{"id":10464,"date":"2014-10-28T16:14:09","date_gmt":"2014-10-28T14:14:09","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10464"},"modified":"2014-12-13T15:57:37","modified_gmt":"2014-12-13T13:57:37","slug":"existentialismul-astazi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10464","title":{"rendered":"Existen\u021bialismul ast\u0103zi"},"content":{"rendered":"

[\u0218tefan Bolea \u2013 Existen\u021bialismul ast\u0103zi<\/em>, Herg Benet Publishers, 2012]<\/strong><\/p>\n

Alexandru Iona\u0219cu<\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 cum s-a mai men\u021bionat, primul lucru care se poate observa la studiul lui \u0218tefan Bolea \u2013 Existen\u021bialismul ast\u0103zi \u2013 <\/em>este solida erudi\u021bie: pionieratul kierkegaardian, textele fondatoare Fiin\u021b\u0103 \u0219i timp <\/em>(1927) \u0219i Fiin\u021ba \u0219i neantul<\/em> (1943) \u0219i exegeza existen\u021bialist\u0103 \u2013 \u00een principal american\u0103, deoarece existen\u021bialismul este confruntat cu epistemele poststructuraliste, dar \u0219i german\u0103, ,, care are o cunoa\u0219tere a Filosofiei existen\u021bei, a Filosofiei vie\u021bii \u0219i a proto-existen\u021biali\u0219tilor marginali, ca Feuerbach \u0219i Stirner \u0219i o rigoare superioar\u0103 \u00een analiza istoriei Filosofiei\u2026\u2019\u2019 \u2013 al\u0103turi de opere literare dintre cele mai diverse, de la poezia eminescian\u0103, poezia romantic\u0103 a lui Byron \u0219i Shelley, C\u00e2nturile lui Maldoror<\/em>, poezia lui Fernando Pessoa, proza borgesian\u0103, inclasabilul Watt <\/em>al lui Beckett, p\u00e2n\u0103 la texte vechi precum Bhagavad-Gita<\/em> \u0219i Dhamm\u00e1pada<\/em>. Al\u0103turi de literatura existen\u021bialist\u0103 a lui Albert Camus, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir \u0219i eseistica cioranian\u0103. Palierele abord\u0103rii interdisciplinare sunt filozofia, literatura, psihologia \u0219i filmul.<\/p>\n

Existen\u021bialismul este un umanism (1946), Jean-Paul Sartre compar\u0103 esen\u021bialismul cu un ,,model prestabilit\u2019\u2019, pe baza c\u0103ruia divinitatea creeaz\u0103 indivizii pe band\u0103 rulant\u0103 \u2013 reliefarea conceptului sau esen\u021bei imuabile din filosofia clasic\u0103 \u00een dauna existen\u021bei deschise (individul este deciziile \u0219i alegerile sale), variate \u0219i destinate finitudinii inexorabile.
\nSec\u021biunile despre antiumanism aduc \u00een prim-plan nihilismul din literatura celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului XIX \u0219i critica lui Foucault la adresa existen\u021bialismului sartrean. Pentru Lautr\u00e9amont, omul este o ,,vermin\u0103\u2019\u2019care trebuie s\u0103 dispar\u0103, inautenticitatea fiind cauza care declan\u0219eaz\u0103 atacul at\u00e2t asupra fiin\u021bei umane c\u00e2t \u0219i a celei divine, \u00een timp ce nihilismul nietzschean porne\u0219te de la finitudinea \u0219i lipsa de \u00eensemn\u0103tate a rasei umane \u00een raport cu universul infinit \u0219i indiferent la prezen\u021ba ei. Exemplific\u00e2nd prin personajul lui Turgheniev din romanul P\u0103rin\u021bi \u0219i copii<\/em> (1862) \u2013 Bazarov \u2013, \u0218tefan Bolea opineaz\u0103 c\u0103 pasiunea pentru distrugere a nihilismului \u00eenso\u021be\u0219te un scientism global \u0219i autotelic, iar persoana nu este mai mult dec\u00e2t ,, carne sau material de tun\u2019\u2019(Bolea). Lu\u00e2nd \u00een considerare optica scientist\u0103 a nihilismului rusesc \u2013 reprezentan\u021bii profeseaz\u0103 pozi\u021bii radicale \u00een raport cu arta, protagonistul lui Turgheniev opin\u00e2nd c\u0103 Rafael este revolt\u0103tor de supraestimat \u2013, al\u0103turi de macrocosmosul nietzschean \u0219i dez-umanizarea lautr\u00e9amontian\u0103, pledoaria lui Michel Foucault pentru sistem cap\u0103t\u0103 perspectiv\u0103. Antiumanismul foucauldian \u2013 titlul sec\u021biunii din volum \u2013 postuleaz\u0103 instabilitatea no\u021biunii de fiin\u021b\u0103 uman\u0103: semnifica\u021bia era diferit\u0103 \u00een func\u021bie de epocile istorice. \u00cen epoca clasic\u0103 absolutul divin legitima omul, \u00een secolul XIX ,,for\u021bele finitudinii\u2019\u2019 pentru ca la sf\u00e2r\u0219it de secol XX tehnologia \u2013 genetic\u0103, inginerie, electronic\u0103 sau inteligen\u021ba artificial\u0103 \u2013 s\u0103 anun\u021be ceea ce \u0218tefan Bolea nume\u0219te post-umanitatea: ingineria genetic\u0103 \u0219i \u00eembinarea biologicului cu mecanicul va \u00eensemna controlul asupra evolu\u021biei umane, rezult\u00e2nd alte semnifica\u021bii \u0219i o alt\u0103 natur\u0103 a fiin\u021bei umane.<\/p>\n

A doua \u0219i cea mai extins\u0103 parte a studiului analizeaz\u0103 ,,trei concepte fundamentale\u2019\u2019 ale existen\u021bialismului: angoasa, moartea \u0219i autenticitatea. Spre deosebire de fric\u0103, angoasa nu are obiect, etimologia latin\u0103 indic\u00e2nd sufocare sau str\u00e2ngere de g\u00e2t \u2013 de unde numele bolii numite angin\u0103 \u2013 \u0219i descrie o ,,fric\u0103 la puterea a doua, care se alimenteaz\u0103 din frica originar\u0103 uman\u0103, \u0219i anume de frica de moarte.\u2019\u2019 Prin leg\u0103tura dintre angoas\u0103 \u0219i spirit, Kierkegaard urm\u0103rea s\u0103 dezv\u0103luie ,,fiin\u021ba uman\u0103 \u00een integralitatea sa\u2019\u2019. Pentru Heidegger, angoasa ofer\u0103 solu\u021bia individualit\u0103\u021bii \u0219i a ie\u0219irii din inautenticitate, \u00een timp ce \u00een interpretarea sartrian\u0103 neantul determin\u0103 angoasa \u0219i reprezint\u0103 sursa deciziilor personale. Nimic extern nu constr\u00e2nge alegerile noastre, toate alegerile provin din neant, deci rezult\u0103 c\u0103 neantul este echivalent cu libertatea. Dinamica angoas\u0103-alegere: putem alege o singur\u0103 alternativ\u0103 dintr-o mul\u021bime de alternative (dimensiunea ,,exclusiv\u0103\u2019\u2019 a alegerii) care pot fi la fel de corecte (dimensiunea ,,ambivalent\u0103\u2019\u2019), iar alegerea \u0219i libertatea sunt limitate de facticitate (termen sartrian desemn\u00e2nd limit\u0103ri existen\u021biale precum locul \u0219i data na\u0219terii); drept urmare, alegerea declan\u0219eaz\u0103 angoasa vinei \u0219i a condamn\u0103rii, conform lui Paul Tillich.<\/p>\n

Spre deosebire de alte curente filosofice, existen\u021bialismul acord\u0103 o aten\u021bie sporit\u0103 fenomenului mor\u021bii, accentul pun\u00e2ndu-se pe con\u0219tientizare. \u00cen Fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>, Heidegger sus\u021bine non-reprezentabilitatea mor\u021bii \u0219i disjunc\u021bia dintre sine \u0219i alteritate: moartea este o experien\u021b\u0103 personal\u0103 \u2013 doar propria moarte d\u0103 sens \u2013, moartea celuilalt este ceva neutru \u0219i ritualul funerar, \u00een opinia lui \u0218tefan Bolea, este inautentic: ,,[\u2026] \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile sunt parc\u0103 astfel constituite \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne pl\u00e2ngem nou\u0103 de mil\u0103, ignor\u00e2nd total mortul (<<eroul>>), care a experimenat fiin\u021ba \u00eentru moarte. De fapt, persoana care a ajuns la propriul ei sf\u00e2r\u0219it \u0219i nu mai exist\u0103 este un pretext pentru o \u00eentrunire psihoterapeutic\u0103 a celor vii.\u2019\u2019(p. 149). \u00cen interpretarea lui Emmanuel Levinas, alteritatea responsabilizeaz\u0103 \u0219i ,,moartea celuilalt este cea originar\u0103\u2019\u2019(151). Con\u0219tientizarea mor\u021bii ca ,,fenomen al vie\u021bii\u2019\u2019(Heidegger) \u2013 c\u00e2mpul exclusiv imanent al existen\u021bialismului \u2013 d\u0103 sens vie\u021bii ,,\u00een vederea maximiz\u0103rii \u0219anselor de a se autoperfec\u021biona \u0219i de a c\u0103uta excelen\u021ba\u2019\u2019. Spre deosebire de Heidegger, Sartre respinge imanen\u021ba mor\u021bii \u00een via\u021b\u0103 \u2013 moartea ca fenomen al vie\u021bii \u2013 \u0219i o apropie de nihilism: imprevizibil\u0103 \u0219i arbitrar\u0103, moartea anuleaz\u0103 orice sens al vie\u021bii. Contingen\u021ba sartrian\u0103 a mor\u021bii, conform lui Bolea, poate \u00eendep\u0103rta de rolul terapeutic al mor\u021bii: ,,Credem c\u0103 o recunoa\u0219tere a rolului activ pe care moartea \u00eel joac\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103, prin Vorlaufen<\/em> de pild\u0103, da nu numai (con\u0219tientizarea c\u0103 trebuie s\u0103 realizez excelen\u021ba, de pild\u0103, acum \u00een orizontul acesta finit; convingerea c\u0103 trebuie s\u0103 realizez via\u021ba aceasta, pentru c\u0103 este unica pe care o posed \u0219i c\u0103 via\u021ba aceasta unic\u0103 \u0219i irepetabil\u0103 este o curs\u0103 \u00eempotriva mor\u021bii, etc.), \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t dintr-un anumit punct de vedere via\u021ba \u0219i moartea sunt inseparabile, ar putea spune, prin cunoa\u0219terea <<furat\u0103>> mor\u021bii, mai multe despre aceast\u0103 via\u021b\u0103 determinat\u0103.\u201d(p.171)<\/p>\n

Autenticitatea exprim\u0103 construirea unei vie\u021bi autonome \u00een limitele finitudinii \u0219i o viziune personal\u0103 asupra realit\u0103\u021bii, dincolo de rolurile sociale. Sinele are \u00eent\u00e2ietate \u00een fa\u021ba defini\u021biilor externe, iar acceptarea timpului limitat impus de sf\u00e2r\u0219itul ineluctabil trebuie s\u0103 constituie impulsul c\u0103tre responsabilizare \u0219i transformare a vie\u021bii \u00eentr-o oper\u0103 de art\u0103 nietzschean\u0103. Caracterul interdiscipliar al studiului iese \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een analogia binomului autenticitate\/falsitate cu paranoia: paranoicul percepe realitatea ca inautentic\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de imprevizibil, o punere \u00een scen\u0103 care graviteaz\u0103 \u00een jurul lui. Totul are sens pentru un paranoic. Autenticitatea se disociaz\u0103 de paranoia astfel: ,,Trebuie s\u0103 subliniem \u00eens\u0103 c\u0103 no\u021biunea existen\u021bialist\u0103 a contingen\u021bei (care sugereaz\u0103 caracterul fundamental al non-necesit\u0103\u021bii \u0219i a arbitrarului existen\u021bei noastre) este cel mai bun argument (sau <<tratament>>) \u00eempotriva paranoiei.\u201d Inevitabil, autenticitatea accept\u0103 non-sensul contingen\u021bei, iar paranoia ,,prin \u00eens\u0103\u0219i metoda sa, absolutizeaz\u0103 no\u021biunea de sens<\/em>.\u2019\u2019<\/p>\n

Sunt interesante comentariile despre autenticitatea religioas\u0103 \u00een viziunea lui Kierkegaard (din Fric\u0103 \u0219i cutremur<\/em>): divinitatea (categoria \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103torului, apud Bolea) cere supunere total\u0103 \u2013 se dispenseaz\u0103 de mediatori \u2013, ceea ce \u00eenseamn\u0103 ruptura de comunitate \u0219i de etica acesteia. Credinciosul se afl\u0103 dincolo de bine \u0219i r\u0103u, \u00ee\u0219i evacueaz\u0103 sinele \u0219i practic\u0103, dup\u0103 Bolea, un antiumanism de sorginte nihilist, care-i pretinde ,,ruperea de specie \u00eenainte de consonan\u021ba cu principiul divin.\u2019\u2019<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, \u00een spa\u021biul cultural rom\u00e2nesc aducerea existen\u021bialismului \u00een discu\u021bie este extrem de atractiv\u0103. \u00cen cazul literaturii, conceptele de angoas\u0103, moarte \u0219i autenticitate se pot dovedi fertile \u00eentr-o lectur\u0103 existen\u021bial\u0103 a unor texte care au sfidat clasific\u0103rile literare: exemple relevante sunt date de proza urmuzian\u0103, modernismul radical profesat de Max Blecher \u0219i H. Bonciu, ultimul considerat un modernist minor \u0219i trecut cu vederea, dar \u0219i poezia bacovian\u0103. \u00cen privin\u021ba rela\u021biei cu paradigma postmodern\u0103, prin reanalizarea no\u021biunilor de autenticitate, alegere \u0219i libertate existen\u021bialismul poate func\u021biona ca un corectiv la diluarea subiectului \u00een cultura media.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[\u0218tefan Bolea \u2013 Existen\u021bialismul ast\u0103zi, Herg Benet Publishers, 2012] Alexandru Iona\u0219cu   Dup\u0103 cum s-a mai men\u021bionat, primul lucru care se poate observa la studiul lui \u0218tefan Bolea \u2013 Existen\u021bialismul ast\u0103zi \u2013 este solida erudi\u021bie: pionieratul kierkegaardian, textele fondatoare Fiin\u021b\u0103 \u0219i timp (1927) \u0219i Fiin\u021ba \u0219i neantul (1943) \u0219i exegeza existen\u021bialist\u0103 \u2013 \u00een principal american\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1042,27],"tags":[1064,1065,1053,1117,39],"class_list":["post-10464","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia42","category-filosofie","tag-alexandru-ionascu","tag-cart","tag-egophobia-42","tag-filosofie","tag-stefan-bolea"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2IM","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10464","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10464"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10464\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10584,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10464\/revisions\/10584"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}