{"id":10528,"date":"2014-11-10T23:54:50","date_gmt":"2014-11-10T21:54:50","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10528"},"modified":"2014-12-11T00:00:15","modified_gmt":"2014-12-10T22:00:15","slug":"sinele-deconstructie-si-identitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10528","title":{"rendered":"Sinele: deconstruc\u0163ie \u015fi identitate"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"color: green;\">occident &amp; orient [8]<\/span><\/p>\n<p align=\"right\">de Gorun Manolescu<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"justify\">\n&nbsp;<br \/>\nNOT\u0102: Acest text este numai un <strong>preprint. <\/strong>El va sta la baza unui articol extins \u00een cadrul c\u0103ruia p\u0103r\u0163i \u00eentregi din textul de fa\u0163\u0103 vor fi preluate f\u0103r\u0103 modific\u0103ri <strong>f\u0103r\u0103 ca prin aceasta s\u0103 fie vorba de un un \u201eautoplagiat\u201d<\/strong>. \u00cen acela\u015fi timp \u00eei rog pe cei care eventual vor prelua idei sau citate din acest preprint, s\u0103 specifice sursa.<!--more--><\/p>\n<p>*<\/p>\n<p>Parafraz\u00e2ndu-l pe Heidegger ar trebui s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 r\u0103spundem la \u00eentrebarea: \u201eDe ce este de fapt sinele[1], individual sau al unei comunit\u0103\u0163i (ca sine colectiv), \u015fi nu, mai cur\u00e2nd, nimic?\u201d<\/p>\n<p>Susane Blackmore este de p\u0103rere c\u0103: \u201esenza\u0163ia mea de <em>self<\/em> provine din imaginea pe care noi ne-o construim pentru a ne controla comportamentul, punctul avantajos dat de sim\u0163urile noastre \u015fi cunoa\u015fterea noastr\u0103 asupra propriilor abilit\u0103\u0163i \u2013 adic\u0103 abilit\u0103\u0163ile corpului-creierului-min\u0163ii noastre. Atunci intervine limbajul. Limbajul se \u00eentoarce asupra lui \u00eensu\u015fi ca asupra unui lucru [text <em>obiectualizat <\/em>n.m. G.M.] \u015fi \u00eei confer\u0103 acestuia atribute \u015fi putere\u201d[2].<\/p>\n<p>Se observ\u0103 c\u0103 este vorba de o <em>deconstruc\u0163ie <\/em>[3] de genul unei reduc\u0163ii fenomenologice, prin care se investigheaz\u0103 \u201esinele\u201d <em>ca sentiment<\/em> care st\u0103 la baza unui sistem de exprimare specific\u0103 a g\u00e2ndirii prin care s\u0103 putem comunica rezultatul la care am ajuns.<\/p>\n<p>Aceasta ar echivala cu faptul c\u0103 sinele ar fi un fel de <em>vocabular personal <\/em>(dic\u0163ionar plus reguli de formare a propozi\u0163iilor \u015fi frazelor) care, \u00eens\u0103, se schimb\u0103 de nenum\u0103rate ori \u00een cursul vie\u0163ii (Rorty)[4].<\/p>\n<p>Este acceptabil acest punct de vedere, adic\u0103 acest <em>sentiment <\/em>de la care pleac\u0103 Blackmore?<\/p>\n<p>O observa\u0163ie important\u0103 care se poate ridica imediat este c\u0103 autoarea face o confuzie: ea asimileaz\u0103 <em>sinele<\/em> cu <em>persoana<\/em>, iar acea senza\u0163ie de \u201eself\u201d se refer\u0103, de fapt la sim\u0163irea \u201epersoanei\u201d. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu Rorty.<\/p>\n<p>Dar v\u0103 propun s\u0103 facem abstrac\u0163ie de aceast\u0103 observa\u0163ie \u015fi s\u0103 analiz\u0103m consecin\u0163ele premisei de la care pleac\u0103 cei doi.<\/p>\n<p>Pentru analiz\u0103 ne sunt de ajutor \u201ejocurile de limbaj\u201d propuse de Wittgenstein.<\/p>\n<p>Cititorului obi\u015fnuit sintagma \u201ejocuri de limbaj\u201d \u00eei poate provoca o ne\u00een\u0163elegere. El poate presupune c\u0103 un \u201ejoc de limbaj\u201d \u00eenseamn\u0103 un \u201ejoc de cuvinte\u201d \u2013 incluz\u00e2nd \u015fi calambururile (\u00een sensul \u00een care lumea se joac\u0103 cu cuvintele pentru a se distra).<br \/>\nWittgenstein a numit unele tipuri de enun\u0163uri \u201ejocuri de limbaj\u201d[5]. Iat\u0103 o list\u0103 de astfel de enun\u0163uri: una este s\u0103 dai ordine, alta s\u0103 descrii un obiect, s\u0103 relatezi un eveniment, s\u0103 spui o poveste, s\u0103 formulezi \u015fi s\u0103 testezi o teorie, etc. \u015fi, \u00een fine, s\u0103 descrii \u201esinele\u201d [ad\u0103ug\u0103m noi].<br \/>\nPrin urmare, ceea ce \u00een\u0163elege Wittgenstein prin jocuri de limbaj este c\u0103 fiecare dintre tipurile enumerate pot fi definite \u00een termenii rolurilor, specific\u00e2nd propriet\u0103\u0163ile lor \u015fi utiliz\u0103rile pe care le pot avea. Exact \u00een aceea\u015fi manier\u0103 cum jocul de \u015fah este definit printr-un set de reguli care determin\u0103 propriet\u0103\u0163ile fiec\u0103rei piese. \u015ei, foarte important pentru noi: o c\u00e2t de mic\u0103 modificare, chiar infinitezimal\u0103, fie \u015fi numai a unei singure reguli, conduce la schimbarea unui joc de limbaj cu altul.<\/p>\n<p>Aplic\u00e2nd jocul\/jocurile de limbaj la \u201evocabularul\u201d <em>sinelui, <\/em>rezult\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile leg\u0103turilor observabile din cadrul unui sine individual sau al unei societ\u0103\u0163ii\/culturi, ca sine colectiv, sunt induse de \u201emi\u015fcarea\u201d limbajului. Astfel limbajul va juca un rol activ, inovator. Este ceea ce, \u00eentr-un fel, spune \u015fi Baudrillard: \u201cNoi trebuie s\u0103 prindem \u00een capcan\u0103 realitatea, noi trebuie s\u0103 mergem mai repede dec\u00e2t ea. Ideea de a merge mai repede dec\u00e2t propria noastr\u0103 umbr\u0103. Cuvintele merg mai iute dec\u00e2t semnifica\u0163ia. De fapt, noi suntem orfani de o realitate care sose\u015fte prea t\u00e2rziu \u015fi care este numai, ca \u015fi adev\u0103rul, un raport oficial decalat in timp\u201d[6].<\/p>\n<p>Nu trebuie s\u0103 pierdem \u00eens\u0103 din vedere faptul c\u0103 pe parcursul unui discurs, inclusiv un auto-discurs despre sine<em>, <\/em>chiar nematerializat \u00een scris r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel implicit<em>,<\/em> dac\u0103 se schimb\u0103 una, sau mai multe dintre regulile jocului avem de-a face cu treceri succesive de la un joc de limbaj, la altul. Adic\u0103 apar <em>construc\u0163ii <\/em>\u015fi <em>deconstruc\u0163ii<\/em> multiple. \u00cen plus, dac\u0103 schimb\u0103rile nu sunt anun\u0163ate clar sau, m\u0103car, deductibile u\u015for pe parcursul discursului (i.e. contextual), atunci apar ambiguit\u0103\u0163i care pot friza un anumit agnosticism. Mai mult, pot fi semnul unei boli psihice prin disolu\u0163ia sinelui (<em>sorry<\/em>, a personalit\u0103\u0163ii). Or, acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 curent \u00een produsele postmoderniste, devenind una dintre caracteristicile de baz\u0103 ale curentului, \u00een numele unei creativit\u0103\u0163i totale.<\/p>\n<p>Oare aceast\u0103 libertate total\u0103 a crea\u0163iei emi\u0163\u0103torului care tr\u0103ie\u015fte \u00een propria realitate iluzorie nu \u00ee\u015fi taie orice \u015fans\u0103 de a semnala \u201eo realitate care sose\u015fte prea t\u00e2rziu \u015fi care este numai, ca \u015fi adev\u0103rul, un raport oficial decalat in timp\u201d cum zice Baudrillard?<br \/>\nIat\u0103 o \u00eentrebare pe care postmoderni\u015ftii nu prea \u015fi-o pun. Sau, dac\u0103 \u015fi-o pun, r\u0103spund c\u0103 produsele culturale (inclusiv \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnologice), de c\u00e2nd au ap\u0103rut \u015fi vor mai ap\u0103rea, sunt fic\u0163iuni \u015fi doar timpul hot\u0103r\u0103\u015fte ce va r\u0103m\u00e2ne \u015fi ce nu. \u015ei nu se poate nega o anumit\u0103 consisten\u0163\u0103 a argumentului.<\/p>\n<p>Se poate \u00eens\u0103 contraargumenta c\u0103, \u00een acest caz, nu e vorba dec\u00e2t de o ciclare ironic\u0103 [7] (ironia fiind o alt\u0103 marc\u0103 a postmodernismului) \u00een gol. Sau, mai precis, \u00een jurul NIMICULUI prin pierderea din m\u00e2n\u0103 complet\u0103 a \u201esinelui\u201d, lucru care era de a\u015fteptat prin viciul defini\u0163iei lui Blackmore pe care l-am semnalat. \u015ei dac\u0103, \u00een timp, va rezista ceva din produsele postmoderniste, aceasta va fi o pur\u0103 \u00eent\u00e2mplare. A\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een cazul automatelor stocastice despre care anumite abord\u0103ri ale Inteligen\u0163ei Artificiale afirm\u0103 c\u0103 ar simula creativitatea uman\u0103.<\/p>\n<p>Prin urmare, ca o concluzie a analizei noastre, se poate spune c\u0103 sub \u201esinele\u201d, a\u015fa cum este \u201esim\u0163it\u201d de Blackmore, Rorty dar \u015fi de o pleiad\u0103 \u00eentreag\u0103 de postmoderni\u015fti, chiar nu se mai afl\u0103 nimic altceva dec\u00e2t NIMICUL.<\/p>\n<p>\u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, nu se poate nega faptul c\u0103 \u00een cadrul unui sine individual, social, cultural, nu vor apare schimb\u0103ri prin evolu\u0163ia limbii, la nivel de <em>parole.<\/em> Dar asemenea schimb\u0103ri vor fi de natur\u0103 exogen\u0103 \u015fi nu endogen\u0103. \u015ei c\u0103 ele, \u00eentre anumite limite, nu vor produce chiar \u015fi schimb\u0103ri ale sinelui care, \u00eens\u0103, va continua, spunem noi, s\u0103 posede anumite caracteristici de baz\u0103.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 concluzie ridic\u0103 o alt\u0103 \u00eentrebare: nu cumva <em>sinele <\/em>este totu\u015fi, \u00een esen\u0163\u0103, o entitate imuabil\u0103, dat\u0103 o dat\u0103 pentru totdeauna, poate mai cur\u00e2nd de ordinul <em>fiin\u0163\u0103rii<\/em> dec\u00e2t al <em>fiin\u0163ei<\/em>, cum presupune, de altfel, \u00eentr-adev\u0103r implicit, \u00eentreaga psihologie abisal\u0103, inclusiv \u201ematricea stilistic\u0103\u201d blagian\u0103?<\/p>\n<p>P\u0103rerea noastr\u0103 este c\u0103 nu. Aceasta este teza pe care o vom dezvolta \u015fi argumenta \u00een articolul <em>in extenso<\/em>. Pentru c\u0103, sus\u0163inem noi, \u00een \u201eendogenitatea-exogenitatea\u201d sa, sinele este \u00eentr-o continu\u0103, flu\u0103 schimbare\/devenire. Dar \u00een cadrul unei asemenea \u201ecurgeri\u201d ceva r\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi, invariant. \u00centocmai cum, \u00een cadrul interac\u0163iunii particulelor elementare apar invarian\u0163i procesuali. \u00cen sensul c\u0103, de\u015fi particulele elementare de la ie\u015fire sunt cu totul altele dec\u00e2t cele de la intrare, totu\u015fi, de exemplu, suma sarcinilor electrice sau spinul r\u0103m\u00e2n constante. Avem de-a face cu o <em>identitate<\/em> sau <em>simetrie<\/em> pe care am putea-o numi \u201edinamic\u0103\u201d. Ce ne facem \u00eens\u0103 cu \u201eruperile de simetrii\u201d care, de asemenea, apar la nivel cuantic? Din nou prin analogie am putea spune c\u0103 \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sinele lucrurile s-ar petrece \u00een mod similar. \u015ei, dac\u0103 admitem o asemenea ipotez\u0103 (tez\u0103), atunci chiar \u015fi o \u201eidentitate dinamic\u0103\u201d a sinelui ar putea s\u0103 dispar\u0103. Iar, \u00een acest caz, contingentul \u015fi-ar intra natural \u00een drepturi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>[1] \u00cen textul <em>in extensor<\/em> (i.e. \u00een articol) va fi discutat\u0103 pe larg concep\u0163ia lui G. H. Mead \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sinele individual \u015fi cel social, precum \u015fi distinc\u0163ia introdus\u0103 de autor \u00eentre subiect \u015fi sine.<\/p>\n<p>[2] Blackmore Susan (1994). \u201eDemolishing the self\u201d, <em>Journal of Consciousness Studies<\/em>, 1 (2), 280-2.<\/p>\n<p>[3] Este meritul lui Derrida care a g\u0103sit, tocmai c\u00e2nd trebuia, termenul polisemantic de <em>deconstruc\u0163ie <\/em>; la fel a procedat \u015fi Khun cu <em>paradigmaticul<\/em> sau Husserl cu <em>punerea \u00eentre paranteze <\/em>\u2013 a se vedea \u015fi Bazac Ana, \u201cCe punem \u00een parantez\u0103?\u201d, <em>NOEMA, <\/em>XIII, 2014, 109 &#8211; 56.<\/p>\n<p>[4] Rorty Richard, <em>Contingen\u0163\u0103, ironie \u015fi solidaritate, <\/em>(Bucure\u015fti: All, 1998), 133.<\/p>\n<p>[5]Wittgenstein Ludvig, <em>Cercet\u0103ri filosofice<\/em>, (Bucure\u015fti: Humanitas, 2004),105.<\/p>\n<p>[6] Baudrillard Jean,<em> La Pens\u00e9e Radicale<\/em>, (Paris: Sens &amp; Tonka, Collecion Morsure, 1994), Translated in English by Francois Debrix, [online, http:\/\/www.egs.edu\/faculty\/jean-baudrillard\/articles\/radical-thought] [1 feb. 2014], 4.<\/p>\n<p>[7] Manolescu Gorun, <em>Dincolode ironie \u015fi ironism, plec\u00e2nd de la discu\u0163ii virtuale cu unii clasici de marc\u0103 ai PoMo,<\/em> (Bucure\u015fti: Paideia, 2010)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>occident &amp; orient [8] de Gorun Manolescu &nbsp; &nbsp; NOT\u0102: Acest text este numai un preprint. El va sta la baza unui articol extins \u00een cadrul c\u0103ruia p\u0103r\u0163i \u00eentregi din textul de fa\u0163\u0103 vor fi preluate f\u0103r\u0103 modific\u0103ri f\u0103r\u0103 ca prin aceasta s\u0103 fie vorba de un un \u201eautoplagiat\u201d. \u00cen acela\u015fi timp \u00eei rog pe [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1042,27,779],"tags":[1053,1117,28,1154],"class_list":["post-10528","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia42","category-filosofie","category-occident-orient","tag-egophobia-42","tag-filosofie","tag-gorun-manolescu","tag-occident-orient"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2JO","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10528","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10528"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10528\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10530,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10528\/revisions\/10530"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10528"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10528"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10528"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}