de Gelu Teamp\u0103u<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen produc\u0163iile comics<\/em> s-a adaptat un material mitologic deja existent (fie din genul horror, fie western, fie din imaginarul antropomorf). Acolo unde trimiterile la mitologia clasic\u0103 se opereaz\u0103 explicit (Thor sau Hercule au fost \u201ecobor\u00e2\u0163i\u201d din panteonul scandinav \u015fi cel grec \u00een paginile comics<\/em> ca super-eroi, cu via\u0163\u0103 \u015fi continuitate proprie \u00een banda desenat\u0103, nu doar ca pretexte pentru a povesti miturile originare), se recurge la ascenden\u0163a mitologic\u0103 pentru a cre\u015fte nivelul intelectual \u015fi moral al benzii desenate \u015fi a justifica astfel demersul din punct de vedere calitativ (un alt exemplu edificator este eroul Captain Marvel, care intr\u0103 \u00een scen\u0103 atunci c\u00e2nd Billy Bateson, adolescentul pl\u0103p\u00e2nd, roste\u015fte parola SHAZAM, acronim pentru Solomon = \u00een\u0163elepciunea, Hercule = for\u0163a, Atlas = rezisten\u0163a, Zeus = puterea, Ahile = curajul \u015fi Mercur = viteza). De fapt, super-eroii \u015fi zeii au \u00een comun tocmai ierarhia \u00een continuitate, distinc\u0163ia dintre for\u0163\u0103 \u015fi putere (autoritate), precum \u015fi reziden\u0163a, Asgard sau Olimp fiind asemuite castelelor medievale ori sediilor moderne din zg\u00e2rie-nori impun\u0103tori.[1]<\/a> \u00cen fine, universul comics<\/em> \u00eemprumut\u0103 direct din mitologie \u015fi fascina\u0163ia pentru magie, dar \u00eentr-o dualitate doar aparent opozi\u0163ional\u0103 dintre magie \u015ftiin\u0163\u0103, reveren\u0163a manifestat\u0103 fa\u0163\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103 fiind doar alibi pentru structuri magice, rezult\u00e2nd \u00eentr-o veritabil\u0103 magie a \u015ftiin\u0163ei (populat\u0103 de robo\u0163i, rachete, mutan\u0163i, c\u0103l\u0103torii \u00een timp, sta\u0163ii orbitale \u015fi alte artefacte fantasmatice ale imagina\u0163iei pseudo-\u015ftiin\u0163ifice).[2]<\/a><\/p>\n Jean-Bruno Renard identifica patru tr\u0103s\u0103turi comune ale super-eroilor, atribute care ofer\u0103 dovezi \u00een plus ale ascenden\u0163ei lor mitologice. Cel dint\u00e2i ar fi super-puterea<\/strong>. \u015ei primii eroi pulp<\/em> posedau capacit\u0103\u0163i superioare, chiar dac\u0103 nu super-puteri (astfel Fantoma era curajos \u015fi puternic precum Ahile iar Mandrake era \u015firet, itinerant \u015fi fidel precum Ulise). Puterile supra-umane ale celor mai mul\u0163i eroi \u00eei apropie \u00eens\u0103 de creaturile supra-naturale ale mitologiilor \u015fi religiilor antice. Unii sunt plasa\u0163i la intersec\u0163ia unor domenii separate, \u00eentre regnuri, precum zeii teriomorfi (cu caracteristici animale), provenind mai ales din mitologia egiptean\u0103: Batman, Hawkman, Wasp, Spiderman, iar al\u0163ii sunt personific\u0103ri ale propriet\u0103\u0163ilor elementelor, precum Aquaman, Iron Man, Plastic Man, Flash, Atom sau Cei Patru Fantastici (dintre care The Thing aminte\u015fte de for\u0163a teluric\u0103 a lui Anteu). Al\u0163i super-eroi provin din popoare fabuloase, de\u0163in\u00e2nd un statut intermediar \u00eentre oameni \u015fi zei (amazoana Wonder Woman, extratere\u015ftrii Superman \u015fi Silver Surfer, atlantul Namor, Aquaman sau Sasquatch, avatar al omului s\u0103lbatic), \u00een timp ce al\u0163ii se afl\u0103 suspenda\u0163i \u00eentre lumea viilor \u015fi cea a mor\u0163ilor (Spectre, Deadman, Black Widow).[3]<\/a> Dubla identitate<\/strong> este al doilea atribut specific super-eroilor \u015fi de\u015fi exist\u0103 eroi masca\u0163i (Zorro) ori super-eroi f\u0103r\u0103 masc\u0103 (Flash), de regul\u0103 ace\u015ftia sunt de nerecunoscut \u00een cel de-al doilea aspect al identit\u0103\u0163ii lor datorit\u0103 metamorfozei (Hulk, Captain Marvel), a m\u0103\u015ftii (Batman, Hawkman) sau a contextului care \u00eei fere\u015fte de analogie (Superman, Thor). Dubla identitate \u00eendepline\u015fte o func\u0163ie tripl\u0103 \u00een economia comics<\/em>: \u00een primul alter-ego-ul \u201ebanal\u201d poate ob\u0163ine informa\u0163ii utile pentru super-erou, apoi prin ea se face trecerea dintr-o lume real\u0103 \u00een lumea fantastic\u0103, mai credibil\u0103 datorit\u0103 primeia \u015fi, \u00een fine, identificarea cititorului cu personajele (alter-ego-ul fiind mai apropiat de publicul \u0163int\u0103 al nara\u0163iunii, adic\u0103 de adolescen\u0163i \u015fi de clasa de mijloc).[4]<\/a> Maniheismul<\/strong> este cea de-a treia tr\u0103s\u0103tur\u0103 a codului super-eroic: cei buni \u00eenving \u00eentotdeauna \u00eens\u0103 doar provizoriu (nu doar din ra\u0163iuni narative, pentru a putea duce mai departe nesf\u00e2r\u015fitele serii desenate). R\u0103ul (sub multele sale forme, de la super-tic\u0103lo\u015fi, \u00eendeplinind func\u0163ia de \u00eengeri dec\u0103zu\u0163i \u015fi uneori m\u00e2ntui\u0163i, reconverti\u0163i \u2013 Namor, Silver Surfer, p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboi, corup\u0163ie sau drog) este o prezen\u0163\u0103 continu\u0103 \u015fi exige lupta ne\u00eentrerupt\u0103 \u015fi vigilen\u0163a f\u0103r\u0103 r\u0103gaz a celor responsabili, care de\u015fi nu pot schimba lumea, reu\u015fesc s\u0103 p\u0103streze echilibrul dinte \u201eBine\u201d \u015fi \u201eR\u0103u\u201d atunci c\u00e2nd acesta este periclitat.[5]<\/a> \u00cen al patrulea r\u00e2nd avem elogiul trupului \u015fi al tehnicii<\/strong>, corpul frumos \u00een mi\u015fcare, pe canon grec, cu limite clare (f\u0103r\u0103 s\u00e2nge \u015fi sex), destinat identific\u0103rii adolescen\u0163ilor \u00een formare \u015fi mai ales celor din societ\u0103\u0163ile industriale, ale c\u0103ror ritmuri existen\u0163iale duc la atrofierea trupului. Opozi\u0163ia trup-tehnic\u0103 este dep\u0103\u015fit\u0103 prin osmoz\u0103 (cel mai bine exprimat\u0103 prin imaginea lui Iron Man, al c\u0103rui costum nu doar c\u0103 \u00eei confer\u0103 abilit\u0103\u0163i supra-naturale, dar \u00eei \u015fi amelioreaz\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate \u2013 insuficien\u0163\u0103 cardiac\u0103), metalurgia prezent\u0103 \u00een paginile comics<\/em> continu\u00e2nd mitul prometeic al lui Hefaistos. Concluzion\u00e2nd, Renard afirm\u0103 c\u0103 super-eroii, cu puterilor lor specializate de sorginte supra-natural\u0103, sunt \u201eexpresia g\u00e2ndirii politeiste, inerente min\u0163ii umane\u201d. Ace\u015ftia \u201eumanizeaz\u0103 natura\u201d, d\u00e2nd chip elementelor, tr\u0103s\u0103turilor psihologice, no\u0163iunilor abstracte, stimul\u00e2nd identificarea cu personajele, \u201evisarea cu ochii deschi\u015fi\u201d \u015fi \u201ejubila\u0163ia imaginarului\u201d (apropiindu-se, prin urmare, de universul ludic).[6]<\/a><\/p>\n Eroul reprezint\u0103 valorile societ\u0103\u0163ii care \u00eel produce, care corespunde unor necesit\u0103\u0163i diverse (dac\u0103 \u00een anii \u201950 Superman v\u00e2na comuni\u015fti, \u00een anii \u201970 ia partea activi\u015ftilor pacifi\u015fti \u015fi ecologi\u015fti \u00eempotriva sistemului juridic corupt), \u015fi face \u00eentotdeauna cea ce trebuie, de\u015fi nu ne explic\u0103m cum de \u015ftie de fiecare dat\u0103 ce trebuie f\u0103cut. Super-eroii sunt permanent reinventa\u0163i (fiecare genera\u0163ie a avut un Superman al ei), devenind un aspect esen\u0163ial al divertismentului \u015fi prin aceasta al con\u015ftiin\u0163ei colective (exist\u0103 multe zicale \u015fi ticuri verbale care fac trimitere la super-eroi: \u201ecine te crezi, Superman?\u201d, \u201esim\u0163irile de p\u0103ianjen \u00eemi spun ceva\u201d, etc.), de\u015fi ei nu ne influen\u0163eaz\u0103 via\u0163a \u00een mod real (Superman nu l-a deferit pe Hitler justi\u0163iei la Geneva, Batman nu ne face zilele mai sigure).[7]<\/a> Dar, dup\u0103 cum observa Danny Fingeroth, \u201ene spunem acelea\u015fi pove\u015fti pentru a ne \u00eent\u0103ri grupul\u201d, iar o poveste \u00een care binele nu \u00eenvinge poate p\u0103rea mai aproape de realitate, \u00eens\u0103 nu mai de\u0163ine func\u0163ie motiva\u0163ional\u0103. Personajele p\u0103trund \u00een diferite medii de comunicare printr-un proces de \u201epolenizare \u00eencruci\u015fat\u0103\u201d, chiar \u015fi personajele plasate la \u201emijlocul drumului\u201d \u00eentre uman \u015fi suprauman (Rambo, James Bond, etc., \u00een cazul c\u0103rora se pune de asemenea \u00een func\u0163iune o mistic\u0103[8]<\/a>, ei neput\u00e2nd fi uci\u015fi, \u00een condi\u0163iile \u00een care pentru un om normal, dac\u0103 nu este boxer ori gangster, a primi sau a da fie \u015fi un singur pumn este un eveniment care \u00eei poate marca \u00eentreaga existen\u0163\u0103) manifest\u00e2nd o \u201econ\u015ftiin\u0163\u0103 supereroic\u0103\u201d, \u00een speran\u0163a (\u015fi teama) c\u0103 exist\u0103 \u00een lume mai mult dec\u00e2t se vede, posibilitate care este necesar s\u0103 fie s\u0103dit\u0103 \u00een \u201edieta noastr\u0103 cultural\u0103\u201d.[9]<\/a><\/p>\n Super-eroii nu se schimb\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 (nuan\u0163ele solicitate de schimbarea de mentalitate \u00eentre genera\u0163ii sunt doar artificii editoriale), ei r\u0103m\u00e2n constan\u0163i, tocmai pentru a evita \u201edeziluzia\u201d din finalul unei c\u0103r\u0163i, c\u00e2nd se \u00eencheie rela\u0163ia cu un personaj cu care se stabilise o conexiune empatic\u0103, rela\u0163ia cu super-eroul, sus\u0163inut\u0103 prin crea\u0163ia serial\u0103, put\u00e2nd dura \u00eentreaga via\u0163\u0103, oferind o siguran\u0163\u0103 \u00eentrem\u0103toare \u00eentr-o lume pe care nu o putem controla.[10]<\/a> Super-eroii ofer\u0103 o familie metaforic\u0103 pentru via\u0163a real\u0103, cu toate tipurile posibile (respectabile, meritocratice, ra\u0163ionale, profesionale, ca The Justice League of America[11]<\/strong><\/a><\/em>, ori din contr\u0103, conflictuale, turbulente, contestate, ca Avengers<\/em>, o familie Osbourne a lumii benzilor desenate, sau alienate, marginale, minoritare, romantice, la care apartenen\u0163a se stabile\u015fte prin presiunea extern\u0103, precum \u00een cazul X-Men<\/em>, ori cea modern\u0103, cu dispute dar f\u0103r\u0103 ur\u0103, departe de perfec\u0163iune, dar func\u0163ional\u0103, ca Fantastic Four<\/em>).[12]<\/a><\/p>\n Dac\u0103 este evident c\u0103 super-eroul reprezint\u0103 o fantasm\u0103 a puterii, cele dou\u0103 \u015fcoli principale o gestioneaz\u0103 \u00een moduri diferite. Astfel, pe de o parte exist\u0103 eroul glorios, luminos, solar, amabil, atent, care niciodat\u0103 nu face uz de mai mult\u0103 for\u0163\u0103 dec\u00e2t este strict necesar, pe modelul Superman. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 eroul tragic, selenar, nocturn, \u00eenc\u0103rcat de furie \u015fi motivat de absurditatea nedrept\u0103\u0163ii, linie al c\u0103rei cap de serie este Batman \u015fi \u00een care se reg\u0103sesc cele mai complexe personaje ale genului: Hulk (combina\u0163ie \u00eentre miturile lui Frankenstein, al lui Mr. Hyde \u015fi al \u015ftiin\u0163ei, eroul-monstru, \u201estrig\u0103tul existen\u0163ial al umanit\u0103\u0163ii\u201d \u015fi al durerii de a fi viu), Wolverine (cel care face din propria furie cea mai de temut arm\u0103, prin care ne purific\u0103, neezit\u00e2nd s\u0103 ucid\u0103 \u201epentru p\u0103catele noastre\u201d), Punisher (r\u0103spunsul la condi\u0163iile sociale, personaj pe linia lui Rambo sau Drity Harry, cu miz\u0103 concret\u0103 \u00eens\u0103 reac\u0163ii puerile \u015fi repetitive, ucig\u00e2nd c\u00e2t mai mul\u0163i criminali cu o furie care \u00eens\u0103 nu este cathartic\u0103, benign\u0103, canalizat\u0103 precum a lui Batman), ori Judge Dredd (satir\u0103 la adresa Angliei \u015fi reac\u0163ia ei la crima stradal\u0103, de\u015fi plasat \u00eentr-un peisaj american postatomic, \u00eentr-o lume nebun\u0103 salvat\u0103 doar prin furia ra\u0163ionalizat\u0103 a societ\u0103\u0163ii).[13]<\/a><\/p>\n <\/p>\n Superman<\/u><\/p>\n Odat\u0103 cu apari\u0163ia lui Superman pe firmamentul comics<\/em>, aceast\u0103 galaxie de imagini \u015fi simboluri a c\u0103p\u0103tat un astru central \u00een jurul c\u0103ruia au \u00eenceput s\u0103 graviteze toate celelalte idei. De altfel, din anul public\u0103rii primului num\u0103r Action Comics<\/em>, care cuprindea prima povestire av\u00e2ndu-l \u00een prim-plan pe Superman (1938), intr\u0103m \u00een ceea ce a r\u0103mas acceptat\u0103 ca Golden Age of Comics<\/em> (Epoca de Aur a benzii desenate), care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1949, c\u00e2nd interesul fa\u0163\u0103 de aventurile super-eroilor a sc\u0103zut dramatic (revitalizat \u00een 1956 odat\u0103 cu resurec\u0163ia lui Flash, cel mai rapid om de pe P\u0103m\u00e2nt, an care inaugureaz\u0103 The Silver Age of Comics<\/em>, Epoca de Argint, care dureaz\u0103 cam p\u00e2n\u0103 prin 1967-1970).[14]<\/a><\/p>\n Impactul lui Superman este at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t acele 13 pagini ale primei sale aventuri oferite publicului impun cli\u015feele fundamentale ale super-eroilor, func\u0163ionale chiar \u015fi acum, dup\u0103 70 de ani de la actul s\u0103u de na\u015ftere. \u00cen primul r\u00e2nd, motivul p\u0103rin\u0163ilor pierdu\u0163i<\/strong> (Superman fiind unicul supravie\u0163uitor al planetei sale de origine, Krypton), care a devenit o norm\u0103 pentru majoritatea super-eroilor (foarte pu\u0163ini dintre ei au o rela\u0163ie neproblematic\u0103 cu propriii p\u0103rin\u0163i). \u00cen al doilea r\u00e2nd, un rol important este jucat de c\u0103tre natura super-eroului<\/strong>, care este plasat \u00eentre oameni \u015fi zei (povestea originii lui Superman comport\u0103 evidente asem\u0103n\u0103ri cu unele episoade biblice: este g\u0103sit pe marginea drumului, \u00eentr-un co\u015f, precum Moise; cel care \u00eel g\u0103se\u015fte este un motociclist, asemuit magilor Noului Testament; \u00een fine, \u00een variante ulterioare ale mitului originii lui Superman, acesta ar fi fost g\u0103sit \u00een craterul pe care \u00eel formase nava la impactul cu terestru, \u00een care unii autori au identificat valen\u0163e sexuale \u015fi semnul naturii sale supraumane, ca fiu al lui Uranus \u015fi al Gaiei). \u00cen al treilea r\u00e2nd, super-eroul serve\u015fte necondi\u0163ionat dreptatea<\/strong>, ajut\u00e2ndu-i ini\u0163ial pe cei victimiza\u0163i de c\u0103tre statul bine inten\u0163ionat, dar orbit, iar ulterior salv\u00e2ndu-i de amenin\u0163area proiectelor diabolice puse la cale de c\u0103tre super-tic\u0103lo\u015fi sau diver\u015fi factori externi (extratere\u015ftri, for\u0163e militare, terori\u015fti, etc.). \u00cen al patrulea r\u00e2nd, diferen\u0163a dintre normalitate \u015fi superputere<\/strong> este continuu subliniat\u0103, super-eroul fiind proiectat pe fundalul umanit\u0103\u0163ii \u201enormale\u201d, lipsite de abilit\u0103\u0163i \u015fi puteri comparabile cu ale sale, ceea ce \u00eei subliniaz\u0103 caracterul excep\u0163ional. Din aceasta deriv\u0103 \u015fi urm\u0103torul atribut esen\u0163ial al super-eroului, identitatea secret\u0103<\/strong>, prezentat\u0103 ca o necesitate structural\u0103; dac\u0103 motiva\u0163ia primar\u0103 este protejarea prietenilor alter-ego-ului \u201enormal\u201d \u015fi \u00eempiedicarea posibilul \u015fantaj al eroului prin intermediul acestora, analize mai profunde asupra simbolisticii super-eroilor identific\u0103 \u00een discursul identit\u0103\u0163ii secrete tema tabuului, a secretului, care constituie sacrificiul datorit\u0103 c\u0103ruia eroul beneficiaz\u0103 de puterea sa, precum \u00een societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale \u00een care succesul \u00een lupt\u0103 este asigurat prin abstinen\u0163\u0103 \u015fi regim alimentar adecvat, care s\u0103 izoleze \u015fi s\u0103 protejeze masculinul \u00een personalitatea sa, rit de trecere foarte important de la adolescen\u0163\u0103 la maturitate (exemplar\u0103 fiind ambiguitatea \u201etriunghiului\u201d Superman \u2013 Clark Kent \u2013 Lois Lane: de\u015fi Lois este \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Superman, acesta nu se poate apropia de ea dec\u00e2t sub identitatea naivului jurnalist Clark, pe care Lois \u00eel tolereaz\u0103 condescendent, dificultate care \u00eempiedic\u0103 \u00eemplinirea rela\u0163iei amoroase). Al \u015faselea cli\u015feu prive\u015fte rela\u0163ia dintre super-puteri \u015fi politic\u0103<\/strong>, care ofer\u0103 multe posibilit\u0103\u0163i narative: devotamentul eroului pentru dreptate \u00eel dep\u0103\u015fe\u015fte pe cel fa\u0163\u0103 de lege, de multe ori ac\u0163iunile sale fiind clandestine sau chiar ilegale \u2013 \u015fi cum puterea sa o dep\u0103\u015fe\u015fte pe cea a statului sau a armatei, con\u015ftiin\u0163a proprie este singura care \u00eei dicteaz\u0103 ce ordine trebuie ap\u0103rat\u0103 \u015fi urmat\u0103, cea temporal\u0103 sau cea divin\u0103, cea politic\u0103 sau cea moral\u0103. \u00cen fine, la fel de important este cli\u015feul dihotomiei dintre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi magie<\/strong>; \u015ftiin\u0163a este portretizat\u0103 ca un fel aparte de magie (capabil\u0103 de bine \u015fi de r\u0103u \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103), fiindc\u0103 de\u015fi sunt introduse concepte \u015ftiin\u0163ifice pentru a conferi credibilitate intrigii \u015fi fundalului nara\u0163iunii, acestea sunt greu plauzibile (c\u0103l\u0103torii temporale, muta\u0163ii genetice, manipul\u0103ri ale structurii atomice, etc.), per ansamblu domin\u00e2nd dimensiunea mistic\u0103 \u015fi nu cea ra\u0163ional\u0103, cele dou\u0103 coexist\u00e2nd, de multe ori simbiotic.[15]<\/a> Pentru o aprofundare a rolului \u015ftiin\u0163ei a\u015fa cum apare reprezentat\u0103 \u00een banda desenat\u0103 este util\u0103 o privire asupra studiului lui Jean-Luc Gangloff \u015fi al lui Cahterine Allamel-Rafin despre imaginea savantului \u00een acest c\u00e2mp. \u00cen banda desenat\u0103, savantul este \u201epoate cea mai \u00eent\u00e2lnit\u0103 categorie profesional\u0103\u201d, inspirat de multe ori din modele reale, \u00eens\u0103 cel mai adesea calchiat dup\u0103 alte personaje din beletristic\u0103, filme etc., \u00eenc\u0103rcat cu toate stereotipurile, de la \u201eomului cunoa\u015fterii\u201d al Antichit\u0103\u0163ii la reprezentantul \u015ftiin\u0163ei. Aceste stereotipuri pot fi de gradul \u00eent\u00e2i, definit prin \u201esemnul de ordine \u015fi indicatorul valorilor sale de semnificare, \u015fi valen\u0163ele constructive \u00een calitate de simbol pentru autoritatea pe care o reprezint\u0103\u201d, dup\u0103 formula lui Dufays, care includ atributele vestimentare (el nu apar\u0163ine vremii lui, \u00eentr-o pozi\u0163ie similar\u0103 cu a sf\u00e2ntului), toposul distr\u0103rii (indiferen\u0163a la detaliile cotidianului, cli\u015feu antic, din descrierea lui Thales f\u0103cut\u0103 de Socrate), toposul geniului (munca lui e solitar\u0103 iar condi\u0163ia sa e a artistului romantic), sau de gradul al doilea, definit ca \u201eceva ce se \u015ftie, dar prin care se exploateaz\u0103 valen\u0163ele iconice, ironice ori ludice\u201d, conform aceluia\u015fi Dufays, \u00een care are loc o distan\u0163are ironic\u0103 fa\u0163\u0103 de stereotipurile de gradul \u00eent\u00e2i.[16]<\/a><\/p>\n Din aceste \u201eobliga\u0163iuni\u201d ale pove\u015ftilor super-eroice, Reynolds contureaz\u0103 o caracterizare complex\u0103 \u015fi incluziv\u0103 a super-eroilor, opera\u0163ional\u0103 \u00een discursul propriu acestor nara\u0163iuni: ace\u015ftia sunt plasa\u0163i \u00een afara societ\u0103\u0163ii, ajung\u00e2nd la maturitate f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u0163i, deci \u00eensu\u015findu-\u015fi codurile culturale \u015fi sociale f\u0103r\u0103 intermedierea acestora; unii, cei mai puternici (Superman, Thor, Silver Surfer) sunt asemui\u0163i zeilor pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een timp ce al\u0163ii, posesorii unor puteri mai modeste, se aliaz\u0103 cu cei dint\u00e2i; devotamentul lor fa\u0163\u0103 de lege este dep\u0103\u015fit de cel pentru dreptate; profilul lor extraordinar contrasteaz\u0103 cu normalitatea ambientului; natura excep\u0163ional\u0103 a super-eroului contrasteaz\u0103 de asemenea cu normalitatea alter-ego-ului s\u0103u, rela\u0163ie plasat\u0103 sub imperiul tabu-ului; de\u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 adesea \u00een afara legii, sunt capabili de patriotism \u015fi de loialitate fa\u0163\u0103 de stat, chiar dac\u0103 nu \u00een forme strict legale; nara\u0163iunile sunt mitice \u015fi utilizeaz\u0103 \u015ftiin\u0163a \u015fi magia pentru a crea sentimentul misterului, al neobi\u015fnuitului.[17]<\/a><\/p>\n Prin Superman, \u201efantasm\u0103 a tinere\u0163ii, dar \u015fi a masculinit\u0103\u0163ii\u201d, Schuster \u015fi Siegel au revitalizat cel mai important mit american (chiar dac\u0103 incon\u015ftient), al eroului de frontier\u0103 vestic\u0103, cel care lupt\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een acord s\u0103lb\u0103ticia \u015fi civiliza\u0163ia, dar care \u00eentruchipeaz\u0103 cele mai nobile atribute ale am\u00e2ndurora\u201d, mit adaptat la conjunctura Americii post-industriale, \u201ecu problemele sale \u00eentre indivizii spa\u0163iului urban, expansiv, consumist, \u015fi marea mas\u0103 urban\u0103 anonim\u0103\u201d, care solicit\u0103 un alt tip de erou (cei clasici era capabili s\u0103 solu\u0163ioneze tensiuni specifice \u2013 Wyatt Earp, Daniel Boone, Natty Bumpo).[18]<\/a> Superman \u00eei \u201eafirm\u0103 pe to\u0163i Clark Kent-ii americani, deposeda\u0163i, tineri, aliena\u0163i\u201d, el este \u201eeroul celor oprima\u0163i, devotat ajutor\u0103rii celor \u00een nevoie\u201d, un \u201esuper-reformator\u201d progresist pe plan economic, social \u015fi moral, de multe ori plas\u00e2ndu-se \u00eempotriva sistemului pus s\u0103 vegheze la securitatea social\u0103, care se dovede\u015fte prea lent, ineficient sau corupt (mesajul transmis fiind acela c\u0103 egoismul mercantil este o amenin\u0163are la adresa bun\u0103st\u0103rii societ\u0103\u0163ii americane). America lui Superman este paradoxal\u0103, \u00eentruc\u00e2t morala celor \u201emici\u201d prevaleaz\u0103 asupra celei a boga\u0163ilor, dar nu se poate impune prin ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi nici chiar cu ajutorul reformatorilor din interiorul sistemului, fiind necesar\u0103 \u201eviolen\u0163a virtuoas\u0103 a lui Superman\u201d, care de\u015fi este o fantezie \u015fi ofer\u0103 o evadare, p\u0103streaz\u0103 cadrul referen\u0163ial al cititorului \u015fi baza sa realist\u0103.[19]<\/a><\/p>\n Richard Reynolds identific\u0103 \u00een mitologia celor mai longevivi super-eroi orizontul emo\u0163ional familial adolescentin sub umbrela complexului lui Oedip. Chiar \u015fi Superman, oric\u00e2t de puternic ar fi, este \u00eentotdeauna nesigur de maturitatea \u015fi de capacitatea sa de a-\u015fi folosi puterile, aprobarea fiindu-i negat\u0103 prin absen\u0163a imaginii tat\u0103lui. Personajul \u015fi traiectoria sa narativ\u0103 \u00een care revolta nu \u00eei este niciodat\u0103 adresat\u0103 tat\u0103lui ceresc (real) ci doar celui terestru (adoptiv), se preteaz\u0103 la numeroase interpret\u0103ri \u00een cheie psihanalitic\u0103 \u2013 el este at\u00e2t adolescentul nemul\u0163umit de familie \u015fi revoltat, care \u00een cele din urm\u0103 devine salvatorul lumii, c\u00e2t \u015fi imigrantul de succes \u00een America. Cel mai periculos dintre adversarii s\u0103i, Lex Luthor, cel mai inteligent om al planetei, \u00eendepline\u015fte func\u0163ia tat\u0103lui oedipian (\u00eentr-un episod \u2013 nr.70 din 1964, acesta chiar c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een timp pentru a se c\u0103s\u0103tori cu mama real\u0103 a lui Superman), ceea ce \u00eel face pe erou s\u0103 \u00eentruchipeze lipsa de putere \u00een fa\u0163a tat\u0103lui mai degrab\u0103 dec\u00e2t fantasma puterii adolescentine absolute. \u00cen fine, este adus din nou \u00een discu\u0163ie celibatul eroilor excep\u0163ionali, identificabil \u00een istoria cultural\u0103 de la Galahad p\u00e2n\u0103 la agentul Cooper din serialul Twin Peaks, avatarul mitului str\u0103vechi al abstinen\u0163ei ca vigoare r\u0103zboinic\u0103, a\u015fa cum apare \u015fi \u00een \u201eCreanga de Aur\u201d a lui Frazer (pentru a se putea c\u0103s\u0103tori cu Lois \u015fi a se maturiza, fantezia trebuie s\u0103 dispar\u0103). Toate acestea \u00eel fac pe Reynolds s\u0103 \u00eel considere pe Superman \u201emitul lui Oedip pentru secolul care a inventat adolescen\u0163a, c\u00e2nd abilit\u0103\u0163ile fizice de st\u0103p\u00e2nire a lumii le preced pe cele sociale\u201d.[20]<\/a><\/p>\n Superman de\u0163ine toate puterile pe care ceilal\u0163i super-eroi \u015fi le \u00eempart, posed\u00e2nd doar c\u00e2te una, el devenind astfel arhetipul super-eroului, fondul s\u0103u mitologic fiind permanent reinventat (puterea sa imens\u0103 este \u015fi handicapul pe care trebuie s\u0103-l \u00eenfrunte, scenari\u015ftii fiind nevoi\u0163i s\u0103 conceap\u0103 amenin\u0163\u0103ri pe m\u0103sura amplorii personajului, izbutind totu\u015fi s\u0103 plac\u0103 publicului chiar \u015fi \u00een timpul \u00een care al\u0163i eroi dispar \u2013 Captain Marvel, Captain America, etc., ajung\u00e2nd chiar s\u0103 prind\u0103 \u00een siajul s\u0103u personaje similare \u015fi o \u00eentreag\u0103 menajerie \u2013 Supergirl, Superboy, Super-c\u00e2inele, Super-pisica, Super-calul, ceea ce \u00eel determin\u0103 pe Mort Weisinger s\u0103 constate cu cinism c\u0103 \u201eSuperman este \u00eentr-adev\u0103r invulnerabil, de vreme ce a supravie\u0163uit at\u00e2tor scenarii proaste\u201d).[21]<\/a> Alan Rey \u00eel consider\u0103 \u201emarea fantasm\u0103 american\u0103 a ultimei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol XX, pudibund, maniheist, feti\u015fist, paranoic, sadogmatic, schizoid\u201d, acuzat de fascism, \u201eomul alb, bunul american care te prive\u015fte direct \u00een ochi, b\u0103rbatul cu frunte p\u0103trat\u0103 \u015fi nas drept, cu trup atletic, care se erijeaz\u0103 \u00een protagonistul neobosit al moralei establishment-ului\u201d (cu toate c\u0103 Goebbels \u00eel demoniza, ca fiind erou \u201eevreu\u201d).[22]<\/a><\/p>\n Superman nu este \u00eens\u0103 supraomul lui Nietzsche, \u00eentruc\u00e2t el nu se plaseaz\u0103 \u201edincolo de Bine \u015fi de R\u0103u\u201d, morala sa fiind plin\u0103 de \u201ereligiozitate american\u0103\u201d iar genealogia sa este simpl\u0103 \u015fi evident\u0103, mesianic\u0103, a copilului providen\u0163ial. Sursa este localizat\u0103 de c\u0103tre Umberto Eco \u00een eroii foiletoanelor justi\u0163iare ale secolului al XIX-lea (Dumas, Hugo, Sue), izvor\u00e2te din \u201ecomplexul de inferioritate\u201d mic-burghez al societ\u0103\u0163ilor moderne \u00een care individul anonim \u015fi neputincios caut\u0103 s\u0103 recupereze imaginar incapacitatea de a-\u015fi influen\u0163a destinul (al\u0163i eroi corespund chiar mai bine acestui rol, ca de pild\u0103 Batman, originar din romantismul satanic, care lupt\u0103 pentru Bine \u00een hainele R\u0103ului).[23]<\/a> De altfel, Superman nu are putere asupra Istoriei, nu o poate schimba. El este situat \u00een prezentul continuu al mitului, e \u00eentruchiparea con\u015ftiin\u0163ei civice total separate de cea politic\u0103, a voin\u0163ei Americii de a schimba lumea conform dezideratelor ei, dar f\u0103r\u0103 traducere \u00een fapt (Umberto Eco se \u00eentreba retoric de ce oare Superman, dispun\u00e2nd de puterile sale nem\u0103surate \u015fi de con\u015ftiin\u0163a Binelui, nu \u00eei elibereaz\u0103 pe chinezi de sub jugul maoist?).[24]<\/a><\/p>\n Cei mai mul\u0163i interpre\u0163i au localizat \u00eens\u0103 \u00een efigia lui Superman nu doar codul moral absolut al societ\u0103\u0163ii americane post-industriale, dar \u015fi o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 politic\u0103 specific\u0103, bagaj ideologic care i-a contaminat pe to\u0163i super-eroii la originile lor interbelice. \u00cen contextul New Deal, eroii preiau axiome ale guvernului rooseveltian \u015fi cum politica New Deal \u00eensemna \u00eenainte de toate interven\u0163ionism, \u201emesajele eroilor arat\u0103 c\u0103 interesele corporatiste \u00een afara interesului public duc inevitabil la corup\u0163ie. Arareori se contesta politica central\u0103, dar de foarte multe ori cea local\u0103, subliniindu-se necesitatea unei interven\u0163ii din afara sferei locale, super-eroii reprezent\u00e2nd \u201esuper-New Dealers\u201d, ajutorul lor extern acordat prezerv\u0103rii ordinii locale fiind similar ajutorului acordat de c\u0103tre Statele Unite Europei \u00eempotriva nazismului (apare chiar eroul \u201eUnchiul Sam<\/em>\u201d, creat de c\u0103tre Will Eisner).[25]<\/a> Cum cei mai mul\u0163i creatori de band\u0103 desenat\u0103 crescuser\u0103 \u00een New York, erau familiariza\u0163i cu peisajul corup\u0163iei \u015fi al crimei organizate, inspir\u00e2ndu-se \u00een crea\u0163iile lor din cazuri reale, c\u00e2nd mafia a penetrat sindicatele (de\u015fi Roosevelt se declarase prietenul mi\u015fc\u0103rilor sindicale), l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u201einteresul omului comun era mai bine ap\u0103rat tot de la centru\u201d (ceea ce prevestea e\u015fecul unionismului).[26]<\/a> De altfel, New York-ul fiind destina\u0163ia multor arti\u015fti \u015fi litera\u0163i imigran\u0163i din Europa contaminat\u0103 de nazism, r\u0103m\u00e2ne locul unde se p\u0103streaz\u0103 valorile europene, dar \u015fi \u201elocusul<\/em>\u201d tuturor acestor nara\u0163iuni, ora\u015ful modern, \u201epunctul de debarcare \u00een istoria \u015fi \u00een mitologia Lumii Noi\u201d, \u201eun semn \u00een discursul fictiv al iminen\u0163ei posibilit\u0103\u0163ilor\u201d, \u201ep\u0103dure de semne urbane, dar \u015fi o etern\u0103 tabula rasa pe care se pot imprima nenum\u0103rate modele\u201d.[27]<\/a> New York-ul este cadrul desf\u0103\u015fur\u0103rii ac\u0163iunilor comics<\/em>, oricum ar fi denumit \u00eentr-o povestire anume \u2013 Metropolis, Gotham, etc., expresia concentrat\u0103 a lumii americane \u015fi prin extensie occidentale.<\/p>\n Dar \u00eentruchiparea glorioas\u0103 a esen\u0163ei spiritului american prin Superman nu a de\u0163inut monopolul pe expresivitatea grafic\u0103, \u00een ciuda succesului s\u0103u impresionant. Luminosul extraterestru convertit la modul de via\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2ntean (american), solar \u00een profunzime (o explica\u0163ie t\u00e2rzie \u00een seria Superman \u00eei explic\u0103 puterea, pe care nu ar fi de\u0163inut-o pe planeta de origine, Krypton: prezen\u0163a soarelui galben \u00een jurul c\u0103ruia se rote\u015fte Terra, planeta-gazd\u0103), \u00eei las\u0103 noaptea locul altui mare simbol super-eroic, Batman. Spre deosebire de Superman, acesta nu se poate adapta lumii care \u00een con\u015ftiin\u0163a sa nu are sens, r\u0103m\u00e2ne inexplicabil\u0103, impenetrabil\u0103 \u015fi ostil\u0103. Originea sa este cea mai satisf\u0103c\u0103toare \u00een lumea super-eroilor, afirm\u0103 Frank Miller, cu motiva\u0163ie simpl\u0103, clar\u0103 (copil fiind, Bruce Wayne asist\u0103 la uciderea p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i \u015fi jur\u0103 s\u0103 lupte \u00eentreaga via\u0163\u0103 pentru dreptate \u015fi victimele violen\u0163ei stradale), adaptabil\u0103 oric\u0103ror contexte sociale, explic\u00e2nd lupta \u00eempotriva crimei, dar \u015fi melancolia personajului, cruzimea metodelor \u015fi atitudinea protectoare fa\u0163\u0103 de Robin, t\u00e2n\u0103rul s\u0103u aliat (rela\u0163ie prezent\u0103 \u015fi \u00eentre Captain America \u015fi Bucky, cu surs\u0103 \u00een dragostea ambigu\u0103 a b\u0103rbatului viril Ahile fa\u0163\u0103 de Patrocle, adolescentul gra\u0163ios cu care lupt\u0103 cot la cot[28]<\/a>). Batman nu poate sc\u0103pa de sentimentul vinov\u0103\u0163iei fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i iar tulburarea sa este \u00een str\u00e2ns\u0103 conexiune cu nebunia adversarilor s\u0103i, la fel de inadapta\u0163i, care simbolizeaz\u0103 tr\u0103s\u0103turi ale sale (Pinguinul este destr\u0103b\u0103larea, Two-Face este dualitatea, Joker este puterea post-traumatic\u0103 pus\u0103 \u00een schimb \u00een slujba r\u0103ului). Personaj maniheist plasat \u00eentr-o \u201elume de oglinzi \u015fi umbre\u201d (beneficiind ini\u0163ial \u015fi de contribu\u0163ia excep\u0163ional\u0103 a desenatorului Bob Kane, care a revolu\u0163ionat tehnica narativ\u0103 grafic\u0103 invent\u00e2nd noi perspective, umbre \u015fi semne de punctua\u0163ie grafice), Batman este plasat \u201e\u00een succesiunea marilor mituri eroice, ca element final al lor\u201d, \u00eentre Odiseu \u015fi Robin Hood, o legend\u0103 at\u00e2t \u00een lumea sa fictiv\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00eentr-a noastr\u0103.[29]<\/a><\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 optimismul funciar al mitului lui Superman \u015fi dualitatea problematic\u0103 a lui Batman, a treia mare figur\u0103 \u00een constela\u0163ia super-eroilor este Wonder Woman, cea care s-a vrut a fi eroul destinat publicului feminin. Creatorul ei, psihiatrul William Moulton Marston, care s-a vrut un \u201ereeducator emo\u0163ional\u201d, reac\u0163ion\u00e2nd \u00eempotriva modelului \u201emasculinit\u0103\u0163ii \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare\u201d din lumea comics<\/em>, inverseaz\u0103 rolurile de gen, femeia puternic\u0103 fiind cea care \u00eel salveaz\u0103 pe b\u0103rbatul sl\u0103bit.[30]<\/a> Aceasta se \u00eent\u00e2mpla \u00een 1941, c\u00e2nd \u00een universul comics<\/em> se opereaz\u0103 o schimbare de discurs, dinspre cel adresat exclusiv publicului t\u00e2n\u0103r \u00eenspre cel adult, mai cu seam\u0103 prin retoric\u0103 patriotard\u0103 (r\u0103zboiul a dat un puternic impuls benzii desenate nu doar prin teme ci \u015fi prin l\u0103rgirea audien\u0163ei). De\u015fi modelul propus este adresat tinerelor fete, adresarea direct\u0103 se face c\u0103tre adul\u0163i (\u201eget strong and earn your living<\/em>\u201d), \u00een contextul efortului economic pentru r\u0103zboi, c\u00e2nd femeile se angajeaz\u0103 \u00een slujbe industriale bine pl\u0103tite iar femeile negre p\u0103trund din sfera privat\u0103 \u00een cea public\u0103.[31]<\/a> Analiza \u00een profunzime \u00eens\u0103 dezv\u0103luie \u015fi alte sensuri ale eroinei amazoane. Mona Domos \u015fi Joni Seager afirmau c\u0103 \u201ea reprezenta na\u0163iunile\u2026 \u00een termeni geniza\u0163i \u015fi sexualiza\u0163i \u00eenseamn\u0103 a \u00eemputernici cel mai adesea puterea dominant\u0103 s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi legitimeze pozi\u0163iile de putere\u201d (dar exist\u0103 \u00eentotdeauna contratendin\u0163e). Wonder Woman este o astfel de contratendin\u0163\u0103, critic\u00e2nd \u201ena\u0163ionalismul elaborat pe seama femeilor\u201d, repun\u00e2nd \u00een discu\u0163ie categoriile de \u201efemeie\u201d \u015fi de \u201eamerican\u201d, care corespund unor sfere distincte, sacrosancte. Prin Wonder Woman, Marston construie\u015fte puterea femeii din narative particulare ale na\u0163ionalit\u0103\u0163ii, dar o face voalat, neamestec\u00e2nd sferele public\/na\u0163iune\/masculin \u015fi privat\/sexualitate\/feminin.[32]<\/a> Pe de alt\u0103 parte, Wonder Woman deschide seria super-eroinelor erotizate (unele chiar pornografic), dar cu sexualitate controlat\u0103, reconciliind extremele, emi\u0163\u00e2nd mesaje genizate echivalente, elabor\u00e2nd o \u201emitologizare a sexualit\u0103\u0163ii pentru publicul adolescent masculin\u201d, servind fantasmele erotice ale adolescen\u0163ei.[33]<\/a> Trupul lui Wonder Woman (un body<\/em>–project<\/em> pentru tinerele fete) este \u201esimbol al spa\u0163iului public tradi\u0163ional masculin \u015fi al celui privat tradi\u0163ional feminin al sexualit\u0103\u0163ii\u201d, teren de \u00eent\u00e2lniri opozi\u0163ionale ale discursurilor na\u0163iunii \u015fi genului, ale publicului \u015fi privatului, ale domina\u0163iei \u015fi puterii, \u201esit istoric\u201d \u00een care intr\u0103 \u00een coliziune toate aceste sfere, puse \u00een acord \u00een cele din urm\u0103 prin \u201eafirmarea superiorit\u0103\u0163ii masculinului asupra femininului prin \u00eenl\u0103n\u0163uire erotic\u0103 [bondage<\/em>]\u201d (Marston m\u0103rturisea c\u0103 br\u0103\u0163\u0103rile metalice purtate de c\u0103tre Wonder Woman reprezentau supunerea \u00een fa\u0163a Afroditei iar lasoul s\u0103u care for\u0163a pe oricine s\u0103-i \u00eendeplineasc\u0103 vrerea simboliza farmecul iubirii \u015fi al atrac\u0163iei feminine care \u00eei subjug\u0103 pe b\u0103rba\u0163i, dar ocazional \u015fi pe alte femei). Wonder Woman este personificarea na\u0163iunii americane \u00eens\u0103\u015fi, comunitate imaginat\u0103 \u00een sensul lui Anderson, care \u201efeminizeaz\u0103 trupul reprezenta\u0163ional al na\u0163iunii \u015fi dup\u0103 aceea \u00eel pune \u00een lan\u0163uri\u201d, feminizarea na\u0163iunii necesit\u00e2nd temperare, corpul descris \u00een iconografia na\u0163ionalist\u0103 fiind \u00een primul r\u00e2nd obiectul pl\u0103cerii sexuale masculine (na\u0163ionalitatea feminin\u0103 este considerat\u0103 natural\u0103, protectoare a copiilor, matern\u0103, imuabil\u0103, \u00een timp ce na\u0163ionalitatea masculin\u0103 este considerat\u0103 politic\u0103, volatil\u0103, oficial\u0103, belicoas\u0103).[34]<\/a>\u00a0 La fel ca Superman ori Captain America, simbolizeaz\u0103 politica extern\u0103 a SUA, dar spre deosebire de ace\u015ftia, \u00een cazul ei \u201esexualitatea este un construct care ridic\u0103 \u015fi problema genului \u00een retorica na\u0163ionalist\u0103\u201d.[35]<\/a><\/p>\n Noul erou propus prin banda desenat\u0103 reiese din pierderea \u00eencrederii \u00een mitul progresului din timpul Marii Crize. Prin el este promovat modelul individului puternic, distan\u0163at de preocup\u0103rile meschine ale societ\u0103\u0163ii, dar capabil s\u0103 ac\u0163ioneze conform propriului s\u0103u cod de onoare, s\u0103 \u00eenfrunte lumea \u00een propriile sale condi\u0163ii \u015fi s\u0103 \u00eenving\u0103, de multe ori fiind \u201e\u00eemputernicit\u201d pentru politica extern\u0103 a Americii, dar mai cu seam\u0103 \u00eempotriva \u201er\u0103d\u0103cinilor sociale \u015fi psihologice ale crimei\u201d.[36]<\/a> \u00cen Marea Criz\u0103, realitatea a fost cel mai departe de Visul American \u015fi \u00eens\u0103\u015fi axioma victorian\u0103 a clasei de mijloc (conform c\u0103reia succesul urmeaz\u0103 muncii asidue) era pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Eroul care se na\u015fte \u00een acest context, chemat s\u0103 impulsioneze societatea \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi ofere exemplul personal indivizilor demoraliza\u0163i \u015fi deziluziona\u0163i nu se na\u015fte din extremele politice precum \u00een alte culturi, cu prec\u0103dere europene (\u00een ciuda eforturilor intelectualilor st\u00e2ngi\u015fti de a impune o viziune comunitarianist\u0103 radical\u0103 sau ale celor de dreapta, blinda\u0163i \u00een ideologie de sorginte fascist\u0103). El este americanul \u00eensu\u015fi, excep\u0163ional nu at\u00e2t datorit\u0103 puterilor sale supraomene\u015fti c\u00e2t datorit\u0103 valorilor morale pe care le poart\u0103 \u00een sine, tendin\u0163\u0103 vizibil\u0103 \u015fi \u00een cultura \u00eenalt\u0103 (romanele lui John Steinbeck, compozi\u0163iile lui Aaron Copland, filmele lui John Ford \u015fi Frack Capra) \u015fi \u00een cea popular\u0103 (desenele animate cu Bugs Bunny produse \u00een studiourile Warner Bros, muzica folk \u015fi big-band, sau chiar imaginea roman\u0163at\u0103 a gangsterului, conturat\u0103 pe modele reale, ca John Dillinger sau Bonnie \u015fi Clyde). Toate aceste narative au un \u201erol cultural terapeutic, patriotic \u015fi chiar conservator, definind un nou concept al identit\u0103\u0163ii americane, mai inclusiv, \u015fi un sentiment al unui scop na\u0163ional \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u201d, sabot\u00e2nd modelul victorian al omului doar prin el \u00eensu\u015fi.[37]<\/a><\/p>\n De\u015fi a \u0163intit spre statutul de art\u0103, banda desenat\u0103 nu a pierdut niciodat\u0103 contactul cu contextul realit\u0103\u0163ii \u00een care a fost conceput\u0103 (de\u015fi, cum observa Souchet, inten\u0163ia ei nu este de a informa asupra realit\u0103\u0163ii \u015fi nici de a explica). Func\u0163ion\u00e2nd pe baza clarit\u0103\u0163ii \u015fi a inteligibilit\u0103\u0163ii mesajului (at\u00e2t datorit\u0103 publicului \u0163int\u0103, eminamente t\u00e2n\u0103r, dar \u015fi datorit\u0103 suportului vizual \u015fi static, eficient, al mesajelor \u015fi al lozincilor), banda desenat\u0103 a fost \u00eentotdeauna un canal privilegiat de transmitere a unor impulsuri culturale, sociale, filozofice, artistice \u015fi chiar politice. Ele sunt \u201efic\u0163iuni speculative despre trecut, prezent \u015fi viitor, cu viziuni utopice despre schimbarea social\u0103, sunt documente istorice care pot dezv\u0103lui multe despre contextul \u00een care au fost produse<\/em>\u201d (chiar dac\u0103 prin ele familiarul este prezentat drept neobi\u015fnuit).[38]<\/a> Ideologia comics<\/em> se pliaz\u0103 pe cea politic\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u015fi culturii de provenien\u0163\u0103, muta\u0163iile fiind vizibile de-a lungul anilor. Dac\u0103 ini\u0163ial Superman (\u015fi to\u0163i ceilal\u0163i) este eroul rooseveltian al New Deal-ului, \u00een timpul r\u0103zboiului el este contraponderea la omul nazist, precum Captain America, care \u00eens\u0103 dispare \u00een anii \u201960, c\u00e2nd eroii se \u201epsihologizeaz\u0103\u201d, devenind mai complec\u015fi, mai \u201eumani\u201d, confrunta\u0163i cu dificult\u0103\u0163i sociale, psihice \u015fi identitare. \u00cen contextul crizei din Vietnam miturile se reinventeaz\u0103, eroii devin mai duri, mai vizibili[39]<\/a> (industria Hollywood \u00eencepe s\u0103 exploateze acest filon de inspira\u0163ie) iar \u00een anii \u201980 crizele se multiplic\u0103, exist\u00e2nd reac\u0163ii critice la adresa societ\u0103\u0163ii americane \u015fi a puterii mass-media, precum \u015fi auto-critice, prezentate prin strategii discursive post-moderne (Alan More, Frank Miller), demol\u00e2nd consensul care exista ini\u0163ial \u00eentre creator \u015fi public cu privire la existen\u0163a, simbolistica \u015fi traseul ideologic al super-eroului. Sf\u00e2r\u015fitul secolului \u015fi \u00eenceputul mileniului impun noi teme sociale \u015fi culturale (virusul HIV, homosexualitatea, terorismul, etc.), care solicit\u0103 noi discursuri, cele vechi neput\u00e2ndu-se adapta noilor contexte, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi loc chiar o acid\u0103 critic\u0103 a genului super-eroic (acuzat de calitatea slab\u0103 din punct de vedere intelectual \u015fi artistic), mai important\u0103 dec\u00e2t critica anilor \u201950, deoarece nemul\u0163umirile sunt exprimate de c\u0103tre fani (\u00een fond exist\u0103 ierarhii estetice \u015fi \u00een lumea comics<\/em>, reflect\u00e2ndu-le pe cele mainstream<\/em>).[40]<\/a><\/p>\n \u201eNara\u0163iunile super-eroice dau substan\u0163\u0103 miturilor ideologice ale societ\u0103\u0163ilor c\u0103rora li se adreseaz\u0103\u201d, personajele examin\u00e2nd realitatea din punctul lor de vedere, neobi\u015fnuit (ei fiind extratere\u015ftri, mistici, zei, fantome), \u00een parabole moderne care amintesc de \u201eScrisorile persane\u201d ale lui Montesquieu sau de \u201eMicromegas\u201d-ul voltairian. Aceste povestiri nu sunt alienatoare ci \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een familiar (amenin\u0163\u0103rile sunt mai \u00eenfrico\u015f\u0103toare dac\u0103 sunt plasate pe fundal recognoscibil) iar valorile etice nu sunt cele neap\u0103rat legale, c\u00e2t cele americane (\u201eTruth, Justice and the American Way<\/em>\u201d).[41]<\/a> Prin existen\u0163a sa, super-eroul afirm\u0103 puternicul mit cultural identificat de c\u0103tre Baudrillard drept \u201eutopianismul american\u201d, lupta contra tic\u0103lo\u015filor (at\u00e2t de asem\u0103n\u0103tori \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 \u00een motiva\u0163ii \u015fi retoric\u0103) reprezent\u00e2nd \u201eprovoc\u0103rile inerente ordinii sociale, dar \u015fi mijloacele de a supravie\u0163ui prin expunerea virtu\u0163ilor considerate uneori caduce\u201d, de\u015fi victoriile lor nu pot fi dec\u00e2t temporare (av\u00e2nd loc o muta\u0163ie \u00een substan\u0163a mitului, de la calmul social care ini\u0163ial reprezenta norma, iar amenin\u0163\u0103rile fiind abera\u0163ii externe, la atacul continuu \u015fi turbulen\u0163a permanent\u0103, isterie generalizat\u0103 care \u00eel face pe Umberto Eco s\u0103 afirme c\u0103 e\u015fecul \u201ePax Americana<\/em>\u201d este similar celui al \u201ePax Romana<\/em>\u201d, semnul intr\u0103rii \u00eentr-un \u201enou Ev Mediu\u201d.[42]<\/a><\/p>\n Lawrence \u015fi Jewett numesc super-eroul \u201emonomitul american\u201d: o comunitate \u00eentr-o stare paradisiac\u0103 este amenin\u0163at\u0103 de for\u0163ele r\u0103ului iar institu\u0163iile normale e\u015fueaz\u0103 \u00een a reglementa situa\u0163ia, moment \u00een care apare super-eroul generos, care renun\u0163\u00e2nd la tenta\u0163ii, \u00eentreprinde ac\u0163iunea m\u00e2ntuitoare iar victoria sa decisiv\u0103 restabile\u015fte starea edenic\u0103 pentru comunitate, dup\u0103 care el se retrage \u00een comunitate. Acest \u201emonomit\u201d<\/p>\n \u201esecularizeaz\u0103 dramele iudeo-cre\u015ftine ale m\u00e2ntuirii comunitare care au ap\u0103rut pe p\u0103m\u00e2nt american, combin\u00e2nd elemente ale slujitorului generos care \u00ee\u015fi cedeaz\u0103 impasibil via\u0163a pentru ceilal\u0163i \u015fi ale cruciatului zelos care distruge r\u0103ul\u2026 Abilit\u0103\u0163ile lor supraumane reflect\u0103 speran\u0163\u0103 pentru puterile divine, m\u00e2ntuitoare, pe care \u015ftiin\u0163a nu le-a eradicat niciodat\u0103 din mintea uman\u0103\u201d.[43]<\/a><\/p>\n <\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Suntem zilnic supu\u015fi imaginilor care trimit la super-eroi, chiar dac\u0103 nu suntem interesa\u0163i de tem\u0103. Aceste constructe imaginare sunt scurt\u0103turi c\u0103tre un sistem metaforic pe care oricine \u00eel poate descifra instantaneu. Super-eroul a fost dintotdeauna prezent \u00een lume, \u015fi va r\u0103m\u00e2ne, chiar dac\u0103 nu \u00een banda desenat\u0103, conchide Fingeroth.[44]<\/a><\/p>\n <\/p>\n [1]<\/a> Richard Reynolds \u2013 Super Heroes. A Modern Mythology, <\/em>University Press of Mississippi, Jackson, 1992., p. 58.<\/p>\n [2]<\/a> Ibid., p. 54.<\/p>\n [3]<\/a> Jean-Bruno Renard – Super-eroii<\/em> \u00een Pierre Brunel \u2013 Miturile secolului XX<\/em>, vol, 2, pp. 285-287.<\/p>\n [4]<\/a> Ibidem, p286.<\/p>\n [5]<\/a> Ibid., p287.<\/p>\n [6]<\/a> Ibid., p. 289.<\/p>\n [7]<\/a> Danny Fingeroth \u2013 op.cit.,<\/em> pp18-21. Fiecare genera\u0163ie \u00ee\u015fi forjeaz\u0103 eroii de care are nevoie, iar dac\u0103 fantezia serve\u015fte for\u0163ele comer\u0163ului, \u015fi acestea le servesc la r\u00e2ndul lor, continu\u0103 Fingeroth. Cultura de mas\u0103 este format\u0103 din pove\u015ftile \u015fi miturile cu care cea mai mare parte a membrilor societ\u0103\u0163ii e deja familiarizat\u0103, iar orice obiect fic\u0163ional este \u015fi element de propagand\u0103, care ajut\u0103 ca \u201edigestiv\u201d pentru temele zilei \u00een con\u015ftiin\u0163a consumatorilor. Ceea ce ne inspir\u0103 ori ne \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 nu este puterea eroului, ci segmentul pe care el \u00eel \u00eensufle\u0163e\u015fte din nevoile, spaimele \u015fi atitudinile noastre. Cele mai de succes francize ale culturii de mas\u0103 sunt cele care \u00eel determin\u0103 pe consumator s\u0103 se simt\u0103 unic, special, dar \u00een acela\u015fi timp parte a unei mul\u0163imi de oameni care iau parte la acela\u015fi fenomen \u015fi se bucur\u0103 de el. Dubla nevoie de individualitate \u015fi de apartenen\u0163\u0103 este expus\u0103 plastic de c\u0103tre Fingeroth: \u201eto\u0163i vrem s\u0103 fim orfani dar \u015fi parte a unei familii (sau mai multe), s\u0103 fim Pistolarul Singuratic, dar \u015fi membri \u00een Clubul Pistolarilor Singuratici unde s\u0103 \u00eei b\u00e2rfim pe al\u0163i Pistolari Singuratici\u201d. \u2013 ibid., p95.<\/p>\n [8]<\/a> Cli\u015feele cu care opereaz\u0103 banda desenat\u0103, mai ales favorizarea g\u00e2ndirii magice \u00een dauna celei ra\u0163ionale, sublimarea naivit\u0103\u0163ii \u015fi exaltarea nem\u0103suratului au ca miz\u0103 convingerea publicului de\u201dcaracterul exclusiv \u015fi indivizibil al puterii absolute\u201d, este de p\u0103rere Ion Manolescu \u2013 op. cit., p18.<\/p>\n [9]<\/a> Danny Fingeroth \u2013 op. cit., p29. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dilema se rezum\u0103 astfel: \u201esuper-eroul s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een noi, ori noi \u00een el?\u201d.<\/p>\n [10]<\/a> Iibd., p37. Fic\u0163iunea serial\u0103 ofer\u0103 aceast\u0103 rar\u0103 certitudine, nic\u0103ieri reg\u0103sindu-se aceast\u0103 posibilitate a urm\u0103ririi eroilor \u00een timp, dincolo de \u00eencapsularea \u00eentr-o oper\u0103 finit\u0103 (\u015fi tocmai de aceea nu se pot schimba radical, c\u0103ci ar disp\u0103rea atrac\u0163ia ini\u0163ial\u0103). \u2013 ibid., p. 100.<\/p>\n [11]<\/a> Cum sediul acestei echipe justi\u0163iare este un satelit pe orbita planetei din care intervine atunci c\u00e2nd situa\u0163ia o cere, se poate u\u015for observa acela\u015fi principiu ca \u00een politica interven\u0163ionist\u0103 a suprema\u0163iei americane. \u2013 Aaron Taylor \u2013 op. cit., p348.<\/p>\n [12]<\/a> Ibid., pp. 110-115.<\/p>\n [13]<\/a> Ibid., pp126-131.<\/p>\n [14]<\/a> Richard Reynolds \u2013 op. cit., p12.<\/p>\n [15]<\/a> Ibidem, pp. 12-16. Se poate afirma f\u0103r\u0103 team\u0103 c\u0103 \u00eentreg universul \u015ftiin\u0163ifico-fantastic \u015fi toate ipotezele \u00eendr\u0103zne\u0163e reg\u0103site \u00een diferitele nara\u0163iuni ale genului au o puternic\u0103 dimensiune mistic\u0103, mai important\u0103 chiar dec\u00e2t cea strict \u015ftiin\u0163ific\u0103, care ofer\u0103 doar pretext pentru proiec\u0163ii culturale, sociale sau religioase. Philippe Souchet este de p\u0103rere c\u0103 nara\u0163iunile \u015ftiin\u0163ifico-fantastice se preteaz\u0103 la extrapol\u0103ri libere \u00een viitor \u015fi \u00een trecut (prin c\u0103l\u0103torii temporale) ale datelor prezentului (sau ale trecutului) \u015fi propun dou\u0103 paliere de lectur\u0103 a viitorului: a\u015fa cum va putea fi (a\u015fa cum probabil c\u0103 va fi, dar \u015fi cum n-ar fi imposibil s\u0103 fie), \u015fi a\u015fa cum am dori s\u0103 fie. (\u00een Charles-Olivier Carbonell \u2013 op. cit, p23.).<\/p>\n [16]<\/a> Jean-Luc Gangloff, Catherine Allamel-Rafin \u2013op. cit., pp. 126-127. Stereotipurile de gradul \u00eent\u00e2i asigur\u0103 o lizibilitate sporit\u0103, f\u0103r\u0103 ambiguitate, realiz\u00e2nd un cod cultural care \u00eei permite cititorului s\u0103 stabileasc\u0103 o familiaritate cvasi-instantanee cu personajele.<\/p>\n [17]<\/a> Ibid., p. 17. Profilul super-tic\u0103lo\u015filor se contureaz\u0103 prin plasare diametral opus\u0103 \u00een ce prive\u015fte ata\u015famentul pentru dreptate \u015fi loialitatea fa\u0163\u0103 de stat.<\/p>\n [18]<\/a> Bradford Wright \u2013 op. cit., p10.<\/p>\n [19]<\/a> Ibidem, p11. Wright \u00eel citeaz\u0103 pe Jules Feiffer, care o nume\u015fte \u201efantezie cu o baz\u0103 realist\u0103 cinic\u0103\u201d, deoarece \u201eodat\u0103 ce \u015fansele au fost evaluate corect, p\u0103rea c\u0103 trebuie s\u0103 fii super<\/em> pentru a reu\u015fi \u00een aceast\u0103 lume\u201d.<\/p>\n [20]<\/a> Richard Reynolds \u2013 op. cit. pp61-66.<\/p>\n [21]<\/a> Philippe Forest \u2013 Superman<\/em>, \u00een Pierre Brunel \u2013 op. cit., vol.2, p291.<\/p>\n [22]<\/a> \u00cen ibidem, p294.<\/p>\n [23]<\/a> \u00cen ibid, p293. Francis Lacassin era \u00eens\u0103 de p\u0103rere c\u0103 \u00een banda desenat\u0103 cultul eroilor \u201esurvine dintr-un univers epic, transpus direct din cel al romanelor cavalere\u015fti \u015fi al chansons de geste<\/em>.\u201d \u2013 apud Piere-Louis de Cours Saint-Gervasy \u2013 Tintin au pays des fascistes?, \u00een Charles Olivier Carbonell \u2013 op.cit., p141.<\/p>\n [24]<\/a> Ibid., p. 294.<\/p>\n [25]<\/a> Bradford Wright \u2013 op. cit., p. 20.<\/p>\n [26]<\/a> Ibidem, p. 26.<\/p>\n [27]<\/a> Richard Reynolds \u2013 op. cit., p. 19. Grani\u0163a dintre realitatea autorilor \u015fi fantezia narativ\u0103 se estompeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t \u201eautorii \u015fi personajele pot trece unii pe l\u00e2ng\u0103 al\u0163ii pe Madison Avenue\u201d, afirm\u0103 Reynolds. New York-ul este un mit prin el \u00eensu\u015fi, \u201eexpresie urban\u0103 a modernit\u0103\u0163ii, fascinant, prezent peste tot \u015fi nic\u0103ieri\u201d, ora\u015ful unde totul este posibil, ora\u015ful real ca ve\u015fnic pretext pentru imaginar. New York este un \u201emuzeu imaginar urban\u201d, care \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte sursele \u00een cele patru mari mituri americane \u2013 epoca de aur, natura brut\u0103 care trebuie domesticit\u0103, colonizarea Vestului \u015fi T\u0103r\u00e2mul F\u0103g\u0103duin\u0163ei \u2013 dar reprezint\u0103 \u015fi ambivalen\u0163a mitului Americii (care este at\u00e2t Eldorado c\u00e2t \u015fi contra-utopie dezumanizant\u0103 \u015fi mecanicizant\u0103). Mitul s\u0103u comport\u0103 dou\u0103 aspecte antagoniste \u015fi complementare: pierderea specificit\u0103\u0163ii \u00een \u201enebuloasa memoriei culturale\u201d, dar \u015fi imaginea cu puternic efect de anamorfoz\u0103 (cadre deformate, grote\u015fti, ale cartierelor), dar pe l\u00e2ng\u0103 care tot restul SUA este o provincie. Din haosul urban plonj\u0103m pe nesim\u0163ite \u00een \u201ehaosul mitic al modernit\u0103\u0163ii\u201d \u00een aceast\u0103 frontier\u0103 \u00eentre Lumea Nou\u0103 \u015fi cea Veche, care ofer\u0103 peisajul \u015fi materia prim\u0103 a numeroase experimente literare \u015fi artistice, dar \u015fi \u201econdensarea exuberant\u0103 \u015fi monstruoas\u0103 a tuturor formelor de marginalitate\u201d (homeless<\/em>-ul este deja parte integrant\u0103 a mitului). Prin \u201eautosacralizarea produs\u0103 de imaginea sa reluat\u0103 fotografic la infinit\u201d, New York-ul reprezint\u0103 o fuziune \u00eentre imaginea real\u0103 \u015fi cea mental\u0103 (Statuia Libert\u0103\u0163ii fiind o \u201eGioconda modern\u0103\u201d prin reproductibilitatea sa f\u0103r\u0103 limit\u0103, \u201etotem new yorkez plin de cli\u015fee\u201d), o \u201eimago alimentat\u0103 de formele culturii populare\u201d (filme, romane poli\u0163iste, SF, benzi desenate), prin care se reactualizeaz\u0103 marile mituri urbane de la origini (m\u00e2ndria de\u015fart\u0103 din Babel, corup\u0163ia Babilonului, perversiunea Sodomei, puterea Romei, distrugerea Troiei, moartea din I\u015f \u015fi revela\u0163ia din Ierusalim). \u00cen fine, acest \u201esuper-ora\u015f\u201d este pe m\u0103sura \u201elipsei de m\u0103sur\u0103 a super-eroului\u201d, cu hybris<\/em>-ul s\u0103u, \u201eplac\u0103 turnant\u0103 a lumii capitaliste, c\u00e2mp de lupt\u0103, punct strategic geo-politic\u201d \u015fi cadrul ideal pentru aventuri eroico-r\u0103zboinice. Sub influen\u0163a benzilor desenate devine \u201edecorul unei reinvesti\u0163ii imaginare \u00een care fantasticul pune st\u0103p\u00e2nire pe acest decor \u015fi acoper\u0103 realul\u201d, vehicul\u00e2nd \u00een special fantasma \u00eentoarcerii la haos (distrugerea iminent\u0103, dar \u015fi rena\u015fterea din propria cenu\u015f\u0103), ceea ce \u00eel determin\u0103 pe Louis-Vincent Thomas s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een acest caz de \u201eciviliza\u0163ia Mor\u0163ii \u015fi de moartea civiliza\u0163iei\u201d. (Crystel Pin\u00e7onnat \u00een Pierre Brunel \u2013 op. cit., vol. 2, pp. 105-127)<\/p>\n [28]<\/a> Crystel Pin\u00e7onnat \u2013 op. cit, p. 290.<\/p>\n [29]<\/a> Richard Reynolds \u2013 op. cit., pp. 66-68.<\/p>\n [30]<\/a> Mitra Emad \u2013 Reading Wonder Woman\u2019s Body<\/em>, \u00een Journal of Popular Culture<\/u>, vol. 39, nr. 6, p. 959.<\/p>\n [31]<\/a> Ibidem, p. 960.<\/p>\n [32]<\/a> Ibid., pp. 956-965.<\/p>\n [33]<\/a> Richard Reynolds \u2013 op. cit, pp. 79-82.<\/p>\n [34]<\/a> Mitra Emad \u2013 op. cit., p. 282. Dac\u0103 ini\u0163ial Wonder Woman pare \u00eentr-adev\u0103r motorul unei feminit\u0103\u0163i puternice, voluntare,\u00a0 independente, iar \u00een anii \u201970 este chiar aclamat\u0103 de c\u0103tre feministe, gener\u00e2nd \u201espaime\u201d publicului masculin, \u00een anii \u201980 ea este reinserat\u0103 \u00een modelul tradi\u0163ional al feminit\u0103\u0163ii, corpul s\u0103u musculos metamorfoz\u00e2ndu-se vizibil (s\u00e2nii \u015fi ochii crescu\u0163i), iar ac\u0163iunile sale sunt orientate mai degrab\u0103 emo\u0163ional \u015fi social dec\u00e2t politic. Nu trebuie uitat c\u0103 alter-ego-ul s\u0103u, Diana Prince, r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna o secretar\u0103 docil\u0103, supus\u0103 autorit\u0103\u0163ii masculine a \u015fefului direct.<\/p>\n [35]<\/a> Ibidem, p. 979.<\/p>\n [36]<\/a> Ibidem, p. 18.<\/p>\n [37]<\/a> Bradford Wright \u2013 op. cit., p. 10.<\/p>\n [38]<\/a> Mitra Emad \u2013 op. cit., p. 957, s.n.<\/p>\n [39]<\/a> Philippe Forest \u2013 op.cit., pp. 296-297. \u00cen timpul scandalului Watergate, pe fondul conflictului din Vietnam, revitalizatul Captain America renun\u0163\u0103 la identitatea sa super-eroic\u0103, \u00eemprumut\u00e2ndu-\u015fi numele de scen\u0103 \u201eThe Nomad\u201d, cel f\u0103r\u0103 cas\u0103, f\u0103r\u0103 na\u0163iune, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u201eAmerica nu \u00ee\u015fi mai merita eroii\u201d. Reintr\u0103 \u00eens\u0103 \u00een rolul s\u0103u pentru a simboliza dep\u0103\u015firea de sine, patriotismul civic, multietnic, lupta \u00eempotriva drogurilor, etc. (Richard Reynolds \u2013 op. cit., p. 77).<\/p>\n [40]<\/a> Richard Reynolds \u2013 op. cit., p. 122.<\/p>\n [41]<\/a> Ibidem, pp. 75-77. Din punct de vedere cultural, consider\u0103 Reynolds,\u00a0 Superman este integral american, simbolul individualismului \u015fi al omului alb, \u00een vog\u0103 \u00een doctrina mccarthyst\u0103 \u015fi \u00een timpul R\u0103zboiului Rece.<\/p>\n [42]<\/a> \u00cen Ibidem, pp. 81-82. Pe de alt\u0103 parte, profe\u0163ia lui Eco \u00een privin\u0163a apusului erei lui Superman \u015fi \u00eenlocuirea ei cu era lui \u201eEveryman\u201d (eroul f\u0103r\u0103 super-puteri, \u201eomul normal\u201d de calibrul detectivilor Colombo sau Derrick, semn al \u201edomniei mediocrit\u0103\u0163ii\u201d) este cel pu\u0163in deocamdat\u0103 infirmat\u0103. Nu doar c\u0103 Superman n-a murit (sau mai degrab\u0103 a re\u00eenviat de fiecare dat\u0103), dar industria a crescut vertiginos, prin filme \u015fi seriale de televiziune, stimul\u00e2nd \u015fi produc\u0163iile altor arii culturale, ca Japonia \u015fi China, a\u015fa-numitele produc\u0163ii manga<\/em>, blamate pentru stupizenie, vulgaritate \u015fi violen\u0163\u0103 extrem\u0103, dar care se bucur\u0103 de o larg\u0103 apreciere din partea publicului, \u015fi care se inspir\u0103 din comics \u015fi din mitologiile asiatice, aspir\u00e2nd la \u201eultramodernitate\u201d. (Philippe Forest \u2013 op. cit., p. 297)<\/p>\n