{"id":10654,"date":"2013-06-28T12:59:11","date_gmt":"2013-06-28T10:59:11","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10654"},"modified":"2015-05-14T13:10:18","modified_gmt":"2015-05-14T11:10:18","slug":"istoria-experimentului-artistic-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10654","title":{"rendered":"Istoria experimentului artistic"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

 <\/p>\n

\n <\/p>\n

Dup\u0103 1910 tehnologia \u015fi \u015ftiin\u0163ele care au luat av\u00e2nt \u00een Europa, au influen\u0163at artele care au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat experimentul ca for\u0163a proeminent\u0103 \u015fi atractiv\u0103 spiritului nou. \u00cen scris Ezra Pound, Gertrude Stein,T S Eliot \u015fi ulterior James Joyce produc o literatur\u0103 progresist\u0103 lans\u00e2nd un curent modernist care se va \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een Statele Unite unde scriitorii Virginia Wolf \u015fi Dos Passos vor dezvolta intens acest\u0103 direc\u0163ie.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Dadaistul Tristan Tzara folose\u015fte t\u0103ieturi din ziare \u015fi o tipografie neconven\u0163ional\u0103 \u00een manifestele sale avant gardiste iar futuristul Marinetti lanseaz\u0103 teoria ” Libert\u0103\u0163ii cuvintelor” dup\u0103 cum arat\u0103 textul \u015fi prezentarea neconven\u0163ional\u0103 a nuvelei sale “Zang Tumb Tumb”. G\u0103sim o multitudine de experimente \u015fi de \u00eencerc\u0103ri suprarealiste care implic\u0103 misticul, starea de visare , hipnoza (Robert Desnos) folosirea drogului, \u00een proz\u0103 \u015fi poezie. \u00cen Elve\u0163ia dadaistul Hugo Ball asociat cu Tzara, propune anarhismul ca o solu\u0163ie a noii ordini poetice. Un roman numit “Fiametti sau dandismul s\u0103racilor”, \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere o cheie pentru \u00een\u0163elegerea dadaismului nou n\u0103scut. Un ziar descrie o \u00eent\u00e2lnire cu Ball: “Ball era un actor de clas\u0103 care viza teatrul total. \u00cen special \u00eel interesau aspectele politice \u015fi efectul teatrului \u00een con\u015ftiin\u0163a european\u0103 a vremii sale. Un scandal este produs la Cabaretul Voltaire (Iunie 1916) c\u00e2nd Ball apare pe scen\u0103 scandalos deghizat. A citit din “Caravana Elefan\u0163ilor”, un poem sonor f\u0103r\u0103 \u00een\u0163eles, exasper\u00e2nd publicul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost scos cu for\u0163a de pe scen\u0103. Purta un costum desenat de Marcel Ianco, special pentru aceast\u0103 apari\u0163ie. Costumul con\u0163inea o burt\u0103 de carton vopsit\u0103 \u00een albastru str\u0103lucitor, \u00een jurul g\u00e2tului avea un guler enorm din bristol vopsit \u00een ro\u015fu la interior \u015fi aurit pe dinafar\u0103. Era f\u0103cut \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t la ridicarea coatelor producea b\u0103t\u0103i ca de aripi. Pe cap actorul purta o p\u0103l\u0103rie de \u015faman indian care completa costumul \u00eentr-o total\u0103 anarhie vizual\u0103”.<\/p>\n

\n
\n[Kandinsky]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nApar \u00eencerc\u0103ri de scriere colectiv\u0103 (Breton \u00eempreun\u0103 cu Soupault), poezia este catalogat\u0103 \u00een vizual\u0103, concret\u0103, sonor\u0103, aleatoare, etc \u015fi se fac \u00eencerc\u0103ri de a diversifica formele poetice clasice, care saturaser\u0103 p\u00e2n\u0103 la exasperare saloanele literare ale vremii. Acest proces s-a ad\u00e2ncit cu apari\u0163ia mi\u015fc\u0103rilor de avangarda care c\u0103utau crearea unei arte abstracte, independent\u0103 de mi\u015fc\u0103rile \u015fi de experimentele care fr\u0103m\u00e2ntau \u00eenceputul secolului XX. Nu se \u015ftie exact cine a fost primul pictor abstract, Kandinsky, Maurice Denis sau Delaunay dar se cunosc mi\u015fc\u0103ri ca de exemplu sincronismul \u00een Fran\u0163a sau constructivismul \u00een Rusia, care vizau declarativ \u015fi practic arta abstract\u0103 pur\u0103. O grupare olandez\u0103 “de Stijl” experimenta cu fervoare idealul abstract, francezul Andre Masson va lega suprarealismul cu arta abstract\u0103, ca \u00een final s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 mi\u015fcarea din protest contra autorit\u0103\u0163ii despotice a lui Andre Breton. \u00centre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale apar mi\u015fc\u0103ri care implic\u0103 spectatorul direct \u00een art\u0103, apar a\u015fa zisele “happening” \u00een care audien\u0163a devine coproduc\u0103toarea operei propuse. Proza \u00eencepe s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de realitatea realit\u0103\u0163ii care apare a fi complex\u0103, \u00een\u015fel\u0103toare \u015fi discutabil\u0103 \u00een func\u0163ie de mecanismul percep\u0163iei \u015fi al interpret\u0103rii personale. Spre finele anilor 30 situa\u0163ia politic\u0103 creat\u0103 de fascism \u00een Europa duce la denigrarea Modernismului, pictorii germani expresioni\u015fti sunt declara\u0163i decaden\u0163i, ba chiar au loc expozi\u0163ii batjocoritoare (ca de exemplu: Arta Degenerat\u0103 – Munchen 1937) care expune p\u00e2nze confiscate, \u00eenregistr\u00e2nd un mare succes cu 2 milioane de vizitatori.<\/p>\n

\n
\n[Man Ray – solarizare]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nDup\u0103 r\u0103zboi avangardele au continuat s\u0103 produc\u0103 art\u0103 experimental\u0103. “Grupul Lettrist “condus de Isidore Isou a produs manifeste, poeme, filme \u015fi texte care explorau limita dintre comunica\u0163ia verbal\u0103 \u015fi cea scris\u0103. \u00cen Fran\u0163a “Atelierul de literatur\u0103 poten\u0163ial\u0103 ” unea poe\u0163i cu arti\u015fti plastici \u015fi matematicieni \u00een scopul de a produce o art\u0103 nou\u0103, combinatorial\u0103. F\u0103ceau parte din grup Raymond Queneau, Italo Calvino, Georges Perec \u015fi matematicianul Le Lionnais. Guillaume Apollinaire este inventatorul unei percep\u0163ii spa\u0163iale \u00een loc de temporal\u0103 \u00een “poemul simultan” sau elimin\u0103 punctua\u0163ia \u015fi propune minimalismul: poemul \u00eentr-un singur vers. O alt\u0103 inven\u0163ie celebr\u0103 este poemul vizual sau caligramele \u00een care cuvintele scrise de m\u00e2n\u0103 deseneaz\u0103 un ansamblu vizual, sau poezia concret\u0103 care este scris\u0103 \u00een diagonal\u0103, form\u00e2nd unghiuri, portative ceasuri etc, sporind expresivitatea textului. O scriere critic\u0103 ( Spiritul nou \u015fi poe\u0163ii -1916 ) insist\u0103 asupra surprizei ca valoare estetic\u0103 \u00een avangard\u0103.<\/p>\n

\n
\n[Picasso]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nPoetul Gherasim Luca este un exemplu al artistului experimental, activ dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Luca experimenteaz\u0103 o poezie aparteaxat\u0103 pe erotism, pe automatismul declan\u015fat de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile obiective. Dou\u0103 volume publicate “Inventatorul iubirii”(1946) \u015fi “Primul manifest non oedipian” (1947) aduc aminte de Rimbaud prin starea de receptivitate voaiant\u0103 : “A privi obiectul \u015fi ce m\u0103 \u00eenconjoar\u0103 ca \u015fi cum ochii mi-ar fi umplu\u0163i cu dinamit\u0103”.<\/p>\n

\n
\n[Gherasim Luca in atelierul lui Victor Brauner]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nLuca supune limbajul unor experien\u0163e suprarealiste for\u0163\u00e2nd cuvintele \u00een silogisme paralogice \u015fi calamburistice:<\/p>\n

“Un cerc este un mit matematic, un semicerc va fi semit al matematicii..”<\/p>\n

O alt\u0103 ocupa\u0163ie este picto-poezia \u00een care versurile sunt \u00eenso\u0163ite de desene f\u0103cute de Luca \u00eentr-o c\u0103utare de noi expresii estetice. Dup\u0103 1952 Luca se stabile\u015fte la Paris, acolo va continua s\u0103 experimenteze o poezie aparte \u00een limba francez\u0103, pe care o modeleaz\u0103 \u015fi o cite\u015fte \u00een public cu un accent puternic rom\u00e2nesc, l\u0103s\u00e2nd \u00eenregistr\u0103ri audio de o mare valoare \u015fi emo\u0163ie. Iat\u0103 o traducere a poemului eufonic Autodeterminare (traducere AG, fragment):<\/p>\n

Maniera mea<\/i><\/p>\n

Maniera de mam<\/i>\u0103<\/i><\/p>\n

Maniera mamei de a se a\u015feza<\/i><\/p>\n

mania ei de a se a\u015feza<\/i><\/p>\n

mania ei de a se a\u015feza f\u0103r\u0103 mine<\/i><\/p>\n

mania ei de sine<\/i><\/p>\n

mania de oa<\/i><\/p>\n

oa, oa ,oa<\/i><\/p>\n

seara<\/i><\/p>\n

se a\u015feaz\u0103 seara f\u0103r\u0103 mine<\/i><\/p>\n

mania manierei mamei mele<\/i><\/p>\n

mania de sine \u00eens\u0103\u015fi<\/i><\/p>\n

seara aceasta<\/i><\/p>\n

se a\u015feaz\u0103 aici<\/i><\/p>\n

se a\u015feaz\u0103 da<\/i><\/p>\n

se a\u015feaz\u0103 nu<\/i><\/p>\n

seara asta aici<\/i><\/p>\n

aici sau \u00een maniera de a se a\u015feza la ea<\/i><\/p>\n

f\u0103r\u0103 mine<\/i><\/p>\n

da … <\/i><\/p>\n

\n
\n[Man Ray]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nUn alt mare artist al experimentului este Man Ray, pictor, grafician , sculptor, fotograf \u015fi cineast american . Prin anii 20 el introduce \u00een arta aerografia \u015fi obiectul ambalat. La Paris se \u00eentre\u0163ine din fotografie, autor de portrete \u015fi reclame ca dup\u0103 1930 s\u0103 \u00eembine toate \u00eendeletnicirile \u00een cea de pictor. \u00cen arta fotografic\u0103 Ray apare ca unul din cei mai inventivi arti\u015fti ai secolului descoperind solarizarea \u015fi rayografia \u00een care obiectele erau plasate direct pe emulsia fotografic\u0103. Face experimente \u00een cinematografie produc\u00e2nd cu Duchamp un film numit “anemic cinema” (anemic fiind o anagram\u0103 pentru cinema). \u00cen Fran\u0163a, spaniolul Picasso traverseaz\u0103 artele trec\u00e2nd de la clasicism la neo expresionism \u015fi la abstract cu frenezie \u015fi fenomenal talent. \u00cen sculptur\u0103 el produce opere aparte, pline de idei care genereaz\u0103 uria\u015fe consecin\u0163e \u00een arta mondial\u0103. Picasso experimenta \u015fi cerceta lutul, ceramica, sticla, metalele, se joac\u0103 cu obiecte g\u0103site \u015fi le folose\u015fte \u00een instala\u0163iile sale neobi\u015fnuite produc\u00e2nd capodopere p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een anii senectu\u0163ii.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nAnii ’60 au ref\u0103cut zilele de glorie ale Modernismului \u015fi au pus bazele postmodernismului. Se cerea o libertate necenzurat\u0103, fic\u0163iune , teatrul absurd ia av\u00e2nt \u015fi se diversific\u0103 \u00een teatru dinamic, teatru viu, iar \u00een pictur\u0103 se reiau procedeele de colaj, cubismul este rafinat \u015fi transformat \u00een abstrac\u0163ionism pe c\u00e2nd al\u0163i pictori se dedic\u0103 expresiei conceptualiste sau minimaliste. Sculptura introduce materiale noi, de\u015feuri, obiecte g\u0103site, materiale plastice sau devine cinetic\u0103 = \u00een mi\u015fcare (Calder).<\/p>\n

Dar \u015fi filosofia este afectat\u0103 de art\u0103 \u015fi experiment . Un fizician american David Bohm pe c\u00e2nd aflat \u00een Britania propune studen\u0163ilor s\u0103i s\u0103 experimenteze noi limbaje, de pild\u0103 unul bazat doar pe verbe, numit rheomode, \u00een scopul de a sublinia efectul transcedental al lumii. Iat\u0103 o poezie folosind doar verbe :<\/p>\n

Rheomode<\/b><\/p>\n

Du-te! adu-m\u0103! lumineaz\u0103-m\u0103!<\/i><\/p>\n

v\u00e2nez \u0163i-am spus<\/i><\/p>\n

m\u0103 tulburi din a dormi, visai?<\/i><\/p>\n

nu \u015ftiu, vorbesc, fumez acum <\/i><\/p>\n

tr\u0103iesc, iubeam c\u00e2ndva<\/i><\/p>\n

mi-a trecut, m\u0103 doare, suf\u0103r<\/i><\/p>\n

nu pl\u00e2nge, zici vino<\/i><\/p>\n

ne apropiam c\u0103ut\u00e2ndu-ne<\/i><\/p>\n

\u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103-m\u0103 vibrai<\/i><\/p>\n

am crescut..<\/i><\/p>\n

\u00cen literatura Metafic\u0163iunea este folosit\u0103 de John Barth \u015fi Luis Borges culmin\u00e2nd cu eseul publicat de Barth \u00een 1967 “The Literature of Exhaustion” , considerat a fi manifestul Postmodernismului. Anii 70-80 sunt prolifici pentru Italo Calvino \u015fi Julio Cortazar scriitori care propun scheme noi fic\u0163ionale. Pove\u015ftile lui Cortazar sunt modulare, put\u00e2nd fi citite \u00een ordinea dorit\u0103 de cititor. Nu putem ignora pe marii scriitori sud americani ca de exemplu Garcia Marquez care a inventat realismul magic, sau peruvianul Mario Vargas Llosa care propune un nou gen de istorie politic\u0103. Secolul 21 este marcat de o literatura experimental\u0103, electronic\u0103, puternic bazat\u0103 pe computerizare, internet, prelucrarea digital\u0103 a imaginii, folosind \u015fi exploat\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi media pe care este construit\u0103, stocat\u0103 \u015fi difuzat\u0103. Din experimente \u015fi nevoia de inova\u0163ie a ap\u0103rut o art\u0103 nou\u0103 care exploateaz\u0103 circul, baletul, efectele de scen\u0103 \u015fi tehnicile de filmare produc\u00e2nd spectacole estetice ie\u015fite din comun (Cirque de Soleil) . Cinematografia actual\u0103 experimenteaz\u0103 filme produse integral pe computer cu imagine tridimensional\u0103 care va lua locului filmului conven\u0163ional.<\/p>\n

\n
\n[Apollinaire]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Pe de alt\u0103 parte experimentul con\u0163ine \u00een el intrinseca senza\u0163ie a c\u0103ut\u0103rii, a nefinaliz\u0103rii \u015fi de aici pericolul de a fi apreciat ca un proces imatur, insuficient rafinat. Azi unii arti\u015fti caut\u0103 s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u0163ia provoc\u00e2ndu-ne. Arta vizual\u0103 este exhibi\u0163ionist\u0103 per se. Provoca\u0163ia nu trebuie s\u0103 cad\u0103 \u00een vulgar, artistul trebuie s\u0103 ofere un vizual inteligent regizat, plin de satir\u0103 \u015fi \u00een\u0163elesuri. David Bohm explic\u0103 no\u0163iunea de \u00een\u0163elegere. Este percep\u0163ia unui subiect concret \u015fi bine definit? Dar \u00een spatele obiectului exist\u0103 situa\u0163ii, istorie, aluzii, iluzii \u015fi de aici apare nevoia de abstractizare.<\/p>\n

Realitatea poate conduce la concretizarea unor idei, procesul de \u00een\u0163elegere devine mental, este un act cultural. Se poate declara astfel: Cultura este \u00een\u0163elegerea unei st\u0103ri, \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u015fi tr\u0103it\u0103 \u00eentre indivizi. Vom conclude c\u0103 arta experimental\u0103 nu este un produs finit ci doar un aspect al unui proces \u00een desf\u0103\u015furare care va continua \u015fi va evolua \u00een paralel cu tehnologia, morala \u015fi mai ales din nevoia de a permanentiza schimbarea conceptual\u0103 pe care omul modern o produce \u015fi o consum\u0103. Astfel privit\u0103 arta secolului XX este \u00een \u00eentregime experimental\u0103 \u015fi \u00eentr-o perpetu\u0103 evolu\u0163ie, f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels     Dup\u0103 1910 tehnologia \u015fi \u015ftiin\u0163ele care au luat av\u00e2nt \u00een Europa, au influen\u0163at artele care au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat experimentul ca for\u0163a proeminent\u0103 \u015fi atractiv\u0103 spiritului nou. \u00cen scris Ezra Pound, Gertrude Stein,T S Eliot \u015fi ulterior James Joyce produc o literatur\u0103 progresist\u0103 lans\u00e2nd un curent modernist care se va \u00eentinde p\u00e2n\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[986,83],"tags":[87,1164,1124],"class_list":["post-10654","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-38","category-experiment","tag-adrian-grauenfels","tag-egophobia-38","tag-experiment"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2LQ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10654","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10654"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10654\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10658,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10654\/revisions\/10658"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10654"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10654"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10654"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}