{"id":10840,"date":"2015-10-30T09:53:31","date_gmt":"2015-10-30T07:53:31","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10840"},"modified":"2015-10-30T09:53:31","modified_gmt":"2015-10-30T07:53:31","slug":"nymphomaniac-vol-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10840","title":{"rendered":"[nymphomaniac: vol. 1]"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\"><span style=\"color: green;\">(ca prin oglind\u0103)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Marius-Iulian Stancu\n<\/p>\n<p><strong> <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\npretextul filmului \u0219i ceea ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 argumenteze ia forma unei confiteor \u2013 joe\/ femeia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i demonstreze culpabilitatea \u00een fa\u021ba bunului samaritean, seligman\/ b\u0103rbatul [cel care nu a \u00eent\u00e2lnit un om r\u0103u], \u0219i \u00een fa\u021ba fra\u021bilor \u0219i surorilor spectatori. oric\u00e2t ar fi de condamnabil din punct de vedere moral, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu \u00eel implic\u0103 pe el direct, \u00eens\u0103, con\u021bine doze suficiente de pl\u0103cere feminin\u0103, tot ce f\u0103ptuie\u0219te femeia este fascinant. asta este una dintre lec\u021biile pe care lars von trier ne-o serve\u0219te prin intermediul personajului seligman. ce ni se pune \u00een fa\u021b\u0103 este structurat dup\u0103 metoda dialectic\u0103, cu femeia \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne conving\u0103 de natura malefic\u0103 a sexului ei, \u00een timp ce b\u0103rbatul \u00eencearc\u0103 s\u0103 o justifice.<!--more--><\/p>\n<p>&nbsp;<br \/>\n<strong>(i)   ghidul complet al pescarului<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nvaginul este o momeal\u0103. \u201cpoate c\u0103 singura diferen\u021b\u0103 dintre mine \u0219i ceilal\u021bi oameni, este c\u0103 \u00eentotdeauna mi-am dorit mai mult de la asfin\u021bit: culori mai spectaculoase, atunci c\u00e2nd soarele atinge orizontul. probabil c\u0103 \u0103sta este singurul meu p\u0103cat.\u201d chiar dac\u0103 necredincio\u0219i, conceptul p\u0103catului r\u0103m\u00e2ne un spectru al existen\u021bei occidentalilor. b\u0103rbatul este mereu cel care \u00eencearc\u0103 s\u0103 interpreteze, s\u0103 fac\u0103 sens, s\u0103 structureze povestea feminin\u0103. \u00een povestea ei pl\u0103cerea nu este niciodat\u0103 o alegere, pl\u0103cere \u00eenseamn\u0103 determinism, iar epuizarea ei \u00eenceputul durerii, f\u0103r\u0103 pauze sau zone intermediare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>(ii)\u00a0\u00a0\u00a0jerome<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nadic\u0103 observa\u021bii asupra conceptului de iubire. \u201cpentru mine dragostea \u00eensemna doar dorin\u021ba, c\u0103reia i se ad\u0103uga gelozia. orice altceva era un non-sens. dragostea distorsioneaz\u0103. dragostea este ceva ce nu ai cerut niciodat\u0103.\u201d \u00een erotism e\u0219ti \u00eenc\u0103 un st\u0103p\u00e2n, tu faci regulile. spre deosebire de erotism, dragostea umile\u0219te, statutul t\u0103u existen\u021bial este modificat, pentru c\u0103 dragostea te obiectualizeaz\u0103, te reific\u0103 priv\u00e2ndu-te de subiectivitate. hegelian vorbind, convertirea fiin\u021bei-pentru-sine \u00eentr-un lucru este specific\u0103 con\u0219tiin\u021bei-de-sine nefericite. \u00een erotism, precum \u00een divin, exist\u0103 doar \u201cda\u201d, iar aceast\u0103 disponibilitate, aceast\u0103 afirmare a vie\u021bii este echivalentul lui \u1f00\u03bb\u03b7\u03b8\u03ae\u03c2, pe c\u00e2nd dragostea te plaseaz\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul lui \u03c8\u03b5\u03cd\u03c3\u03c4\u03b7\u03c2, al celor ce sunt false, sus\u021binute de uzina imaginarului, care lucreaz\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 la fericirea noastr\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-ne neferici\u021bi, pentru c\u0103 dincolo de \u1f00\u03bb\u03b7\u03b8\u03ae\u03c2 nu fiin\u021beaz\u0103 nimic, dincolo e doar valea umbrei mor\u021bii. \u00eens\u0103, cum am fost educa\u021bi de lacan, \u0219tim c\u0103 subiectul este un dispozitiv, un dispozitiv lacunar, lacun\u0103 \u00een care subiectul stabile\u0219te func\u021bia unui obiect, ca obiect pierdut (objet a). subiectul se situeaz\u0103 ca determinat de fantezie (ca suport al dorin\u021bei). de aici \u00ee\u0219i construie\u0219te acesta scenariile. joe experimenteaz\u0103 dragostea \u00een absen\u021ba lui jerome, f\u0103r\u0103 \u00eemplinirea pulsiunii par\u021biale, ca finalitate biologic\u0103 a sexualit\u0103\u021bii. at\u00e2ta timp c\u00e2t cel\u0103lalt este de neg\u0103sit, eu sunt \u00eendr\u0103gostit, \u00eens\u0103, asta este tot ceea ce se poate spune despre mine c\u0103 sunt, un subiect \u00eendr\u0103gostit, adic\u0103 divizat, care nu se realizeaz\u0103 ca subiect, fiind preocupat de montajul unor vremuri \u00een care a fi fericit nu este imposibil (vezi asocierile la von trier cu amintirile copil\u0103riei). \u00een momentul \u00een care cel\u0103lalt este \u201catins\u201d, dragostea se transform\u0103 \u00een cenu\u0219\u0103 iar cel\u0103lalt ne devine indiferent, p\u0103r\u0103sindu-\u0219i statutul de fiin\u021b\u0103 din care eu trebuie s\u0103 apar \u00een sf\u00e2r\u0219it ca subiect (pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 cel\u0103lalt eu nu sunt). de aceea imperativul amantului veritabil va fi pentru totdeauna noli me tangere (ioan 20, 17). pentru c\u0103, tot de la lacan \u0219tim, tocmai \u0103sta este \u0219i principiul pl\u0103cerii \u2013 niciun obiect nu poate satisface pl\u0103cerea, \u00eens\u0103, ceea ce tot \u021bine povestea este imposibilul care nu mai este recunoscut ca atare (a\u0219a c\u0103 moartea ne g\u0103se\u0219te lucr\u00e2nd \u00eenc\u0103 la marele scenariu \u2013 vezi \u0219i acel \u201cpuzzle\u201d pe care joe se masturbeaz\u0103). lec\u021bia fundamental\u0103 pe care o sus\u021bine regizorul danez, iar \u00een trilogia depresiei von trier nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 o repete, este c\u0103 tocmai aceast\u0103 depresie taie \u00een real un interval \u00een care fiin\u021ba uman\u0103 se poate apropia c\u00e2t de c\u00e2t de ceea ce \u00eenseamn\u0103 cunoa\u0219tere de sine, c\u0103 doar \u00een iarna vie\u021bilor noastre, atunci c\u00e2nd aten\u021bia nu ne mai este distras\u0103 de ceea ce nu dureaz\u0103, putem surprinde pentru o frac\u021biune de secund\u0103 la ce se reduce \u00een fapt existen\u021ba noastr\u0103 (\u201cde fapt, sufletele copacilor le vedem iarna. vara totul este verde \u0219i idilic&#8230;\u201d).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>(iii)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 doamna h.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\ntrecerea la obiecte par\u021biale, nume care desemneaz\u0103 un gen, nu persoane, tablouri la care prive\u0219ti \u201c\u00een ghicitur\u0103\u201d (1 corinteni 13, 12), pentru c\u0103 dup\u0103 dragostea care face sublim, detaliile se pierd \u00een indefinit, dup\u0103 chipul formei care a fost ridicat\u0103 \u0219i luat\u0103 de la ochii no\u0219tri (fapte 1, 9). \u201cpredarea\u201d so\u021bului de c\u0103tre doamna. h contureaz\u0103 trauma prin intermediul aspectelor financiare pe care tranzac\u021bia le implic\u0103, durerea e un simptom al capitalului (critic\u0103 dur\u0103 la ce mai \u00eenseamn\u0103 conjugalitate). dorin\u021ba nu este o necesitate, nu sunt semne care o preveste\u0219te. o dorin\u021b\u0103 apare ex nihilo \u0219i supune totul nimicniciei din care a luat na\u0219tere. \u201ceul dorin\u021bei este o goliciune care prime\u0219te un con\u021binut pozitiv real doar prin ac\u021biunea de negare ce satisface dorin\u021ba de a distruge, transforma \u0219i \u00abasimila\u00bb non-eul dorit.\u201d [alexandre koj\u00e8ve]. adic\u021bia se define\u0219te pe sine \u00een acest stadiu prin intermediul cruzimii, ca instrument prin care eul ajunge la revela\u021bia singur\u0103t\u0103\u021bii sale constitutive, totale, cu at\u00e2t mai dramatic\u0103 cu c\u00e2t acesta e nevoit s\u0103 joace rolul fiin\u021bei sociale. \u201ctrupul \u00eemi era plin \u00een totalitate de singur\u0103tate \u0219i lacrimi.\u201d [joe]. melancolia, a doua parte a trilogiei depresiei, constituie aici referin\u021ba.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>(iv)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 delirium<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nanticiparea t\u0103cerii mortale. episodul copilului abandonat de mam\u0103 (maternitatea la von trier pare a fi \u00eentotdeauna despre natura posedat\u0103, incapabil\u0103 s\u0103 accepte sacrificiul natalit\u0103\u021bii, care \u00ee\u0219i abandoneaz\u0103 crea\u021bia pentru pl\u0103cere, o natur\u0103 pierdut\u0103 \u00eentr-o etern\u0103 germina\u021bie) \u0219i pe cale de a-\u0219i piarde tat\u0103l (\u0219i singurul reper despre ce ar putea s\u0103 \u00eensemne bun\u0103tatea). pe aceast\u0103 treapt\u0103, orgasmul reflect\u0103 ambivalen\u021ba pe care termenul de \u03c6\u03ac\u03c1\u03bc\u03b1\u03ba\u03bf\u03bd o are \u00een interpretarea lui derrida \u2013 leac\/ otrav\u0103, bun\/ r\u0103u, etc. \u2013 ca ceea ce este ireductibil la opozi\u021biile conceptuale filosofice. orgasmul \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te statutul problematic din punct de vedere etic, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o m\u00e2ng\u00e2iere (cu tat\u0103l agoniz\u00e2nd \u00een spital), \u00eentr-o pauz\u0103 de la realitate. scena cu fiica, pe al c\u0103rei picior curge semnul excita\u021biei, l\u00e2ng\u0103 tat\u0103l mort, constituie una dintre cele mai frumoase scene din istoria cinematografiei, lacrimosa organului sexual, \u00een recviemul pe care trupul feminin \u00eel compune incon\u0219tient \u00een fa\u021ba indicibilit\u0103\u021bii mortale.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>(v)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0219coala pentru org\u0103 mic\u0103<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nlibidoul crescut, specific nimfomanei, este interpretat din perspectiva polifoniei. prin intermediul multiplilor aman\u021bi femeia \u00eencearc\u0103 s\u0103 redea experien\u021ba amantului unic, mesianic (vezi epilogul primei p\u0103r\u021bi a trilogiei depresiei, antihristul, cu b\u0103rbatul care a p\u0103timit \u0219i a \u00eenvins moartea, isp\u0103\u0219ind astfel c\u0103derea \u00een ispit\u0103 a femeii). acesta este \u0219i momentul \u00een care \u00eel re\u00eent\u00e2lne\u0219te pe jerome, experien\u021b\u0103 portretizat\u0103 \u00een culorile \u00eentrup\u0103rilor mitologice ale fiin\u021belor divine. compozi\u021bia sexual\u0103 polifonic\u0103, imnul \u00eenchinat amantului unic prime\u0219te un r\u0103spuns catalogat de seligman ca nefiind potrivit realismului (\u00eens\u0103 realismul a constituit mai mereu \u00een crea\u021biile lui lars von trier doar un v\u0103l aruncat peste chipul realului). prin reg\u0103sirea lui jerome, joe g\u0103se\u0219te linia melodic\u0103 principal\u0103 din compozi\u021bia sexual\u0103. imnul erotic pare des\u0103v\u00e2r\u0219it, toate orificiile plinite. femeia nu mai simte nimic, a cunoscut dragostea \u2013 patima ie\u0219irii din trup.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(ca prin oglind\u0103) de Marius-Iulian Stancu pretextul filmului \u0219i ceea ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 argumenteze ia forma unei confiteor \u2013 joe\/ femeia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i demonstreze culpabilitatea \u00een fa\u021ba bunului samaritean, seligman\/ b\u0103rbatul [cel care nu a \u00eent\u00e2lnit un om r\u0103u], \u0219i \u00een fa\u021ba fra\u021bilor \u0219i surorilor spectatori. oric\u00e2t ar fi de condamnabil din punct de vedere [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[48,1098,27],"tags":[30,1099,1117,60],"class_list":["post-10840","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ca-prin-oglind","category-egophobia-44","category-filosofie","tag-ca-prin-oglinda","tag-egophobia-44","tag-filosofie","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2OQ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10840","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10840"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10843,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10840\/revisions\/10843"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}