u0103 confirmarea \u00een comunitate. acesta compar\u0103 experien\u021ba cre\u0219tin\u0103 cu cea avut\u0103 de moise. biserica este martora unei teofanii la fel de important\u0103 (chiar dac\u0103 nu \u00een sens literal, cunoa\u0219terea lui hristos este comparabil\u0103 cu a fi \u00een prezen\u021ba domnului).<\/p>\n

 <\/p>\n

lacanian vorbind, slava este discursul unui dumnezeu care vorbe\u0219te mereu f\u0103r\u0103 a spune vreodat\u0103 ceva (precum \u00een cazul lui schreber), un dumnezeu care nu este mort, ci incon\u0219tient.<\/p>\n

 <\/p>\n

1.4 \u201e\u00eentr-un duh ne-am botezat noi to\u0163i, ca s\u0103 fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi…\u201d (1 corinteni<\/em> 12, 13).<\/p>\n

 <\/p>\n

pornind de la aceast\u0103 compara\u021bie dintre \u1f10\u03ba\u03ba\u03bb\u03b7\u03c3\u03af\u03b1<\/em> \u0219i \u03c3\u1ff6\u03bc\u03b1<\/em> \u00ee\u0219i construie\u0219te dale b. martin<\/strong> interpretarea primei epistole c\u0103tre corinteni a apostolului pavel, pus\u0103 sub titlul the corinthian body<\/em> (yale university press, 1995). pentru cei obi\u0219nui\u021bi cu hermeneutica biblic\u0103, cartea ofer\u0103 din start altceva, fie \u0219i numai pentru faptul c\u0103 avem un profesor de teologie cre\u0219tin\u0103 preocupat \u00een mod special de plasarea retoricii pauline \u00een context greco-roman. argumentarea pe surse p\u0103g\u00e2ne va dep\u0103\u0219i \u00een mod semnificativ aten\u021bia acordat\u0103 textului paulin propiu-zis. \u0219i dac\u0103 nu e\u0219ti un b\u0103iat de altar, acesta se va dovedi a fi \u0219i unul dintre punctele forte ale lucr\u0103rii.<\/p>\n

 <\/p>\n

avem dou\u0103 mari sec\u021biuni: (i) ierarhia, cu – a) trupul \u00een cultura greco-roman\u0103, b) retorica trupului politic, c) organizarea trupului, d) limbi de \u00eengeri \u00een trupul lui hristos, \u0219i e) corpul \u00eenviat; (ii) p\u00e2ng\u0103rirea, cu \u2013 a) trupul, boala \u0219i p\u00e2ng\u0103rirea, b) sex, alimenta\u021bie \u0219i p\u00e2ng\u0103rire \u00een trupul corintian, c) pericolele dorin\u021bei, \u0219i d) v\u0103luri profilactice.<\/p>\n

 <\/p>\n

prima sec\u021biune \u00eencepe cu o analiz\u0103 a felului \u00een care \u00ee\u0219i construia trupul cultura greco-roman\u0103, pentru c\u0103 un trup nu este un dat (chiar dac\u0103 cu \u00eenzestr\u0103ri naturale), ci trupul se lucreaz\u0103, \u00een sens propriu chiar. s\u0103 ne aducem aminte de idealul platonician al t\u00e2n\u0103rului educat cu mituri \u0219i exerci\u021bii fizice (republica<\/em>). o ideologie a trupului guverneaz\u0103 estetica corporal\u0103 greco-roman\u0103. \u201cnatural\u201d este ceea ce se afl\u0103 \u00een conformitate cu a\u0219tept\u0103rilor estetice ale clasei superioare. de la na\u0219tere, \u0219i chiar dinainte, trupul trebuie s\u0103 fie controlat, cultivat \u0219i manipulat.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u201c…modalit\u0103\u021bile prin care t\u00e2n\u0103rul trup s\u0103 reflecte estetica corporal\u0103 a propriei clase. cele care doreau s\u0103 devin\u0103 mame erau \u00eenv\u0103\u021bate cum puteau s\u0103 se asigure c\u0103 pruncii lor se vor na\u0219te cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area \u0219i caracterul cuvenit; doicilor li se ar\u0103ta cum s\u0103-l \u00eemb\u0103ieze \u0219i s\u0103-l \u00eenfa\u0219e pe copil \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t micul trup s\u0103 capete frumuse\u021bea aristrocatic\u0103 corespunz\u0103toare, iar instructorii de gimnastic\u0103 erau sf\u0103tui\u021bi de doctori \u0219i al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een privin\u021ba tehnicilor de masaj care s\u0103 asigure constitu\u021bia corect\u0103 a trupului b\u0103rb\u0103tesc adolescent.\u201d (pg. 25)<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ideea principal\u0103 este c\u0103 \u00een locul dualismului ontologic (mintea \u0219i trupul apar\u021bin unor realit\u0103\u021bi diferite), cu care a fost obi\u0219nuit occidentalul de filosofia modern\u0103 (de la descartes \u00eencoace), o ierarhie de esen\u021be este mai potrivit\u0103 filosofiei antice. umorile, fluidele sunt agen\u021bi\/ aspecte ale economiei sociale; interac\u021biunea lor e descris\u0103 \u00een termenii luptei politice. \u201cmedicul antic era un economist al polis<\/em>-ului corporal\u201d (pg. 31), \u00een care trupurile constituiau o expresie direct\u0103 a statutului social. \u00eensu\u0219i apostolul pavel se pare c\u0103 a avut o problem\u0103 \u00een acest sens, aspect care i-a \u00eengreunat argumenta\u021bia \u00een spa\u021biile marcate de aceast\u0103 ideologie. criticile care i s-au adus lui pavel \u00een corint (2 corinteni<\/em> 10, 1; 10, 9-11) vizau neconcordan\u021ba vizibil\u0103 dintre \u201eputerea\u201d epistolelor \u0219i \u201esl\u0103biciunea\u201d presta\u021biei sale fizice, originile acestor critici afl\u00e2ndu-se \u00een valorile \u0219i ideologiile \u00eenv\u0103\u021bate la \u0219colile de retoric\u0103. se pare c\u0103 acestea aveau o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu trupul lui pavel, \u00een galateni <\/em>4, 13-15 acesta admi\u021b\u00e2nd acest fapt. pornind de la men\u021biunea potrivit c\u0103reia, dac\u0103 le-ar fi fost cu putin\u021b\u0103, galatenii \u0219i-ar fi scos ochii \u0219i i-ar fi dat lui, unii interpre\u021bi au speculat c\u0103 pavel ar fi suferit de un anumit tip de boal\u0103 a ochilor care ar fi f\u0103cut ca aspectul lui fizic s\u0103 fie unul nepl\u0103cut. pavel nume\u0219te aceast\u0103 diformitate fizic\u0103 \u201cun ghimpe \u00een trup\u201d (2 corinteni<\/em> 12, 7). \u00een orice caz, aceasta reprezenta ceva ru\u0219inos pentru el, fiind un lucru de care se jena, ca un indicator al unui statut inferior, compensat de puterea lui dumnezeu. \u201cav\u00e2nd \u00een vedere importan\u021ba pe care retorica greco-roman\u0103 o acorda trupului, frumuse\u021bii \u0219i vigoarei, aceasta constituia o problem\u0103 real\u0103 pentru pavel dac\u0103 dorea s\u0103 ajung\u0103 la oamenii care aderau la valorile transmise de educa\u021bia retoric\u0103 greco-roman\u0103.\u201d (pg. 54) pentru c\u0103 \u00eentr-o astfel de societate, puterea \u0219i frumuse\u021bea fizic\u0103 erau reflexii ale unui caracter nobil. mesajul transmis poate fi unul admirabil, \u00eens\u0103, dac\u0103 el nu se potrive\u0219te cu \u201crealitatea\u201d trupului, oratorul \u00eensu\u0219i devine o \u021bint\u0103 a ridicolului. criticii eviden\u021biau sl\u0103biciunea trupeasc\u0103 a lui pavel (fie c\u0103 vorbim de boal\u0103, desfigurare sau simpl\u0103 infirmitate) ca un argument de necomb\u0103tut pentru o sl\u0103biciune de caracter a acestuia.<\/p>\n

 <\/p>\n

polis<\/em>-ul constituia un trup \u00een care orice tulburare civic\u0103 era privit\u0103 ca un simptom pentru boal\u0103. \u0219i \u00een ceea ce \u00eel prive\u0219te pe pavel, preocuparea principal\u0103 \u00een 1 corinteni<\/em> este unitatea bisericii \u2013 tot un trup, doar c\u0103 de data asta, al lui hristos. familiarizat cu retorica ce vizeaz\u0103 concordia<\/em> (\u0219i purt\u00e2nd denumirea de homonoia<\/em>), apostolul o folose\u0219te \u00eempotriva rolului ei obi\u0219nuit, \u0219i anume acela de a sprijini ideologia clasei de sus. problema lipsei de unitate a bisericii din corint era cauzat\u0103 de dispute \u00een ceea ce prive\u0219te statutul. \u201cpavel vrea s\u0103 pun\u0103 \u00een contrast dou\u0103 lumi diferite: lumea retoricii \u0219i a statutului greco-roman, \u00eenso\u021bit\u0103 de ideologia clasei superioare, \u0219i lumea cumva ascuns\u0103 a realit\u0103\u021bii apocaliptice proclamat\u0103 \u00een evanghelia lui hristos, care are propriul sistem de valori, unul alternativ, \u0219i propria atribuire \u00een ceea ce prive\u0219te statutul, care \u00eentr-un sens \u201coglinde\u0219te\u201d valorile \u201eacestei lumi\u201d, dar \u00eentr-un alt sens se opune \u0219i r\u0103stoarn\u0103 aceste valori.\u201d (pg. 57) pneuma<\/em> este ra\u021bionalitatea divin\u0103 care le ofer\u0103 cre\u0219tinilor (\u0219i doar lor, ceilal\u021bi fiind numi\u021bi psychikoi<\/em>) o cunoa\u0219tere de natur\u0103 esoteric\u0103, \u201cl\u0103murind lucruri duhovnice\u0219ti oamenilor duhovnice\u0219ti\u201d (2, 13). aceasta reprezint\u0103 o turnur\u0103 a discursului paulin, prin introducerea un mecanism total diferit de dob\u00e2ndire a statutului \u2013 posesia cunoa\u0219terii duhovnice\u0219ti \u2013 la care au acces doar cre\u0219tinii. corintenii, pe care \u00eei caracterizeaz\u0103 ini\u021bial ca fiind de condi\u021bie \u201ejoas\u0103\u201d, au de fapt un statut mai \u201c\u00eenalt\u201d dec\u00e2t oricine din aceast\u0103 lume (\u201cnoi avem g\u00e2ndul lui hristos\u201d \u2013 2, 16). retorica paulin\u0103 este una extrem de \u00eenc\u00e2lcit\u0103, modific\u00e2nd acelea\u0219i statuturi \u00een mod repetat, pavel av\u00e2nd de fapt o audien\u021b\u0103 dual\u0103 \u00een minte \u2013 pe de o parte, biserica din corint ca un \u00eentreg, \u0219i pe de alt\u0103 parte, o anumit\u0103 parte a acestei biserici (\u201cunii\u201d, tines<\/em> \u2013 4, 18). retorica paulin\u0103 trebuie s\u0103 func\u021bioneze ca o punte \u00eentre aceste dou\u0103 lumi, inject\u00e2nd adev\u0103rul realit\u0103\u021bii apocaliptice \u0219i a discursului acesteia \u00een negura \u0219i iluzia unui discurs \u201cal lumii\u201d greco-romane, unul presupus unitar \u0219i monolitic. \u00een contrast cu retorica grecului educat, pavel \u00eei opune acesteia \u201cdiscursul crucii\u201d. apocaliptica iudaic\u0103, cu rezonan\u021bele ei revolu\u021bionare, \u00eei ofer\u0103 lui pavel aceast\u0103 realitate alternativ\u0103. ceea ce adaug\u0103 acesta la portretul apocaliptic tradi\u021bional este hristosul crucificat ca imagine central\u0103 a evangheliei, ca expresie a unui sistem de valori radical diferit. evanghelia apocaliptic\u0103 dezv\u0103luie instabilitatea valorilor asumate de cultura greco-roman\u0103, \u00eenlocuindu-le cu o lume \u00een oglind\u0103 \u00een care ceea ce este sus este jos \u0219i ceea ce este jos este sus. astfel, folosindu-se de retoric\u0103 pavel \u201cargumenteaz\u0103 cu putere \u00eempotriva puterii retoricii. se folose\u0219te de ipoteze \u00een privin\u021ba ierarhiei \u0219i a statutului pentru a r\u0103sturna statutul perspectivelor culturii greco-romane. \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, pretinde cel mai \u00eenalt statut pentru sine pentru a-i convinge pe cei cu un statut superior din biserica din corint s\u0103-l imite pe el \u00een a accepta pozi\u021bia unui statut inferior.\u201d (pg. 67). f\u0103c\u00e2nd acest lucru, pavel sus\u021bine \u00een mod implicit acel ceva de care ideologia clasei superioare se temea cel mai mult \u2013 dezmembrarea ierarhiei stabile din trupul politic \u0219i cosmic.<\/p>\n

 <\/p>\n

diferitele tipuri de sciziuni (libertini vs asce\u021bi, gnostici\/ proto-gnostici vs non-gnostici, \u201centuzia\u0219ti\u201d vs pavel, evrei vs neamuri, discipoli ai lui apollo vs discipoli ai lui pavel) se reduc \u00een fapt la una singur\u0103: cre\u0219tinii dintr-o clas\u0103 social\u0103 superioar\u0103 (\u201cputernici\u201d) vs cre\u0219tinii din clasa de jos (\u201cslabi\u201d). arsenalul retoric paulin \u00eei vizeaz\u0103 pe cei din prima clas\u0103, cei care s-au \u201cseme\u021bit\u201d, av\u00e2nd drept valoare \u201ccunoa\u0219terea\u201d (gnosis<\/em>). adep\u021bii unei libert\u0103\u021bi radicale (cel pu\u021bin pentru cei suficient de \u00een\u021belep\u021bi pentru a \u0219ti cum s\u0103 o foloseasc\u0103), pretind gnosis<\/em> \u00een ceea ce-i prive\u0219te, cunoa\u0219tere care-i \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 nu se team\u0103 de zei sau daimoni, aspect ce poate fi legat de un monoteism radical. nu sunt preocupa\u021bi de puritatea \u00een ceea ce prive\u0219te alimenta\u021bia, atitudine legat\u0103 de o anumit\u0103 depreciere a trupului. vorbirea \u00een limbi comporta de asemenea implica\u021bii \u00een privin\u021ba statutului \u00een biseric\u0103. se pare c\u0103 cei care puneau accentul pe darul glosolaliei erau chiar cei \u201cputernici\u201d, aceia\u0219i care pre\u021buiau \u0219i virtu\u021bile cunoa\u0219terii, cei care se \u201ctrufesc\u201d (13, 4). pavel ne apare drept cineva cu un statut superior, dar un statut problematic din punctul de vedere al celor cu acela\u0219i statut. refuzul lui pavel de a accepta ajutor material de la ace\u0219tia poate fi considerat drept o \u00eencercare a apostolului de a-\u0219i men\u021bine autonomia \u0219i pozi\u021bia sa de lider (a nu fi considerat un client sau filosof de cas\u0103), fapt care se potrive\u0219te cu strategia sa retoric\u0103 de inversare a statutului. prin analogia tradi\u021bionala a trupului, invocat\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri statutul unei ierarhii care nu putea fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103, pavel pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii aceast\u0103 ierarhie. \u00een epistola c\u0103tre corinteni (cap. 12-14 mai ales), pavel argumenteaz\u0103 pentru o versiune a trupului lui hristos \u00een care indicatorii de statut sunt inversa\u021bi, cu o mai mare onoare acordat\u0103 celor care \u00een mod normal erau privite ca av\u00e2nd un statut inferior.<\/p>\n

 <\/p>\n

estetica corporal\u0103 paulin\u0103 vizeaz\u0103 tot un corp lucrat, \u00eens\u0103, un corp lucrat \u00een sens duhovnicesc, potrivit unei estetici a corpului \u00eenviat. \u00een argumentarea sa pavel se folose\u0219te de un loc comun pentru g\u00e2ndirea filosofic\u0103 din acele timpuri \u2013 creaturi diferite exist\u0103 \u00een realit\u0103\u021bi cosmice diferite, fiecare av\u00e2nd un trup potrivit acelei realit\u0103\u021bi \u0219i compus din substan\u021be derivate din acea realitate. de notat este faptul c\u0103 apostolul folose\u0219te termenul de sarx<\/em> doar pentru fiin\u021bele inferioare \u2013 oameni, animale, p\u0103s\u0103ri \u0219i pe\u0219ti. extinz\u00e2nd argumentul, acesta consider\u0103 c\u0103 o astfel de ierarhie exist\u0103 \u0219i pentru trupurile cere\u0219ti. aici, schimb\u00e2nd terminologia, \u00eel \u00eenlocuie\u0219te pe sarx<\/em> (\u201ccarne\u201d) cu soma<\/em> (\u201ctrup\u201d), acest lucru fiind necesar deoarece, mai t\u00e2rziu, va insista c\u0103 trupul \u00eenviat este analog \u201ctrupurilor\u201d cere\u0219ti, care nu sunt compuse din \u201ccarne\u201d. presupozi\u021biile pauline sunt foarte asem\u0103n\u0103toare teoriei filosofice populare din acele timpuri, care vorbea despre un \u201csuflet astral\u201d. ca \u0219i ceilal\u021bi filosofi, pavel asum\u0103 o ierarhie fiziologic\u0103 a cosmosului, \u00eens\u0103, spre deosebire de majoritatea filosofilor greci, acesta nu vorbe\u0219te despre psyche<\/em> (\u201csuflet\u201d), ci mai degrab\u0103 despre pneuma<\/em> ca entitate comun\u0103 fiin\u021belor umane \u0219i stelelor. ceea ce fiin\u021bele umane vor avea \u00een comun cu trupurile cere\u0219ti va fi \u00eentruparea \u00eentr-un \u201ctrup pneumatic\u201d, un trup alc\u0103tuit doar din pneuma<\/em>, din care sarx<\/em> \u0219i psyche<\/em> au fost \u00eenl\u0103turate. acesta este trupul ideal al cre\u0219tinului, construit potrivit unei distinc\u021bii \u00eentre ceea ce jean-yves lacoste numea \u201ceu empiric\u201d \u015fi \u201ceu eschatologic\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

a doua sec\u021biune a c\u0103r\u021bii lucreaz\u0103 cu cele mai pu\u021bin curate de care trupul se vede afectat. era \u0219i fireasc\u0103 o alternare a aspectului ideal al corporalit\u0103\u021bii, cu ceea ce putem numi concretitudinea sa tensionat\u0103, \u00eenso\u021bit\u0103 de problemele inerente, de genul \u201cnu s\u0103v\u00e2r\u015fesc ceea ce voiesc, ci fac ceea ce ur\u0103sc\u201d (romani<\/em> 7, 15). \u201cfelul \u00een care o societate concepe boala ne spune multe despre natura trupului \u00een acea societate.\u201d (pg. 140). o etiologie a lipsei de echilibru (elemente\/ umori) era considerat\u0103 drept cauz\u0103 a bolilor la greco-romani. \u201cs\u0103n\u0103tatea este un fel de echilibru…\u201d (galen). cei \u201cputernici\u201d opereaz\u0103 cu logica echilibrului, relativ pu\u021bin preocupat\u0103 de p\u00e2ng\u0103rire sau invazie, \u00een timp ce pavel opereaz\u0103 cu logica invaziei, cu anxiet\u0103\u021bile ei \u00een privin\u021ba purit\u0103\u021bii \u0219i a grani\u021belor ferme. dualismul apocaliptic dintre duh \u0219i carne, \u00eenso\u021bit de o demonizare a c\u0103rnii (\u201cdorin\u021ba c\u0103rnii este moarte dar dorin\u021ba duhului este via\u021b\u0103 \u0219i pace\u201d – romani<\/em> 8, 6), diferen\u021biaz\u0103 \u00een mod radical perspectiva paulin\u0103 fa\u021b\u0103 de ideologia clasei superioare.<\/p>\n

 <\/p>\n

porneia<\/em>\/ prostituata e considerat\u0103 de apostol ca fiind reprezentativ\u0103 pentru un cosmos \u00eenstr\u0103inat. trupul individual nu posed\u0103 un statut ontologic independent. fiin\u021ba prostituatei este definit\u0103 prin prisma statutului ei de reprezentant al cosmosului, \u00een timp ce fiin\u021ba cre\u0219tinului este definit\u0103 prin participarea \u00een trupul lui hristos. uniunea pneumatic\u0103 dintre trupul cre\u0219tinului \u0219i trupul lui hristos este ceea ce \u00eel define\u0219te pe cre\u0219tin. \u201ccopula\u021bia \u00eentre reprezentan\u021bii acestor dou\u0103 trupuri cosmice pune \u00een scen\u0103 o coliziune a unor lumi de semnifica\u021bii: un raport intertextual.\u201d (pg. 177). referitor la con\u0219tiin\u021b\u0103, potrivit textelor antice, \u201cconota\u021bia principal\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te cuv\u00e2ntul compus \u2013 syneidesis<\/em> \u2013 este aceea c\u0103 omul este constituit \u00een mod natural \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te limitele morale ale naturii sale va resim\u021bi \u00een mod normal o durere numit\u0103 syneidesis<\/em>.\u201d (c. a. pierce). pentru pavel, din contr\u0103, con\u0219tiin\u021ba nu reprezint\u0103 un ghid moral sau o cunoa\u0219tere de sine \u00een care s\u0103 te \u00eencrezi. aceasta poate fi \u0219i un ghid fals \u2013 o con\u0219tiin\u021b\u0103 slab\u0103 se poate \u00een\u0219ela \u00een ceea ce prive\u0219te existen\u021ba \u0219i puterea zeilor idolatriza\u021bi, dar ea poate fi totu\u0219i \u00eentinat\u0103. gnosis<\/em> este cea care previne p\u00e2ng\u0103rirea, \u0219i care face diferen\u021ba dintre puternici \u0219i slabi. pentru pavel a avea gnosis<\/em> constituie o problem\u0103 de statut, nu de educa\u021bie. gnosis<\/em> nu poate fi \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, deci nu poate fi transmis\u0103 celor \u201cslabi\u201d de c\u0103tre cei \u201etari\u201d (ori o ai, ori nu o ai). cei slabi nu o au prin defini\u021bie.<\/p>\n

 <\/p>\n

pavel nu opereaz\u0103 cu aceea\u0219i inversare de statut \u0219i \u00een privin\u021ba femeilor. explica\u021bia trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een faptul c\u0103 apostolul accept\u0103 ca pe un dat concep\u021bia greco-roman\u0103 despre diferen\u021ba dintre trupul b\u0103rb\u0103tesc \u0219i cel femeiesc, cel din urm\u0103 fiind mai expus p\u00e2ng\u0103ririi. \u00eenainte de apari\u021bia cre\u0219tinismului sexul deja era privit ca o problem\u0103. soranus, \u00een a sa gynecology<\/em>, se \u00eentreba dac\u0103 sexul face bine sau r\u0103u trupului. dorin\u021ba (epythimia<\/em>) \u00eemboln\u0103ve\u0219te. cei \u00eendr\u0103gosti\u021bi sunt mereu palizi \u0219i sl\u0103bi\u021bi. \u00een pofida diferen\u021belor de interpretare, cu to\u021bii cad de acord c\u0103 actul sexual trebuie \u00eengr\u0103dit \u0219i controlat. \u201ccompleta abstinen\u021b\u0103 poate s\u0103 fac\u0103 r\u0103u majorit\u0103\u021bii, \u00eens\u0103, prea mult sex face r\u0103u cu siguran\u021b\u0103 tuturor.\u201d (pg. 200). sperma (comun\u0103 b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor) constituie o distilare a fluidelor celei mai importante p\u0103r\u021bi a trupului uman (s\u00e2nge \u0219i pneuma). pierderea ei era echivalentul unei pierderi \u00een putere. \u00een cap. 7 al primei epistole c\u0103tre corinteni pavel este preocupat de constr\u00e2ngerea \u0219i controlul dorin\u021bei (2, 5, 9, 36). mai t\u00e2rziu clement din alexandria avea s\u0103 disting\u0103 \u00eentre dorin\u021b\u0103 (epithymia<\/em>), ca fiind rea, \u0219i dragoste (agape<\/em>), scopul c\u0103s\u0103toriei fiind pentru acesta doar na\u0219terea de copii. \u201cidealul nostru este s\u0103 nu mai sim\u021bim dorin\u021b\u0103 deloc\u201d, spune apologetul cre\u0219tin. pentru pavel dorin\u021ba sexual\u0103 \u0219i pasiunea sunt str\u0103ine pentru un cre\u0219tin (vezi 1 tesaloniceni<\/em> 4, 3-5). din contr\u0103, func\u021bia c\u0103s\u0103toriei este tocmai aceea de a stinge dorin\u021ba. \u201c\u00een dualismul etic \u0219i cosmic paulin, dorin\u021ba, asemeni oric\u0103rei boli, este ilustrat\u0103 ca fiind un agent str\u0103in, cu totul ostil, p\u00e2ng\u0103ritor, care amenin\u021b\u0103 trupul. \u0219i, ca orice boal\u0103, trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103 din trup \u00een \u00eentregime.\u201d (pg. 217).<\/p>\n

 <\/p>\n

b\u0103rbatul este m\u0103sura tuturor lucrurilor. femeia nu exist\u0103 ca o categorie ontologic\u0103 distinct\u0103. excesul de s\u00e2nge (\u00een piept, considerat de unii drept sediu al ra\u021bionalit\u0103\u021bii) le plaseaz\u0103 pe acestea mai aproape de ira\u021bional. androginia este o manifestare a masculinit\u0103\u021bii. pentru grecii antici, v\u0103lul, nu doar c\u0103 simboliza, ci constituia \u00een mod efectiv o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie pentru femeie, ocrotind-o de atingerea, blamul \u0219i privirea celorlal\u021bi, excep\u021bia constituind-o so\u021bul \u0219i membrii apropia\u021bi ai familiei. dezvelirea are o semnifica\u021bie sexual\u0103 \u00een cultura greco-roman\u0103, simboliz\u00e2nd de asemenea ordinea \u00een raport cu haosul poten\u021bial. \u201epotrivit unei cosmologii antice, cosmosul apare pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 din haos atunci c\u00e2nd zeus a aruncat un v\u0103l peste capul zei\u021bei subp\u0103m\u00e2ntene \u0219i a luat-o de so\u021bie.\u201d (anne carson). astfel, \u00eentunecata \u0219i lipsita de form\u0103 zei\u021b\u0103 htonian\u0103, este transformat\u0103 \u0219i redenumit\u0103 gea<\/em>. profe\u021bia este descris\u0103 adesea ca p\u0103trundere a unei for\u021be \u00een fiin\u021ba uman\u0103. o concep\u021bie \u00abmaterialist\u0103\u00bb despre profe\u021bie o putea asocia u\u0219or cu un act sexual (penetrare\/ posedare). for\u021ba care le amenin\u021b\u0103 pe profetesele dezvelite sunt \u00eengerii (\u201cpentru \u00eengeri\u201d \u2013 11, 10), care ar putea fi \u00abtenta\u021bi\u00bb de acestea (vezi facerea <\/em>6). femeia \u00ee\u0219i pune v\u0103lul \u0219i se situeaz\u0103 astfel \u00eentr-o pozi\u021bie corect\u0103 din punctul de vedere al ordinii sociale.<\/p>\n

 <\/p>\n

concep\u021bia despre ierarhia cosmic\u0103 \u00ee\u0219i modific\u0103 atributele \u00een cre\u0219tinism, \u00eens\u0103, esen\u021ba ei este privit\u0103 ca imuabil\u0103. \u0219i dac\u0103 studiul lui dale b. martin o expune hermeneutic pe femeia cre\u0219tin\u0103, aceasta nu trebuie s\u0103 se nelini\u0219teasc\u0103, pentru c\u0103 la consubstan\u021bialitatea dintre sexe cre\u0219tinismul nu va ajunge niciodat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(ca prin oglind\u0103) de Marius-Iulian Stancu     \u00a0 1.3 \u201ca auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului s\u0103 le gr\u0103iasc\u0103.\u201d (2 corinteni 12, 4)   \u00een aspectele ei fundamentale convertirea se petrece \u00een zona inexprimabilului, cade \u00een afara structurilor cognitive ale umanului, este terifiant\u0103 (\u201ctremur\u00e2nd \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2ntat fiind\u201d \u2013 faptele apostolilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[48,1042,27],"tags":[30,1053,1117,60],"class_list":["post-10462","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ca-prin-oglind","category-egophobia42","category-filosofie","tag-ca-prin-oglinda","tag-egophobia-42","tag-filosofie","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2IK","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10462","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10462"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10462\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10463,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10462\/revisions\/10463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10462"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10462"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}