{"id":10627,"date":"2015-04-30T22:12:35","date_gmt":"2015-04-30T20:12:35","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10627"},"modified":"2015-04-30T22:12:35","modified_gmt":"2015-04-30T20:12:35","slug":"foi-de-drum","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10627","title":{"rendered":"Foi de drum"},"content":{"rendered":"


\n[fragmente dintr-un fals jurnal de c\u0103l\u0103torie]<\/strong><\/p>\n

de Robert Cincu<\/p>\n

 <\/p>\n

\nSimt c\u0103 mi se umfl\u0103 limba, am gura uscat\u0103 \u0219i abia mai pot vorbi. Sandra m\u0103 las\u0103 s\u0103 m\u0103 odihnesc, iese din camer\u0103 \u0219i \u00eencuie u\u0219a. Sunetul metalic \u00eel aud cu un ecou nefiresc de lung. Arcurile din yal\u0103 trosnesc la \u00eenv\u00e2rtirea cheii cu o nuan\u021b\u0103 glotal\u0103, ca \u0219i cum un robot ar fi \u00eenghi\u021bit o bil\u0103 de metal. \u00cen aer r\u0103m\u00e2ne un sunet continuu, ca ultimele note din b\u0103taia unui clopot greu. Sunt nevoit s\u0103-mi \u021bin gura deschis\u0103 din cauza limbii care s-a umflat teribil. Am g\u00e2tul uscat, abia respir \u0219i aerul cap\u0103t\u0103 consisten\u021ba h\u00e2rtiei. M\u0103 \u00eentind dup\u0103 sticla cu ap\u0103 la temperatura camerei. Corpul mi-e aproape paralizat. Sunetul de clopot \u00eenc\u0103 se aude, acum e ascu\u021bit, o not\u0103 enervant\u0103 pe care nu \u0219tiu unde s-o plasez \u0219i care se vibreaz\u0103 numai \u00een urechea intern\u0103, s\u0103rind peste celelalte p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

\u00cencep s\u0103 aud tic\u0103itul unui ceas, undeva pe hol, sau poate doar \u00een capul meu. Ritmul e un pic mai accelerat dec\u00e2t la ceasurile obi\u0219nuite, \u0219i am senza\u021bia c\u0103 bate tot mai repede. Nu reu\u0219esc s\u0103 ajung la ap\u0103, cad din pat cu fa\u021ba pe podea \u0219i \u00eencerc s\u0103 respir, pe nas sau pe gur\u0103, dar limba umflat\u0103 \u0219i uscat\u0103 nu m\u0103 las\u0103. Tic\u0103itul a devenit constant, o singur\u0103 not\u0103 monoton\u0103, continu\u0103, care se confund\u0103 cu ecoul r\u0103mas de la \u00eenv\u00e2rtirea cheii. Sandra intr\u0103 \u0219i am senza\u021bia c\u0103 e \u00eengrijorat\u0103. Doctorul spune c\u00e2teva cuvinte care nu au sens \u201eFace progrese. \u0218i rezist\u0103 bine la medica\u021bie\u201d. Sandra \u00eemi face \u00eenc\u0103 o injec\u021bie, doctorul \u00eemi pune un stetoscop rece \u00een dreptul inimii. \u00cel v\u0103d cum num\u0103r\u0103 \u00een g\u00e2nd, de\u0219i suspectez c\u0103 nu \u0219tie s\u0103 numere. Aud \u0219i eu b\u0103t\u0103ile, e un ritm bun, dar sunt uscat \u0219i nu pot vorbi \u0219i le fac semne din ochi s\u0103-mi dea o gur\u0103 de ap\u0103. Doctorul scoate un set de chei, cu care de obicei m\u0103 \u00eenchide aici \u0219i \u00eencepe s\u0103 m\u0103 zg\u00e2rie \u00een talp\u0103 cu una dintre ele. Mai \u00eent\u00e2i la piciorul drept, apoi la cel st\u00e2ng, de\u0219i cred c\u0103 nu \u0219tie care e dreapta \u0219i care e st\u00e2nga. \u201eM\u00e2ine \u00eei d\u0103m drumul. N-are rost\u201d. Apoi pleac\u0103. Sandra pare fericit\u0103, \u00eencepe s\u0103-mi vorbeasc\u0103 dar abia o mai aud. Vede sticla \u0219i-mi toarn\u0103 pe fa\u021b\u0103 c\u00e2teva pic\u0103turi, apoi m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 beau. Nu pot s\u0103 \u00eenghit, dar m\u0103 str\u0103duiesc \u0219i simt c\u0103 limba \u00eencepe s\u0103 se dezumfle. \u201eE de la noua injec\u021bie. O s\u0103-\u021bi revii \u00een c\u00e2teva ore\u201d. Pleac\u0103 \u0219i las\u0103 u\u0219a deschis\u0103. \u00cencep s\u0103 respir normal, de pe hol mai aud c\u00e2teodat\u0103 voci sau tocuri lovind podeaua ca de marmur\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

Cred c\u0103 mergeam pe un drum drept de mai bine de o jum\u0103tate de or\u0103. La radio se auzea the smiths there is a light that never goes out. Pentru o clip\u0103 mi s-a p\u0103rut c\u0103 v\u0103d un coiot alerg\u00e2nd prin de\u0219ert, dar i-am pierdut repede urma.<\/p>\n

Lucia bate cu degetele \u00een volan, fumeaz\u0103 \u0219i viseaz\u0103 cu ochii deschi\u0219i.<\/p>\n

*<\/p>\n

De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd trec \u00eent\u00e2mpl\u0103tor prin T\u00e2rgu-Jiu aud Paradise City<\/em>, poate c\u00e2teodat\u0103 Welcome to the Jungle<\/em>, \u0219i m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu c\u00e2\u021biva vechi prieteni care fumeaz\u0103 la sc\u0103ri \u0219i beau cafea la un leu de la tonomat. Suntem statuile acoperite cu licheni tol\u0103nite pe asfalt, lumea \u0219tie c\u0103 suntem acolo dar nu se mai uit\u0103 pentru c\u0103 merg spre serviciu cu ochii a\u021binti\u021bi \u00een asfalt, c\u0103lc\u00e2nd ap\u0103sat. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te-un pu\u0219ti se mai apropie \u0219i ne cere un fum, apoi se \u00eentoarce \u00een mul\u021bime. Le povestesc prietenilor despre cum a fost c\u00e2nd mergeam prin Mexic (sau mesc-sic cum \u00eei spune Marius) ascult\u00e2nd The Doors, mai ales The End<\/em>, sau despre vremea c\u00e2nd r\u0103t\u0103ceam prin de\u0219ert. Noaptea, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu unde sunt sau \u00eencotro s-o apuc mi se p\u0103rea c\u0103 aud Metallica – One <\/em>care m\u0103 acompania p\u00e2n\u0103 aproape de r\u0103s\u0103rit. Am ascultat muzic\u0103 tradi\u021bional\u0103 japonez\u0103 undeva \u00eentr-o suburbie din Tokio, balade \u0219i doine \u00eentr-o poian\u0103 \u00eensorit\u0103 din Par\u00e2ng. Ne-am amintit cu to\u021bii de festivalurile la care mergeam c\u00e2ndva prin p\u0103duri, cu pachetul f\u0103cut de acas\u0103 prafuri, iarb\u0103, k, votc\u0103, tutun de rulat, foi\u021be. Muzica era electronic\u0103, oameni erau robo\u021bi, iar copacii se speriau de precizia mi\u0219c\u0103rilor noastre, acelea\u0219i repetate la infinit, acelea\u0219i voci sugrumate ca un mieunat de pisic\u0103, acelea\u0219i replici \u201enu cred\u201d, \u201enu exist\u0103\u201d, \u201eprea tare\u201d, \u201esunt mort\u201d, \u201eDoamne, c\u00e2t de mort sunt\u201d, \u201ed\u0103-mi \u0219i mie\u201d. Ne speriam unii de al\u021bii \u0219i senza\u021biile astea ne p\u0103reau cel mai real lucru, carcase prefabricate de gesturi, voci sugrumate ca un mieunat de pisic\u0103.<\/p>\n

Livia exersa la pian \u0219i vecinii se sup\u0103rau pe noi, b\u0103teau cu lingurile \u00een calorifer \u0219i atunci concertam cu to\u021bii, eu aplaudam, vecinii la calorifer, Livia la clape, ma\u0219inile pe strada din fa\u021ba blocului. Ascultam muzic\u0103 \u00een c\u0103\u0219ti sau la boxe, \u00een cap sau doar \u00een urechi, de la rave la fream\u0103t, treaz sau pe droguri sau pe droguri treaz. Vocile studen\u021bilor de la canto sau teologie, karaoke \u00een baruri uitate din provincia s\u0103rac\u0103, strig\u0103te de bucurie sau agonie, chiar \u00eenainte ca Lena s\u0103 se arunce dezbr\u0103cat\u0103 \u00een mare de 1 mai.<\/p>\n

*<\/p>\n

Facem un fel de sex, eu \u0219i Sandra, dar am senza\u021bia c\u0103 e doar o formalitate, pentru c\u0103 m\u00e2ine plec de aici \u0219i ea o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Se simte asta \u00een fiecare gest al ei, iar eu \u00eencerc s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la nimic, ca s\u0103 nu se vad\u0103 \u0219i \u00een gesturile mele.<\/p>\n

\u201eUnde o s\u0103 mergi?\u201d. \u201eNu m-am g\u00e2ndit, oriunde\u201d. \u201eDac\u0103 vrei po\u021bi s\u0103 te mu\u021bi la mine, \u0103sta e un ora\u0219 foarte frumos, \u0219i am putea s\u0103 ne vedem \u00een continuare\u201d. I-am zis c\u0103 e un plan bun \u0219i chiar ne-am imaginat o vreme cum ar fi s\u0103 vin\u0103 ea seara sau diminea\u021ba de la munc\u0103, de la spital, \u0219i s\u0103 m\u0103 g\u0103seasc\u0103 pe mine \u00eentins pe canapea citind o carte sau juc\u00e2ndu-m\u0103 cu pisica ei neagr\u0103 care are puteri vr\u0103jitore\u0219ti, se pare. Am putea s\u0103 ie\u0219im \u00een week-end prin parc \u0219i, poate, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103 fum\u0103m \u00eempreun\u0103 un cui \u0219i s\u0103 ne uit\u0103m la filme japoneze. A\u0219 vizita-o la munc\u0103 \u0219i l-a\u0219 lua la mi\u0219to pe doctorul impostor, pentru c\u0103 \u00een calitate de civil am voie s\u0103 fac asta, numai interna\u021bii sunt obliga\u021bi s\u0103 i se supun\u0103, poate chiar l-am chema pe doctor la o cin\u0103 la noi \u0219i a\u0219 putea s\u0103-i mai ar\u0103t din textele mele. Am putea s\u0103 ne cump\u0103r\u0103m o ma\u0219in\u0103, pentru c\u0103 Sandra are bani str\u00e2n\u0219i, pentru c\u0103 ea nu a f\u0103cut nimic o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 asistent\u0103 \u0219i iar s\u0103 nu fac\u0103 nimic, p\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 internez eu \u0219i s-o chem noaptea \u00een camer\u0103. Ne-am lua o ma\u0219in\u0103 \u0219i am merge \u00een week-end la munte, sau \u00een capital\u0103 s\u0103 vedem cum se distreaz\u0103 oamenii acolo \u0219i s\u0103 ne distr\u0103m \u0219i noi cu ei \u0219i s\u0103 fim ferici\u021bi.<\/p>\n

A plecat chicotind\u00a0 din camera mea, pentru ultima noapte, str\u0103lucind pe holurile spitalului ca o stafie \u00een timp ce f\u0103cea verificarea de rutin\u0103 a pacien\u021bilor, a de\u021binu\u021bilor.<\/p>\n

*<\/p>\n

M-am \u00eentors \u00een ora\u0219 dup\u0103 o pauz\u0103 de trei ani. Singurul bar \u00een care mergeam \u00een liceu e acum \u00eenchis, printre gratii se v\u0103d \u00eenc\u0103 postere cu reclame la beri care nu cred c\u0103 se mai fabric\u0103. Senza\u021bia e c\u0103 a trecut mult mai mult timp dec\u00e2t a\u0219 fi crezut, dar v\u0103d c\u00e2\u021biva oameni cunoscu\u021bi pe strad\u0103 care nu s-au schimbat, de\u0219i au geci mai pu\u021bin bufante \u0219i pantofi din piele adev\u0103rat\u0103 care se \u00eentind ca un \u0219arpe pe laba piciorului.<\/p>\n

Cred c\u0103 e trecut de 12 noaptea \u0219i nu vreau s\u0103 merg \u00eenc\u0103 acas\u0103, vreau s\u0103 mai plimb un pic prin ora\u0219, poate dau peste cineva cunoscut. Merg spre cartierul g\u0103rii unde la ora asta sunt oameni pe strad\u0103 \u0219i barurile deschise. C\u00e2teva prostituate m\u0103 \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu vreau un sex, dar le r\u0103spund c\u0103 n-am bani la mine, iar ele \u00ee\u0219i dau seama imediat c\u0103 mint, \u00eens\u0103 m\u0103 las\u0103 \u00een pace. La piciorul g\u0103rii sunt luminile aprinse \u0219i pe banca din fa\u021ba barului Sam trage dintr-o pung\u0103 cu aurolac. Se bucur\u0103 s\u0103 m\u0103 vad\u0103 \u0219i observa cu ochii \u00eenl\u0103crima\u021bi de la vopseaua cu miros \u00een\u021bep\u0103tor c\u0103 mi-am luat haine faine noi. \u00cei spun c\u0103 sunt de la s.h. \u0219i el r\u00e2de \u0219i m\u0103 invit\u0103 \u00een bar s\u0103-mi fac\u0103 cinste cu o bere.<\/p>\n

Chelneri\u021ba se uit\u0103 suspect la mine, ca \u0219i cum a\u0219 fi un poli\u021bist sub acoperire, dar m\u0103 vede c\u0103 umblu cu Sam \u0219i se mai relaxeaz\u0103 un pic, dup\u0103 care ne \u00eentreab\u0103 ce vrem. \u201e\u0218i cine le pl\u0103te\u0219te?\u201d. \u00cei spun c\u0103 pl\u0103tesc eu \u0219i ne aduce dintr-un frigider vechi alb dou\u0103 beri.<\/p>\n

Se aude o muzic\u0103 pe fundal \u0219i m\u0103 uit \u00een jur p\u00e2n\u0103 v\u0103d c\u0103 vine de la telefonul chelneri\u021bei, pe mas\u0103 l\u00e2ng\u0103 o cea\u0219c\u0103 de cafea goal\u0103 de jum\u0103tate. \u201eIeri sear\u0103 a fost plin aici\u201d \u00eemi spune Sam. Acum nu suntem dec\u00e2t noi \u0219i chelneri\u021ba care caut\u0103 alt\u0103 melodie pe telefon. St\u0103 la masa din dreapta mea, picior de peste picior, \u0219i am senza\u021bia c\u0103 colan\u021bii de pe ea sunt aproape transparen\u021bi, acolo unde materialul se lipe\u0219te \u0219i se \u00eentinde pe piele. Are un pulover gros cu guler care pare cro\u0219etat.<\/p>\n

\u00cemi aprind o \u021bigar\u0103 \u0219i Ema vine la noi la mas\u0103 s\u0103 facem cuno\u0219tin\u021b\u0103, apoi \u00eemi cere o \u021bigar\u0103. Se uit\u0103 \u00een continuare \u00een telefon, c\u0103ut\u00e2nd alt\u0103 melodie, \u0219i din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd vorbe\u0219te cu mine. Nu-i spun de unde vin, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 nu m-am dumirit nici eu, dar se bucur\u0103 c\u00e2nd aude c\u0103 stau \u00een ora\u0219 \u0219i c\u0103 sunt prieten cu Sam de mult timp, de pe vremea c\u00e2nd era \u0219i el mai ok. Sam se ridic\u0103 \u0219i merge p\u00e2n\u0103 la baie. \u201eDup\u0103 ce termina\u021bi voi berile cred c\u0103 \u00eenchid \u0219i eu. Nu mai vreau s\u0103 stau ca ieri p\u00e2n\u0103 diminea\u021ba. A trebuit s\u0103 stau, mai mult, nu pentru clien\u021bi, c\u0103 pe ei \u00eei d\u0103deam afar\u0103, dac\u0103 era. Dar am zis s\u0103 a\u0219tept autobuzul de diminea\u021b\u0103 s\u0103 plec acas\u0103. Azi nu \u0219tiu ce fac, poate \u00eenchid si dorm aici\u201d. \u201ePo\u021bi dormi la mine, dac\u0103 vrei. Am o camer\u0103 liber\u0103\u201d. S-a bucurat c\u00e2nd a auzit \u0219i a \u00eenceput s\u0103 str\u00e2ng\u0103 scrumiere de pe mese \u0219i s\u0103 fac\u0103 ordine la bar. Sam a r\u0103mas \u00een gar\u0103 \u0219i ne-a urat noapte bun\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[fragmente dintr-un fals jurnal de c\u0103l\u0103torie] de Robert Cincu   Simt c\u0103 mi se umfl\u0103 limba, am gura uscat\u0103 \u0219i abia mai pot vorbi. Sandra m\u0103 las\u0103 s\u0103 m\u0103 odihnesc, iese din camer\u0103 \u0219i \u00eencuie u\u0219a. Sunetul metalic \u00eel aud cu un ecou nefiresc de lung. Arcurile din yal\u0103 trosnesc la \u00eenv\u00e2rtirea cheii cu o […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1083,15],"tags":[1084,1115,1086],"class_list":["post-10627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-43","category-proza","tag-egophobia-43","tag-proza","tag-robert-cincu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Lp","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10627"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10627\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10628,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10627\/revisions\/10628"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}