{"id":10625,"date":"2015-04-27T22:36:30","date_gmt":"2015-04-27T20:36:30","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10625"},"modified":"2015-10-30T09:32:28","modified_gmt":"2015-10-30T07:32:28","slug":"under-the-skin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10625","title":{"rendered":"[under the skin]"},"content":{"rendered":"

(ca prin oglind\u0103)<\/span><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu\n<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\ngeometria \u0219i estetica primelor cadre, a capitolului introductiv, \u00eendeplinesc rolul de morfeme \u00een ceea ce poate fi numit\u0103 o sintax\u0103 cinematografic\u0103 \u201ckubrickian\u0103\u201d. precum \u00een 2001: a space odyssey<\/em>, la \u00eenceput nu se vede, se aude. asist\u0103m la \u00eencercarea regizorului de a da expresie unei geneze, ca moment \u00een care din nici-unul apar doi, ca rela\u021bie \u00een care nici-unul \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 statutul de alter f\u0103r\u0103 de care primul semn nu poate genera, \u00eentuneric \u00een care o orchestr\u0103 \u00ee\u0219i regleaz\u0103 instrumentele nev\u0103zute [scen\u0103 pe care glazer o interpreteaz\u0103 \u0219i dintr-un punct de vedere semantic, cu personaj feminin \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 articuleze primele cuvinte], audi\u021bie prin care se anun\u021b\u0103 faptul c\u0103 ceva st\u0103 s\u0103 se pun\u0103 \u00een mi\u0219care. prin am\u00e2narea primei imagini kubrick ne plasa la \u00eenceputurile filmului \u0219i timpului. cum ar spune deleuze: ecranul negru are valoare genetic\u0103 \u0219i structural\u0103, pentru c\u0103 “cinematograful nu are drept obiect reconstituirea unei prezen\u021be a corpurilor, \u00een percep\u021bie \u0219i ac\u021biune, ci efectuarea unei geneze primordiale a corpurilor \u00een func\u021bie de un alb, de un negru, de un gri (sau chiar \u00een func\u021bie de culori), \u00een func\u021bie de un \u00ab\u00eenceput de vizibil care nu este \u00eenc\u0103 o figur\u0103, care nu este \u00eenc\u0103 o ac\u021biune\u00bb.” [cinema 2. imaginea-timp<\/em>]. \u00een under the skin<\/em> asist\u0103m \u00een fapt la geneza unui ochi ca organon, prin care metoda este impus\u0103. dovada lui cogito<\/em> va fi una vizual\u0103 [vezi lacan, pentru care \u00eentreaga \u0219tiin\u021b\u0103 consta \u00een reducerea subiectului la un ochi]. precum \u00een faimoasa interpretare heideggerian\u0103 a mitului pe\u0219terii, la lacan viziunea formeaz\u0103 privirea. eul se formeaz\u0103 prin intermediul identific\u0103rii, conform\u00e2ndu-se<\/em> cu imaginea \u00een care se vede pe sine <\/em>[mikkel borch-jacobsen, lacan: the absolute master<\/em>]. astfel, vom fi martori la ceea ce james gilbert, unul dintre comentatorii lui kubrick, numea \u201co experien\u021b\u0103 non-verbal\u0103\u201d [\u0219i la glazer contribu\u021bia dialogului la ce se poate cunoa\u0219te este minim\u0103]. trecerea de la lumina primordial\u0103, care face lumea extraterestr\u0103 a cadrelor introductive, la lumina generat\u0103 de farurile motocicletei, pus\u0103 \u0219i ea la \u00eenceputul unui drum, terestru de aceast\u0103 dat\u0103 [putem s\u0103-l interpret\u0103m \u0219i cu sens diegetic], este maniera vizual\u0103 prin care jonathan glazer \u021bine s\u0103 sublinieze c\u0103 ceea ce vom viziona este o demonstra\u021bie, un studiu inuman al camerei de filmare al c\u0103rui obiect \u00eel va constitui fiin\u021ba uman\u0103 [ce este omul?].<\/p>\n

 <\/p>\n

\n\u00een e\u0219ecul primei femei extraterestre, redus\u0103 la condi\u021bia unui manechin, ceea \u00eei capteaz\u0103 interesul celei de-a doua – scarlett johansson – \u00een timp ce \u00eei preia rolul \u0219i misiunea, nu este manifestarea \u00eensu\u0219irii emotive [ce a condus \u0219i la e\u0219ecul misiunii ei?], care constituie \u00eenc\u0103 un teritoriu corporal pe care nu \u0219tie s\u0103 \u00eel cartografieze, ci furnica de pe trupul celei dint\u00e2i. diferen\u021ba dintre uman \u0219i himenopter este doar o diferen\u021b\u0103 cantitativ\u0103 [scena de pe plaj\u0103 cu copilul abandonat, l\u0103sat s\u0103 moar\u0103 vine s\u0103 confirme acest lucru], nu una calitativ\u0103 [trupul uman nu este traversat de mistere, nu reveleaz\u0103 nimic]. maniera de filmare din prima parte a filmului, de tip documentar [cadre \u00een care cei \u00eenregistra\u021bi pe pelicul\u0103 nici nu \u0219tiu c\u0103 sunt filma\u021bi], constituie o tehnic\u0103 prin intermediul c\u0103reia spa\u021biul filmic imaginar, nev\u0103zut, devine omogen cu spa\u021biul spectatorului de sex masculin, prin care cel din urm\u0103 este inclus \u00een aria de studiu al fiin\u021bei extraterestre \u00eentrupat\u0103 \u00eentr-o femme fatale<\/em> [cu a c\u0103rei aventur\u0103 este foarte probabil ca o bun\u0103 parte a celor de sex feminin s\u0103 se identifice, ca \u201calegorie despre formarea unei tinere femei\u201d, cum o numea andrei gorzo].<\/p>\n

 <\/p>\n

\n\u00een spa\u021biul \u00een care b\u0103rbatul este consumat de actul erotic, acesta se vede pus \u00een postura celui care urm\u0103re\u0219te nu o fiin\u021b\u0103, ci reflexia letal\u0103 a acesteia, de care este asimilat precum de o mla\u0219tin\u0103 artificial\u0103 [fiind transformat \u00eentr-o hain\u0103 de piele, preg\u0103tit\u0103 pentru a fi \u201cpurtat\u0103\u201d de alte fiin\u021be extraterestre?]. \u201cdesidero<\/em> este cogito<\/em>-ul freudian.\u201d [jacques lacan, the four fundamental concepts of psycho-analysis<\/em>]. camera mor\u021bii, \u00een care femela \u00ee\u0219i \u201cdevoreaz\u0103\u201d partenerul, nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t montajul<\/em> dorin\u021bei umane, cu b\u0103rbatul c\u0103zut prad\u0103 propriei fantezii. interpretarea lui alexandre koj\u00e8ve, \u00een descenden\u021b\u0103 hegelian\u0103, face sens \u0219i \u00een cazul lui jonathan glazer: \u201cn\u0103scut\u0103 din dorin\u021b\u0103, ac\u021biunea are tendin\u021ba de a o satisface, \u0219i poate face acest lucru doar prin \u00abnegare\u00bb, prin distrugerea, sau cel pu\u021bin prin transformarea obiectului dorit…\u201d [introduction to the reading of hegel: lectures on the phenomenology of spirit<\/em>]. \u00eentr-o \u201cicoan\u0103\u201d care face referin\u021b\u0103 la crearea lui adam [imaginat\u0103 de c\u0103tre michelangelo], atunci c\u00e2nd cel de-al doilea \u201cprizonier\u201d \u00eel atinge pe primul, gestul declan\u0219eaz\u0103 absorb\u021bia acestuia. omul nu poate crea dec\u00e2t via negativa<\/em>, lu\u00e2nd locul fiin\u021bei date [ar spune acela\u0219i koj\u00e8ve].<\/p>\n

 <\/p>\n

\nscena \u00een care b\u0103rbatul desfigurat este \u00een cele din urm\u0103 cru\u021bat, deoarece \u00een izolarea acestuia femeia se recunoa\u0219te cumva pe sine, modific\u0103 parcursul experimentului pentru care nici ea, la r\u00e2ndul ei, nu reprezint\u0103 dec\u00e2t un cobai [cu motociclistul distribuit \u00een rolul unui soi de heruvim veghetor]: evenimentul produce dedublarea, pentru o clip\u0103 femeia are epifania naturii sale duale, inumanitatea sa esen\u021bial\u0103 se vede pus\u0103 pentru o clip\u0103 \u00eentre paranteze \u00een momentul \u00een care i se reveleaz\u0103. diferen\u021ba dintre uman \u0219i himenopter nu mai este doar una cantitativ\u0103. din acest moment \u201chainele de piele\u201d [\u00een sensul acelor dermatinoi chitones<\/em> din patristica r\u0103s\u0103ritean\u0103, \u00eens\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 \u201c\u00eentoars\u0103\u201d], se transform\u0103 \u00eentr-o a doua natur\u0103 [nekrotes<\/em>] c\u0103reia \u00eei tr\u0103ie\u0219te via\u021ba \u0219i \u00eei dob\u00e2nde\u0219te caracteristicile. problema omului, \u00eens\u0103, a\u0219a cum o interpreteaz\u0103 slavoj zizek, nu o reprezint\u0103 \u201ccealalt\u0103\u201d natur\u0103, natura \u201cdivin\u0103\u201d [\u201eextraterestr\u0103\u201d la glazer], faptul c\u0103 \u201comul nu poate deveni niciodat\u0103 \u00een \u00eentregime divin, ci c\u0103, din cauza sc\u00e2nteii divine din el, omul nu poate deveni niciodat\u0103 \u00een \u00eentregime om.\u201d [on belief<\/em>]. prins\u0103 \u00een aceast\u0103 dialectic\u0103 ontologic\u0103, la cap\u0103tul exerci\u021biului ascetic al cunoa\u0219terii de sine [care se petrece \u00eentr-un cadru foarte tarkovskian], av\u00e2nd revela\u021bia deplin\u0103 a umanit\u0103\u021bii sale [traumatic\u0103, precum este orice revela\u021bie], este ars\u0103 pe \u201erug\u201d de omul c\u0103ruia, prin intermediul contactului violent, i se arat\u0103 monstruosul, abjectul, limita, iar \u201clocul abjectului este acel loc \u00een care sensul se sf\u00e2r\u0219e\u0219te, unde \u00abeu\u00bb nu sunt.\u201d [barbara creed].<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(ca prin oglind\u0103) de Marius-Iulian Stancu \u00a0 geometria \u0219i estetica primelor cadre, a capitolului introductiv, \u00eendeplinesc rolul de morfeme \u00een ceea ce poate fi numit\u0103 o sintax\u0103 cinematografic\u0103 \u201ckubrickian\u0103\u201d. precum \u00een 2001: a space odyssey, la \u00eenceput nu se vede, se aude. asist\u0103m la \u00eencercarea regizorului de a da expresie unei geneze, ca moment \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[48,1083,27],"tags":[30,1084,1117,60],"class_list":["post-10625","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ca-prin-oglind","category-egophobia-43","category-filosofie","tag-ca-prin-oglinda","tag-egophobia-43","tag-filosofie","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Ln","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10625","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10625"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10625\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10842,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10625\/revisions\/10842"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10625"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10625"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10625"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}