{"id":10828,"date":"2015-10-30T10:23:19","date_gmt":"2015-10-30T08:23:19","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10828"},"modified":"2015-10-30T10:23:19","modified_gmt":"2015-10-30T08:23:19","slug":"100-de-ani-de-la-primul-poster-dadaist","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10828","title":{"rendered":"100 de ani de la primul poster dadaist"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

\nDesigur, arta posterului publicitar precede dadaismul. \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial \u00een turmentata Europ\u0103 se nasc trei mi\u015fc\u0103ri artistice care au influen\u0163at \u015fi maturizat artele c\u00e2t \u015fi grafica afi\u015fului. Este vorba de Suprematism \u00een Rusia, de Stijl \u00een Olanda \u015fi Dadaism care a ap\u0103rut ini\u0163ial la Zurich. 100 de ani mai t\u00e2rziu putem argumenta c\u0103 Dadaismul a afectat profund arta European\u0103 \u015fi a catalizat marea mi\u015fcare suprarealist\u0103 care i-a urmat. Dada mo\u015ftenise metodele publicitare ale futurismului, inund\u00e2nd presa cu fabule \u015fi oferind publicului fi\u0163uici cu reclame sau invita\u0163ii la galerii cu expozi\u0163ii care aveau mai toate ca tem\u0103 anihilarea ma\u015fin\u0103riilor sau glorificarea r\u0103zboiului. Cu timpul Dada s-a anagajat \u00eentr-o total\u0103 respingere a societ\u0103\u0163ii, a r\u0103zboiului \u015fi artei declan\u015f\u00e2nd imediate contradic\u0163ii cu arti\u015ftii Dada care produceau literatur\u0103 \u015fi art\u0103 vizual\u0103 pentru a se \u00eentre\u0163ine. Nihilismul declarat al dadai\u015ftilor umbre\u015fte partea pozitiv\u0103 a dadaismului. Era greu de identificat un stil Dada anume.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nEi ironizau cu sofisticare pe Duchamp, fotomontajele lui John Hartfield, grafica anti-militarist\u0103 produs\u0103 de George Grosz sau abstrac\u0163iile lui Jean Arp. Dar exista un numitor comun: ira\u0163ionalul, valorificat acolo unde logica \u015fi ra\u0163iunea e\u015fuaser\u0103 “\u00een a stopa carnagiul r\u0103zboiului”. O metod\u0103 de a elimina ra\u0163iunea \u015fi controlul a fost \u00eemprumutat\u0103 de la filozofia Oriental\u0103 care sus\u0163ine c\u0103 fluxul \u015fi haosul naturii amintesc omului de locul sau \u00een s\u00e2nul naturii \u015fi nu peste ea. Alt\u0103 metod\u0103 Dada era \u00eentoarcerea la forme pre-culturale, reducerea limbajului la componentele de baza: sunete sau litere, sau simularea desenului infantil. O alt\u0103 metod\u0103 dadaist\u0103 era parodia: simultaneit\u0103\u0163i futuriste, colaje cubiste care evitau s\u0103 foloseasc\u0103 uleiul. Refuzul sistematic al mediului plastic conven\u0163ional prefer\u00e2ndu-se materiale noi, a\u015fa zisele ready-made sau obiecte g\u0103site, neacceptate de arta conven\u0163ional\u0103, au reverbat puternic \u00een g\u00e2ndirea secolului XX. Arta Dada se diferea geografic de la centru la centru. \u00cen Zurich (unde se n\u0103scuse \u00een 1916) arti\u015ftii Dada puneau abstractul la baza “noii arte”.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nSoldatul poet Hugo Ball fondeaz\u0103 Cabaretul Voltaire, acolo scrie “Manifestul Dada” \u00eempreun\u0103 cu Jean Arp, Huelsenbeck, Tristan Tzara \u015fi Marcel Ianco. Ball se interesa de ideile filosofiei anarhiste \u015fi chiar traduce por\u0163iuni r\u0103mase nepublicate din Mihail Bakunin, tat\u0103l \u015fi teoreticianul anarhismului modern. \u00cen acela\u015fi an produce primele sale poezii sonore pe care le recit\u0103 la seratele Dada, celebr\u0103 devenind “Karawane” un poem german compus din sunete \u015fi exclama\u0163ii f\u0103r\u0103 sens.
\nAmicilor le spunea: “S\u0103 introducem simetrii \u015fi ritmuri \u00een locul principiilor.
\nS\u0103 contrazicem ordinea normal\u0103 a cuvintelor. S\u0103 celebr\u0103m o bufonerie \u015fi s\u0103 inton\u0103m un recviem”.
\nCostuma\u0163iile, grote\u015fti sau amuzante, m\u0103\u015ftile, scenetele de teatru lipsite de vreun sens, poemele recitate simultan sau pseudoconcertele cabaretului Voltaire s-au reg\u0103sit \u00een mod firesc\u00een peisajul locului, constituit \u00een punctul zero al mi\u015fc\u0103rii Dada. Legenda planeaz\u0103 de asemenea asupra alegerii \u015fi semnifica\u0163iei numelui. Dup\u0103 cum specifica Tristan Tzara \u00een Manifestulsau, ap\u0103rut \u00een DADA nr. 3 din 1918, “Dada nu \u00eenseamn\u0103 nimic”.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nMarcel Ianco, pictor \u015fi arhitect, producea reliefuri abstracte \u00een lemn \u015fi ghips. El deseneaz\u0103 dou\u0103 afi\u015fe dadaiste pentru sezonul artistic Zurich 1917. Unul pentru prima expozi\u0163ie dadaist\u0103 \u0163inut\u0103 la galeria Corray, cel\u0103lalt pentru a dou\u0103 expozi\u0163ie STURM, unde va ad\u0103uga desene de statui primitive. Primele afi\u015furi dadaiste erau compuse din litere dispersate. Rama purta repetatul cuv\u00e2nt Dada cre\u00e2nd o obsesiv\u0103 publicitate mi\u015fc\u0103rii. \u00cen mod deliberat textele erau scrise cu litere copil\u0103re\u015fti, inegale, semnifican\u0163\u0103 lor fiind primitivul, plecarea dela zero, un motiv fundamental filosofiei Dada.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nHugo Ball declara “copil\u0103ria este lumea nou\u0103, naivitatea copil\u0103riei, aspectele ei fantastice \u015fi simbolice sunt \u00eendreptate contra senilit\u0103\u0163ii lumii adul\u0163ilor”. Dada repetat \u00eentr-un legatto f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit apare \u00een poezia eufonic\u0103 de tip Dada.
\nTot Tzara ne \u00eenva\u0163\u0103 cum se scrie o poezie dadaist\u0103:<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nCa s\u0103 face\u0163i un poem dadaist<\/strong>
\n
\nPentru a face o poezie dadaist\u0103
\nLua\u0163i un ziar.
\nLua\u0163i o pereche de foarfeci.
\nAlege\u0163i din ziar un articol care s\u0103 aib\u0103 lungimea pe care vre\u0163i s\u0103 o da\u0163i poeziei voastre.
\nDecupa\u0163i articolul.
\nTaia\u0163i cu grij\u0103 toate cuvintele care formeaz\u0103 respectivul articol \u015fi pune\u0163i toate aceste articole \u00eentr-un s\u0103cule\u0163.
\nAgita\u0163i-l \u00eenceti\u015for.
\nScoate\u0163i cuvintele unul dup\u0103 altul, dispun\u00e2ndu-le \u00een ordinea \u00een care le ve\u0163i extrage.
\nCopia\u0163i-le cuviincios. Poezia v\u0103 va sem\u0103na.
\n\u015ei iat\u0103-v\u0103 un scriitor infinit de original \u015fi \u00eenzestrat, cu o sensibilitate \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, de\u015fi, se \u00een\u0163elege, ne\u00een\u0163eleas\u0103 de oamenii vulgari.<\/em>
\n[poezie de Tristan Tzara din Manifest despre amorul slab \u015fi amorul amar <\/em>(1920)]<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\n\u00cen acest spirit poezia Dada devine pur foneticism la Hausman sau la Kurt Schwitters care mai t\u00e2rziu declar\u0103 c\u0103 a dus plasticitatea la o culme insurmontabil\u0103.
\nDada \u00een Berlin are o activitate total radical\u0103. Condi\u0163iile erau dure: foamete, revolu\u0163ie, lupte, toate devenind o arip\u0103 politic\u0103 a dadaismului. Mult\u0103 din arta Dada ia la Berlin drumul str\u0103zilor. Montaje de Grosz sau Heartfield mixau elemente grafice cu text tip\u0103rit, fotografii, anticip\u00e2nd uzul montajului \u00een afi\u015fele din anii 1920. Multe erau produse pentru magazinele satirice tip\u0103rite de Wieland Herzfelde \u00een Berlin imediat dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163ea contra republicii Weimar care se instala la putere. Tehnica fotomontajului avea scopuri politice, multe din postere aveau mesaje sociale sau antibelice. \u00cen expozi\u0163ii c\u0103p\u0103tau un loc ingrat, de multe ori fiind stocate \u00een vraf. La expozi\u0163ia Dada din Berlin din1920 dou\u0103 curente au fost observate: Hausmann care printa poeme vizuale cu litere enorme plasate pe foi colorate de h\u00e2rtie. Un poster anun\u0163a astfel: “Arta e moart\u0103, tr\u0103iasc\u0103 arta mecanic\u0103 Tatlin. Acest slogan sublinia curiozitatea dadaismului german pentru noua Uniune Sovietic\u0103 \u015fi ce se petrecea acolo pe t\u0103r\u00e2mul Constructivismului mult tr\u00e2mbi\u0163at \u00een anii postbelici. Alte produc\u0163ii Dada \u00eencorporau experimente tipografice \u00eendr\u0103zne\u0163e a\u015fa cum ini\u0163iase Tristan Tzara \u00een revista periodic\u0103 “Dada” v\u00e2ndut\u0103 la Zurich.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nUna din coper\u0163i era supra\u00eenc\u0103rcat\u0103 cu text \u015fi linii \u00een unghiuri ciudate care for\u0163au scrisul obi\u015fnuit de la st\u00e2nga la dreapta s\u0103 se a\u015feze pe linii verticale. Revista Dada era produs\u0103 cu un buget derizoriu, Tzara pl\u0103tind pentru foile pe care le semna iar Arp \u015fi Ianco subven\u0163ionau alte 4 pagini. Tipograful, un tip anarhist pe nume Heuberger se distra aleg\u00e2nd fonturi plasate \u00eentr-o grafic\u0103 haotic\u0103 l\u0103sat\u0103 la voia lui. Tzara scoate un poster numit “Salon Dada” pentru expozi\u0163ia \u0163inut\u0103 la Paris \u00een 1921. Posterul folose\u015fte tipografia poemului “Bulletin” lansat \u00een revista Dada 3, \u00een care fiecare linie avea caractere diferite. Sensul poemului este astfel distrus de structura de slogan a fiec\u0103rei linii. \u00cen afi\u015ful expozi\u0163iei Tzara alege s\u0103 combine litere mari \u015fi mici la \u00eent\u00e2mplare, sfid\u00e2nd manierele tipografice \u00een vigoare. Desigur Apollinaire era deja celebru cu ale sale “Calligrammes” care dispersau poemul \u00eentr-un c\u00e2mp vizual cu dimensiuni grafice. Poemele grafice subliniau crescendoul textului cu o m\u0103rire a caracterelor tip\u0103rite. Astfel de poeme futuriste au fost tip\u0103rite \u00een prima revista Dada (1916) oferit\u0103 la Cabaretul Voltaire din Zurich. Marinetti, \u015feful mi\u015fc\u0103rii futuriste cerea un lirism brutal, imediat \u015fi direct. \u00cen tipar aceast\u0103 dorin\u0163a era realizat\u0103 prin atacarea armoniei din pagin\u0103. “S\u0103 folosim \u00eentr-o singur\u0103 pagin\u0103 3-4 culori \u015fi chiar \u015fi 20 de fonturi diferite dac\u0103 este necesar”, cerea. Se foloseau caractere italice pentru un con\u0163inut bl\u00e2nd, litere groase (bold) pentru onomatopee sau pasaje violente.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n\u015ei totu\u015fi posterul dadaist \u00eentrece \u015fi las\u0103 \u00een urm\u0103 futurismul. Esen\u0163a victoriei st\u0103 \u00een lipsa de ideologie, de sistem. Dada nu avea nici un manifest sau set de conven\u0163ii \u015fi de aici \u015fi greutatea de a construi ceva solid f\u0103r\u0103 o baza teoretic\u0103. \u00cen contrast, mi\u015fcarea de Stijl era fundat\u0103 pe un set de teorii pozitive dezvoltate de olandezii Mondrian \u015fi Theo van Doesburg. \u00cen esen\u0163a definit\u0103 de Mondrian concep\u0163ia Neoplastic\u0103 se rezuma la: ” Ignorarea reproducerii particulare a formei \u015fi a culorilor naturale. Din contr\u0103, arta trebuie s\u0103 exprime abstrac\u0163ia formei \u015fi a culorilor folosind linii drepte \u015fi numai culori primare, bine definite.”<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nCele mai solide opere dadaiste se rezumau la explorarea materialului sau chiar la simpla sa prezen\u0163\u0103, fie ea tipografic\u0103. No\u0163iunea de crea\u0163ie direct\u0103 a condus pe dadai\u015fti la o pozi\u0163ie formal\u0103 apropiat\u0103 de arta declarat\u0103 a Constructivismului rusesc .
\nAceast\u0103 apropiere a fost \u00eencoronat\u0103 de str\u00e2nsa colaborare \u00eentre Kurt Schwitters \u015fi rusul Lissitzky. Pictorul Delaunay produce un ciudat desen, abstract, pentru o sear\u0103 dadaist\u0103 “Balul inimii cu barb\u0103”. (1922).<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nPe la aceast\u0103 dat\u0103 scandalurile dadaiste c\u00e2t \u015fi cearta \u00eentre dadai\u015fti \u015fi avangarda care se n\u0103scuse din futurism \u015fi dadaism ajung la dimensiuni grote\u015fti. Tzara ia decizia s\u0103 mute dadaismul la Paris. Acolo se concentreaz\u0103 pe o sear\u0103 de poezie, muzic\u0103 \u015fi teatru sprijint fiind de Jean Cocteau, Zdanevici \u015fi o echip\u0103 de ru\u015fi atra\u015fi de teatru, condus\u0103 de Tcherez. Zdanevici conducea \u00eentruniri cu numele “Facultatea 41 de grade” \u00eentr-o cafenea din Montparnasse, cifra 41 dorind s\u0103 dezv\u0103luie “o febr\u0103 creativ\u0103”. Tcherez care monta cabarete literare \u00een spirit Dada, pare un aliat firesc pentru Tzara, \u00een schimb Andre Breton \u015fi clica sa “Literar\u0103” se sim\u0163eau provoca\u0163i suficient ca s\u0103 apar\u0103 \u00een carne \u015fi oase la \u00eent\u00e2lniri pe care le deranjau (sabotau) fizic. Breton a fost repetat \u00eendep\u0103rtat de poli\u0163ie dar cum activitatea Dada \u00een Fran\u0163a p\u0103lise, suprareali\u015ftii preiau conducerea avangardelor. De\u015fi nu aderase la Dada, Delaunay frecventa mai toate showuri-le Dada, devenind obiectul atacurilor. Un spirit gregar \u015fi puternic el nu s-a l\u0103sat influen\u0163at de ideile Dada. \u00cen Mai 1922 Breton \u00eei cere acestuia s\u0103 deseneze postere pe care Breton \u015fi amicii lui le vor purta \u00een spate la o pl\u0103nuit\u0103 demonstra\u0163ie. Delauney se ofer\u0103 s\u0103 participe el \u00eensu\u015fi ca om sandvici.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nMi\u015fcarea Dada a l\u0103sat o lung\u0103 influen\u0163\u0103 \u00een arta european\u0103. Duchamp a continuat s\u0103 produc\u0103 postere, c\u0103r\u0163i \u015fi cataloage care poart\u0103 amprenta dadaismului. \u00cen Rusia pictorii Kazimir Malevitch, Lissitzky \u015fi c\u00e2\u0163iva elevi elaboreaz\u0103 postere care cer recrutarea de solda\u0163i pentru Armata Ro\u015fie, angajat\u0103 \u00een r\u0103zboi civil cu bol\u015fevicii. Grafica acestor postere este suprematist\u0103, se face uz de cercuri, dreptunghiuri \u015fi triunghiuri, forme geometrice \u00een care ro\u015ful \u015fi stelele Armatei transmit mesajul ” \u0162ara are nevoie de tine !”<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nDada \u015fi arta trezit\u0103 de dadi\u015fti a reverberat \u00een c\u00e2teva ocazii care merit\u0103 amintite. Prin anii 50 tipografii Germane \u015fi Elve\u0163iene reiau stilul avangardist al anilor 20 alter\u00e2ndu-l \u015fi adapt\u00e2ndu-l la noile cerin\u0163e cultural-sociale. \u00cen USA avantgarda a penetrat con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103 a secolului XX, a permis femeilor s\u0103 practice \u015fi s\u0103 predea grafic\u0103 \u015fi design, s-au f\u0103cut inova\u0163ii \u015fi s-a creat un nou vocabular, texturi \u015fi tehnici de transmitere a mesajului, care la un loc au permis noi perspective \u015fi o nou\u0103 via\u0163\u0103 posterului folosit \u00een lumea postmodernist\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels Desigur, arta posterului publicitar precede dadaismul. \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial \u00een turmentata Europ\u0103 se nasc trei mi\u015fc\u0103ri artistice care au influen\u0163at \u015fi maturizat artele c\u00e2t \u015fi grafica afi\u015fului. Este vorba de Suprematism \u00een Rusia, de Stijl \u00een Olanda \u015fi Dadaism care a ap\u0103rut ini\u0163ial la Zurich. 100 de ani mai t\u00e2rziu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1098,83],"tags":[87,1099,1124],"class_list":["post-10828","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-44","category-experiment","tag-adrian-grauenfels","tag-egophobia-44","tag-experiment"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2OE","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10828"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10828\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10847,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10828\/revisions\/10847"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}