{"id":10898,"date":"2015-10-31T13:13:20","date_gmt":"2015-10-31T11:13:20","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=10898"},"modified":"2015-11-03T12:57:17","modified_gmt":"2015-11-03T10:57:17","slug":"sfarsitul-care-incepe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=10898","title":{"rendered":"Sf\u00e2r\u015fitul care \u00eencepe"},"content":{"rendered":"

de Mihai-Andrei Aldea
\n<\/strong><\/p>\n

Una dintre cele mai grele sarcini pe care mi le-am asumat a fost aceea de a scrie despre romanul \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u201d<\/strong>. De ce? Cred c\u0103 se va putea \u00een\u0163elege din r\u00e2ndurile urm\u0103toare!<\/p>\n

Originalitatea este o \u0163int\u0103 aproape de la sine \u00een\u0163eleas\u0103. F\u0103r\u0103 o dimensiune real original\u0103, opera artistic\u0103 se pierde, chiar foarte frumoas\u0103 fiind, printre crea\u0163iile asem\u0103n\u0103toare. Dimpotriv\u0103, o originalitate strident\u0103 poate \u00eensemna o scoatere \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een sens negativ, pr\u0103bu\u015find opera \u00een categoriile negative.<\/p>\n

Abilitatea de a uni originalitatea cu firescul este un dar destul de rar. Adesea nici nu poate fi folosit, chiar dac\u0103 exist\u0103, din cauza lipsei de preg\u0103tire a posesorului, a unor \u00eemprejur\u0103ri exterioare etc. El devine foarte greu de manifestat mai ales acolo unde exist\u0103 un anume uniformism sau conformism intrinsec. Iar \u00eentr-un teritoriu ca acela al gothic-ului contemporan, acest uniformism sau conformism are o domina\u0163ie extins\u0103. Nu neg\u0103m aici existen\u0163a unor opere originale, dar ele sunt ca ni\u015fte insule \u2013 minunate, dar mici prin compara\u0163ie \u2013 \u00eentr-un ocean uria\u015f. Este de ajuns s\u0103 spunem \u201evampiri, zombi, v\u00e2rcolaci, demoni, frumoasa sau frumoasele victime, crime, s\u00e2nge, groaz\u0103\u201d. Pot fi sau nu \u015fi eroii, pozitivi, gri sau negativi. Folosind aceste elemente, mii \u2013 sau poate zeci de mii \u2013 de scriitori au produs \u015fi produc nenum\u0103rate nuvele, romane \u015fi alte produc\u0163ii literare; cu deosebiri de nume \u015fi, eventual, de loca\u0163ie, cu a\u015fez\u0103ri temporale diferite. Realizate uneori la un nivel amatoristic \u00een cel mai r\u0103u sens al cuv\u00e2ntului, alteori cu o fidel\u0103 sau chiar iscusit\u0103 respectare a principiilor uneia sau alteia din \u015fcolile literare sau scriitorice\u015fti. Dar, \u00een esen\u0163\u0103, de un schematism funciar. Asem\u0103n\u0103toare p\u00e2n\u0103 la plictis. Previzibile. Captivante pentru cel care nu a mai citit alte cinci-\u015fase c\u0103r\u0163i ale genului. Adesea parcurse \u00eentr-o speran\u0163\u0103, la sf\u00e2r\u015fit \u00een\u015felat\u0103, de a fi altceva<\/em>.<\/p>\n

\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em> \u00eencepe cu o evident\u0103 \u00eendem\u00e2nare a m\u00e2nuirii instrumentelor literare. Ceea ce nu promite, totu\u015fi, nimic spectaculos. Nimic mai mult dec\u00e2t, a\u015fa cum am exprimat mai sus, un schematism bine realizat literar. Unele dintre mijloacele folosite de autor, ca acele \u201ereamintiri din viitor\u201d (fa\u0163\u0103 de timpul nara\u0163iunii), pentru un cititor obi\u015fnuit cu genul gothic nu fac dec\u00e2t s\u0103 par\u0103 a se circumscrie schemei. Pas cu pas, Oliviu Cr\u00e2znic \u00ee\u015fi atrage \u201evictima\u201d \u00eentr-o capcan\u0103 subtil\u0103: obi\u015fnuin\u0163a. De\u015fi exist\u0103 o serie de elemente originale \u2013 inclusiv \u00een extraordinara lume \u00een acela\u015fi timp low \u015fi high fantasy (imposibil? iat\u0103 c\u0103 nu!) creat\u0103 de autor \u2013, ele par cumva s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 varia\u0163iunile personale des \u00eent\u00e2lnite \u00een literatura de gen. Se simte o boare de excep\u0163ional, apoi lucrurile se rea\u015feaz\u0103 \u00een comun. A\u015ftep\u0163i clipa desp\u0103r\u0163irii de linia obi\u015fnuit\u0103, trecerea \u00een \u201eoriginal\u201d, \u00een \u201eextraordinar\u201d; nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103… dar ceea ce este, totu\u015fi, \u00een carte, este oricum prea captivant, prea bine scris, ca s\u0103 o la\u015fi din m\u00e2n\u0103. Cite\u015fti mai departe, pagin\u0103 dup\u0103 pagin\u0103. \u015ei te opre\u015fti, deodat\u0103, mirat: deja s-a trecut, de mult, de acea linie! E\u015fti de mult \u00een \u201eextraordinar\u201d, \u015fi nici nu \u0163i-ai dat seama! Nimic nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa cum este \u201enormal\u201d \u2013 dup\u0103 schemele gothice clasice. \u015ei, mai mult, ceea ce ai citit p\u00e2n\u0103 atunci apare, deodat\u0103, cu totul altfel. Este at\u00e2t de surprinz\u0103tor \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i vine s\u0103 reiei cartea \u2013 eu am reluat-o! \u2013 spre a \u00eencerca \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegi unde s-a trecut hotarul, dar \u015fi s\u0103 revezi ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een noua lumin\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi nu vei g\u0103si un punct de trecere, o poart\u0103, o linie de demarca\u0163ie.<\/p>\n

O calitate fantastic\u0103 a romanului \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u201d este \u00eembinarea stupefiant\u0103 \u00eentre firesc \u015fi original. Autorul nu urm\u0103re\u015fte doar practica devenit\u0103 clasic\u0103 a desen\u0103rii unei lumi at\u00e2t de reale \u00eenc\u00e2t extraordinarul s\u0103 devin\u0103 credibil. Mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, el deseneaz\u0103 \u015fi un traseu ce pare a \u0163ine de un gothic tipic, schematic, \u015fi se dezv\u0103luie abia ulterior \u2013 \u00eentr-un moment ce \u0163ine exclusiv de structura unic\u0103 a cititorului \u2013 a duce c\u0103tre o alt\u0103 lume. O lume \u00een care toate sunt altfel<\/em>, at\u00e2t fa\u0163\u0103 de realitatea comun\u0103, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de tiparul gothic obi\u015fnuit.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

De aici ar putea \u00eencepe o analiz\u0103 vast\u0103. Ca folclorist, nu pot s\u0103 nu fiu \u00eenc\u00e2ntat de ancorarea \u00een tradi\u0163ie a c\u0103r\u0163ii. Surpriza de dup\u0103 finalul romanului, \u201eO saga \u00een negru<\/em>\u201d<\/strong>, transform\u0103 sf\u00e2r\u015fitul \u00eentr-un \u00eenceput. \u00cenc\u0103 o lovitur\u0103 dat\u0103 de autor! Dup\u0103 ce l-a dus pe cititor dincolo de linia \u201elocului comun\u201d \u2013 at\u00e2t fa\u0163\u0103 de realitate, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de produc\u0163iile comune ale genului gothic \u2013 Oliviu Cr\u00e2znic face o volt\u0103 incredibil\u0103 \u015fi\u2026 aduce gothicul \u00een realitate! De fapt, nu! Nu aduce gothicul \u00een realitate, ci \u00eel face pe cititor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 gothicul era \u015fi \u00eenainte \u00een realitate, doar c\u0103 a fost \u2013 din varii motive \u2013 ignorat! De c\u0103tre cititor!<\/p>\n

Surpriz\u0103 de propor\u0163ii, de parc\u0103 romanul nu era \u00eendeajuns de uimitor \u015fi cuceritor: deschiderea pe care o face finalul c\u0103r\u0163ii este, ea \u00eens\u0103\u0219i, de-a dreptul uluitoare.<\/p>\n

Nu doar c\u0103 romanul te las\u0103 \u00eentr-un prag, \u00eentr-un loc din care multe se schimb\u0103 \u2013 inclusiv tu, cititorul! \u2013 dar, paradoxal, deschide o fereastr\u0103 larg\u0103 spre p\u0103r\u0163i ale lumii despre care nu \u015ftiai sau nu te g\u00e2ndeai c\u0103 exist\u0103. Nu c\u0103 d\u0103 dimensiuni reale unor co\u015fmaruri sau vise, ci chiar le arat\u0103 ca p\u0103r\u0163i foarte concrete ale realit\u0103\u0163ii \u2013 chiar dac\u0103 rar \u00eent\u00e2lnite \u015fi adesea evitate chiar \u015fi la nivel ideatic. \u015ei iar\u0103\u015fi spun, le arat\u0103<\/em>. Tulbur\u00e2nd \u015fi mai mult, complet\u00e2nd \u00eentr-un fel cu totul nea\u015fteptat pe cel deja atins de roman. Trec\u00e2nd romanul \u00eentr-o alt\u0103 categorie, de la aceea a fanteziei pure la aceea a probabilului<\/em>. Ceea ce, desigur, \u00eel face \u015fi mai \u201ede groaz\u0103\u201d dec\u00e2t ar fi fost altfel.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 spun aici c\u0103 una din marile probleme ale omului \u2013 \u015fi cu at\u00e2t mai mult ale omului de \u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 o constituie prejudec\u0103\u0163ile.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd contele de Altamira a descoperit accidental \u2013 la propriu \u2013 pe\u015ftera care \u00eei poart\u0103 ast\u0103zi numele, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 afla\u0163i la mic\u0103 dep\u0103rtare au refuzat s\u0103 vin\u0103, chiar \u015fi pe spezele contelui. De ce? \u201ePicturi rupestre nu exist\u0103!\u201d au declarat ei. At\u00e2t!<\/p>\n

Azi milioane de turi\u015fti viziteaz\u0103 picturile rupestre care nu exist\u0103\u2026<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd Traian Vuia \u00ee\u015fi prezint\u0103 proiectul de avion Academiei Franceze aceasta \u00eel respinge, declar\u00e2nd c\u0103 \u201ezborul cu un aparat mai greu dec\u00e2t aerul este o imposibilitate \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d. Traian Vuia \u00ee\u015fi breveteaz\u0103 totu\u015fi aparatul, chiar la Paris (brevetul 332.106\/15.05.1903) \u015fi, dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate, avionul este gata, zbur\u00e2nd pentru prima oar\u0103 pe 18 martie 1906. F\u0103r\u0103 catapultele fra\u0163ilor Wright, cu \u015fase luni \u00eenainte de Santos-Dumont, \u00een ciuda rezolu\u0163iei Academiei Franceze.<\/p>\n

Existen\u0163a unicornilor, sirenelor, vampirilor etc. se afl\u0103 de asemenea sub zodia prejudec\u0103\u0163ilor. \u201eO saga \u00een negru<\/em>\u201d serve\u015fte cititorului obi\u015fnuit informa\u0163iile necesare pentru a ie\u015fi din aceast\u0103 zodie nefast\u0103. Am fi spus \u201ele ofer\u0103\u201d, dar nu \u015ftim dac\u0103 un termen at\u00e2t de bl\u00e2nd este potrivit. Prefer\u0103m \u201ele serve\u015fte\u201d pentru c\u0103 informa\u0163iile sunt, \u00een acela\u015fi timp, osp\u0103\u0163 cognitiv \u015fi lovituri pentru prejudec\u0103\u0163i \u015fi afecte. Nu vom comenta mai mult aici, pentru a nu r\u0103pi celor care nu au citit romanul emo\u0163iile \u2013 de la bucurie la team\u0103 \u2013 pe care merit\u0103 s\u0103 le guste direct \u00een urma (\u015fi \u00een timpul) schimb\u0103rii opticii asupra lumii. De care categoric vor avea parte cei mai mul\u0163i. Nu includem aici, evident, pe cei pu\u0163ini fie deja informa\u0163i pe tem\u0103, fie prea obtuzi pentru a asimila ceva nou.<\/p>\n

O s\u0103 adaug \u00eens\u0103, la cele prezentate de Oliviu Cr\u00e2znic, o mic\u0103 observa\u0163ie despre inorogi, cai cu (un) corn \u00een frunte. F\u0103pturi mitice, ireale, de basm\u2026 sau nu.<\/p>\n

Despre care se \u015ftie prea pu\u0163in ast\u0103zi. Sunt, adesea, situa\u0163i \u00een zona fantasticului pentru copii mici. \u00cen vechime erau \u00eens\u0103 cunoscu\u0163i drept animale foarte puternice \u015fi, totodat\u0103, sfioase, imposibil de ucis cu arme obi\u015fnuite \u2013 precum s\u0103ge\u0163ile \u2013, rapide \u015fi extrem de primejdioase atunci c\u00e2nd erau provocate. Aproape totdeauna uciderea lor se face prin viclenie, preferabil folosindu-se diferite capcane sau otr\u0103vuri. Cornul lor are puteri deosebite \u2013 vindec\u0103toare, afrodisiace sau chiar magice. Pielea, s\u00e2ngele, carnea lor, chiar \u015fi vinele \u015fi tendoanele sunt excep\u0163ionale, fiind folosite pentru scuturi unice, pentru po\u0163iuni miraculoase, pentru arcuri foarte puternice etc. Au existat cu adev\u0103rat asemenea animale?<\/p>\n

Concluzia este oarecum \u00eentrist\u0103toare \u015fi, totodat\u0103, \u015focant\u0103: au existat, exist\u0103, sunt pe cale de dispari\u0163ie \u015fi binecunoscute!<\/p>\n

Este vorba despre animalele cunoscute ast\u0103zi drept rinoceri<\/em>. Dezam\u0103gitor?<\/p>\n

\n<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, cum ar fi putut un om din secolul I s\u0103 explice compatrio\u0163ilor s\u0103i animalul pe care l-a v\u0103zut \u00een Africa sau Asia? \u201eUn fel de cal mare, cu (un) corn \u00een frunte. Alearg\u0103 foarte iute, se fere\u015fte de oameni, dac\u0103 este \u00eencol\u0163it se ap\u0103r\u0103 formidabil, s\u0103ge\u0163ile \u00eei alunec\u0103 pe corp, cele mai mari fiare carnivore se tem de el, tr\u0103ie\u015fte \u00een grupuri, este temut \u015fi venerat de localnici care spun c\u0103 are puteri magice, c\u0103 poate fi ucis doar prins \u00een capcane, c\u0103 din pielea lui se fac scuturi ce nu pot fi str\u0103punse, c\u0103 venele lui sunt cele mai bune corzi de arc ori c\u0103 din cornul lui se pot ob\u0163ine leacuri, prafuri afrodisiace, po\u0163iuni magice etc.\u201d. Aceste ultime opinii despre rinocer stau \u015fi ast\u0103zi la baza bracon\u0103rii lui pe scar\u0103 larg\u0103! \u015ei au determinat autorit\u0103\u0163ile din unele locuri s\u0103 taie cornul rinocerilor spre a \u00eenl\u0103tura motiva\u0163ia uciderii lor!<\/p>\n

Da, inorogul<\/em> nu este f\u0103ptura gra\u0163ioas\u0103 \u015fi dr\u0103g\u0103la\u015f\u0103 din filmele de anima\u0163ie, dar este \u00een foarte mare parte f\u0103ptura din vechile legende sau basme europene.<\/p>\n

Acest demers de rea\u015fezare a unicornului \u00een real are consecin\u0163e complexe. Pe de-o parte, ne descoper\u0103 c\u0103 multe din elementele legendare corespund realit\u0103\u0163ii. Pe de alta, ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103, spre a le reg\u0103si, trebuie s\u0103 p\u0103\u015fim cu mult\u0103 pruden\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a ne gr\u0103bi s\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103m o informa\u0163ie sau alta, oric\u00e2t de ireal\u0103 ni s-ar p\u0103rea (prejudec\u0103\u0163i, prejudec\u0103\u0163i!). Obiectiv pe deplin atins \u00een cartea pe care o prezent\u0103m.<\/p>\n

Un alt exemplu al unor f\u0103pturi socotite \u00eendeob\u015fte fantastice sunt Ielele<\/em>. \u00cen privin\u0163a acestora voi da, pe scurt, o m\u0103rturie personal\u0103, din perioada 2005-2010, \u00een care, printre altele, am efectuat unele culegeri de material etnologic \u015fi folcloric \u00een Carpa\u0163i. \u00cen Mun\u0163ii Buz\u0103ului tr\u0103ia \u2013 \u00eenc\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u2013 \u201eNea Vasile Stemate\u201d. Om care, \u00een ciuda unei \u015fcoli tehnice de sondor, a tr\u0103it mai toat\u0103 via\u0163a pe munte. Om care la 70 de ani \u015fi mai bine \u00eenc\u0103 \u0163inea st\u00e2n\u0103 pe M\u0103ciuca, uneori av\u00e2nd puterea de a \u015fi ierna acolo, al\u0103turi de so\u0163ia sa, Ana. Om care c\u0103l\u0103re\u015fte la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e prin mun\u0163i \u015fi care \u015ftie s\u0103 se descurce \u015fi cu autorit\u0103\u0163ile. \u015ei care, \u00eentr-o sear\u0103, mi-a povestit la st\u00e2n\u0103, sub un cer de miez de galaxie, at\u00e2t de plin de stele era, despre vie\u0163uitoarele P\u0103durii. Printre care erau \u015fi\u2026 Iele. \u201eSfintele\u201d, cum le mai numea. \u201eCe sunt Ielele?\u201d, l-am \u00eentrebat. \u201eCum ce sunt?\u201d s-a mirat el, pu\u0163in b\u0103nuitor, ca \u015fi cum nu s-ar fi a\u015fteptat s\u0103-l pun la \u00eencercare cu ceva \u015ftiut de toat\u0103 lumea. \u201eSunt \u00eengeri. \u00cengeri ai p\u0103durii, care coboar\u0103 din cer \u015fi danseaz\u0103 \u00een p\u0103dure s\u0103 o binecuv\u00e2nteze.\u201d Printre altele, l-am \u00eentrebat dac\u0103 le-a v\u0103zut vreodat\u0103. \u201eFereasc\u0103 Dumnezeu! Eu sunt om p\u0103c\u0103tos, p\u0103rinte! Eu am mai avut o iubit\u0103, am mai b\u0103ut\u2026 m-ar ologi dac\u0103 m-a\u015f apropia. Le-am auzit juc\u00e2nd, dar am fugit c\u00e2t de repede!\u201d \u015ei a ad\u0103ugat \u201eAu un cerc, aici, pe culme, \u00eenspre Piatra Ro\u015fie, unde joac\u0103 uneori. Eu nu pot s\u0103 intru \u00een lumini\u015f, c\u0103 sunt om p\u0103c\u0103tos, dar dac\u0103 un preot vrea, poate\u2026\u201d M\u0103 privea cu team\u0103, dar \u015fi cu o anume \u00eencredere \u00een statutul meu sacru, ce m-ar fi ap\u0103rat acolo unde el ar fi fost distrus.<\/p>\n

Pe scurt, am fost acolo \u015fi am v\u0103zut, \u00een iarba poienii, un cerc. Un cerc perfect, pe care nu cre\u015ftea iarba obi\u015fnuit\u0103, ci doar un fel de plant\u0103 m\u0103runt\u0103, cu frunze rotunde. Un cerc ivit \u00eentr-un loc unde nu fusese mai \u00eenainte, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe o explica\u0163ie comun\u0103 a apari\u0163iei lui. Un cerc de care se ferea aproape cu groaz\u0103 un om trecut prin multe, un om care se luptase corp la corp cu ursul[1]<\/a>, un om care cuno\u015ftea \u015fi ora\u015ful \u015fi muntele, care avea televizor \u2013 \u00ee\u015fi numise iapa preferat\u0103 Stelu\u0163a, dup\u0103 actri\u0163a Stela Popescu\u2026 \u2013 \u015fi care nu era str\u0103in de cele ale lumii contemporane. Cercul acela nu intra pentru el \u2013 un om pentru care p\u0103durea era \u201eacas\u0103\u201d din copil\u0103rie \u2013 \u00een nimic din cele ale lumii civilizate, ale oamenilor, ale animalelor, plantelor sau fenomenelor geologice ori atmosferice. El v\u0103zuse, de departe, umbrele luminoase ale Ielelor dans\u00e2nd \u00een locul acela. El v\u0103zuse ziua, din marginea p\u0103durii, c\u0103 lumini\u015ful, pe care \u00eel \u015ftia de mic, se schimbase, inclusiv prin cercul Sfintelor. A avut \u00eencredere s\u0103 \u00eemi povesteasc\u0103 aceste lucruri pentru c\u0103, spre deosebire de or\u0103\u015fenii cu care era obi\u015fnuit, nu a g\u0103sit la mine vreo umbr\u0103 de dispre\u0163 sau prejudecat\u0103 fa\u0163\u0103 de spusele lui.<\/p>\n

I-am ascultat m\u0103rturia, al\u0103turi de multe alte m\u0103rturii. Despre trupele germane sau sovietice venite \u00een mun\u0163i, despre fetele martir care au dat numele Pietrii Ro\u015fii \u2013 care s-au aruncat de pe acea st\u00e2nc\u0103 spre a nu fi violate de \u201eeliberatorii\u201d sovietici \u2013, despre prezen\u0163a comunismului \u2013 \u015fi anti-comunismului \u2013 \u00een Mun\u0163ii Buz\u0103ului, despre extragerea petrolului sau a gazelor naturale, despre petrecerile la care a fost \u015fi \u00eent\u00e2lnirea sa cu marele c\u00e2nt\u0103re\u0163 Liviu Vasilic\u0103\u2026<\/p>\n

A dovedit \u00een toate umor \u015fi seriozitate \u00een acela\u015fi timp. Gluma era glum\u0103, vorba serioas\u0103 era vorb\u0103 serioas\u0103. Avea mintea limpede \u015fi discern\u0103m\u00e2nt. Nu am nici un motiv s\u0103 cred c\u0103 nu a v\u0103zut ceea ce spune c\u0103 a v\u0103zut. E drept, nu mi-am petrecut nop\u0163ile a\u015ftept\u00e2nd apari\u0163ia Ielelor, de\u015fi mi-a\u015f fi dorit s\u0103 pot face asta. Am avut \u00eens\u0103 \u2013 a\u015fa cum am \u015fi acum \u2013 alte obliga\u0163ii. De aceea nu pot spune sigur \u201eexist\u0103 Iele \u015fi sunt asta<\/em>\u201d. Dar nici nu pot spune c\u0103 nu exist\u0103: am auzit m\u0103rturii directe (c\u0103ci Ana, so\u0163ia, a confirmat, independent, spusele lui Vasile Stemate) \u015fi am v\u0103zut urme inexplicabile altfel. Desigur, faptul c\u0103 nu avem o explica\u0163ie nu confirm\u0103 existen\u0163a Ielelor. Dar nici nu o infirm\u0103.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

Fa\u0163\u0103 de asemenea exemple, ca inorogul<\/em> reg\u0103sit \u00een rinocer<\/em>, ca ielele<\/em> reg\u0103site \u00een m\u0103rturii \u015fi dovezi palpabile etc., hotarul cu lumea basmelor se preschimb\u0103 \u00eentr-un \u0163inut de trecere. Iar exemplele amintite sunt doar un \u00eenceput. Pentru c\u0103, \u00eentr-o form\u0103 sau \u00een alta, \u00een toate culturile mai vechi, prezen\u0163a unor forme de vampirism<\/em> \u015fi licantropie<\/em>, precum \u015fi a altora, este incontestabil\u0103. Dar \u00eenainte de c\u00e2teva scurte prezent\u0103ri \u2013 \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu romanul amintit \u2013 merit\u0103 amintit\u0103 o dimensiune a lumii care, \u00een civiliza\u0163iile profund materialiste, precum aceea contemporan\u0103, este de obicei ignorat\u0103. Vorbim despre legisla\u0163ia moral\u0103 a lumii<\/em><\/strong>!<\/em><\/p>\n

Fiecare om \u015ftie, de obicei, c\u0103 exist\u0103 o serie de legi universale, ce lucreaz\u0103 indiferent dac\u0103 dorim sau nu. Printre acestea sunt foarte cunoscute legi incluse de om \u00een categorii numite fizic\u0103<\/em> sau chimie<\/em> sau biologie<\/em>. Faptul c\u0103 exist\u0103 legi universale morale este \u00eens\u0103 inacceptabil pentru o societate materialist\u0103, \u00een care moralitatea \u015fi etica sunt domenii ale ambiguit\u0103\u0163ii profunde \u2013 \u015fi chiar ale contradic\u0163iilor funciare. \u00cens\u0103, \u00een alte culturi \u015fi civiliza\u0163ii, lucrurile stau foarte diferit.<\/p>\n

Un func\u0163ionar \u015fi militar materialist rus, V.K. Arseniev, \u00een amintirile c\u0103l\u0103toriei f\u0103cute \u00een \u201e\u0162inutul Ussuri\u201d (Manciuria) pe la 1907, consemneaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea \u015fi leg\u0103tura sa cu un om al tribului golzilor<\/em>, Dersu, care \u00eei devine c\u0103l\u0103uz\u0103 \u00een s\u0103lb\u0103ticie. Neamul din care face parte acest Dersu este \u2013 era \u2013 lipit de natur\u0103 \u00eentr-un fel greu de \u00een\u0163eles pentru omul modernit\u0103\u0163ii. \u00centreaga via\u0163\u0103 \u015fi-o petrecea \u00eentr-o lume a copacilor \u015fi ierburilor, a viet\u0103\u0163ilor s\u0103lbatice. At\u00e2t de profund\u0103 era aceast\u0103 comuniune, \u00eenc\u00e2t reprezentantul imperiului rus constat\u0103 c\u0103 Dersu este \u00een stare s\u0103 comunice real cu natura, s\u0103 stea de vorb\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cu un tigru sau un corb. Iar\u0103\u015fi, avem de-a face cu fapte pe care materialismul crunt ar tinde s\u0103 le resping\u0103, dar care sunt constatate \u015fi consemnate chiar de un materialist. Bun\u0103tatea goldului<\/em> \u00eel impresioneaz\u0103 profund pe Arseniev, poate chiar mai mult dec\u00e2t priceperea acestuia \u00een citirea urmelor \u015fi a c\u0103r\u0163ii naturii. Dar, constat\u0103 el, Dersu este ap\u0103sat de o mare durere: dup\u0103 ce a convins un tigru s\u0103 nu \u00eel atace, \u00eentr-un imbold nea\u015fteptat, a tras totu\u015fi \u00een el. Peste vreo patru zile, v\u0103z\u00e2nd trei corbi \u00eentr-un copac, \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 a ucis tigrul (o conexiune cauzal\u0103 ce poate p\u0103rea logic\u0103 odat\u0103 explicat\u0103, dar pe care un om modern nu ar fi putut-o face).<\/p>\n

\n

\u201eAbia trecuse de partea cealalt\u0103 a dealului, c\u0103 a \u015fi dat de fiara moart\u0103. Dersu se \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. Doar tigrul plecase p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de ce a mai tras \u00een el? P\u0103r\u0103sise locul degrab\u0103 \u015fi de-atunci g\u00e2ndul c\u0103 \u00eempu\u015fcase pe nedrept un tigru nu-i d\u0103dea pace. Devenise o obsesie. I se p\u0103rea c\u0103 mai devreme sau mai t\u00e2rziu avea s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru fapta asta \u015fi va trebui s\u0103 dea seama chiar dincolo de moarte.<\/em>\u201d (V.K. Arseniev, Prin taigaua extremului orient<\/em>, II, Ed. Meridiane, Bucure\u015fti, 1987, p. 79)<\/p>\n

\n

Observ\u0103m c\u0103 pentru omul modern spaima c\u0103l\u0103uzei pare o \u201eobsesie\u201d. \u015ei asta cu toate c\u0103, altfel, Dersu se dovede\u015fte, mereu, un om de o mare inteligen\u0163\u0103, cu o capacitate de observa\u0163ie excep\u0163ional\u0103, deosebit de echilibrat. Arseniev nu poate, totu\u015fi, s\u0103 asimileze \u015fi dimensiunea moral\u0103 a lui Dersu, atitudinea lui grijulie fa\u0163\u0103 de natur\u0103, dependen\u0163a lui de libertate \u015fi bun\u0103tate. Ceea ce este de \u00een\u0163eles, dac\u0103 facem o paralel\u0103 cu purtarea tiranic\u0103 \u015fi distructiv\u0103 a omului modern fa\u0163\u0103 de mediu. Totu\u015fi, dup\u0103 cum se a\u015ftepta, Dersu este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ucis. A\u015fa cum, \u00een cazul tigrului, vinovatul sc\u0103pase de o pedeaps\u0103 de moment \u2013 sau venit\u0103 de la om \u2013, nici uciga\u015fii lui Dersu nu sunt g\u0103si\u0163i. \u015ei, dup\u0103 cum locul mor\u0163ii tigrului r\u0103m\u00e2ne uitat, la fel \u015fi morm\u00e2ntul lui Dersu. Ceea ce, paradoxal, corespunde viziunii pe care o are \u00een vis materialistul V.K. Arseniev, \u00eenainte de \u00eengroparea goldului<\/em>.<\/p>\n

Toat\u0103 aceast\u0103 istorie constituie doar un mic, foarte mic exemplu al mecanismului moral<\/em> \u00een care, c\u00e2ndva, credeau to\u0163i oamenii. Prezentarea nu are vreun rol apologetic, ci doar pe acela de a ne introduce \u00eentr-o g\u00e2ndire pe care actuala civiliza\u0163ie euro-american\u0103 o trece adesea \u00een secundar. \u015ei care \u00een cultura profund\u0103 rom\u00e2n\u0103 poate fi sintetizat\u0103 prin expresia dup\u0103 fapt\u0103, \u015fi r\u0103splat\u0103<\/em>.<\/p>\n

O zical\u0103 ce ni se poate p\u0103rea departe de realitate, dac\u0103 ne limit\u0103m la dimensiunile materiale. \u015ei care, pentru foarte multe culturi \u015fi civiliza\u0163ii, este deplin confirmat\u0103 de faptele situate \u00een dimensiunile spirituale, mult mai largi.<\/p>\n

Or, \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u201d se a\u015faz\u0103 \u2013 \u015fi \u00eel a\u015faz\u0103 pe cititor \u2013 \u00een zona dimensiunilor spirituale. Elementele teologice \u2013 oscil\u00e2nd cumva \u00eentre cele catolice, ortodoxe \u015fi animiste \u2013 sunt pregnante. Desigur, aceasta este o caracteristic\u0103 a romanului gothic, astfel \u00eenc\u00e2t prezen\u0163a lor nu poate fi privit\u0103 ca nea\u015fteptat\u0103. Ceea ce devine specific este nu doar autenticitatea<\/em> pe care ele o primesc \u00een roman, practic\u0103 literar\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103, ci felul \u00een care cap\u0103t\u0103 un statut de \u201echiar ar putea s\u0103 fie real\u201d. Este o grani\u0163\u0103 \u00eentre construirea unei lumi autentice, dar evident fantastice, \u015fi construirea unei lumi literare, \u00een care cele mai \u00eengrozitoare elemente sunt sau pot fi reale. Oliviu Cr\u00e2znic trece \u00een romanul s\u0103u aceast\u0103 grani\u0163\u0103 prin folosirea unor structuri \u015fi elemente teologice adev\u0103rate.<\/p>\n

Demersul realizat de Oliviu Cr\u00e2znic prin prezentarea final\u0103 \u2013 \u201eO saga \u00een negru<\/em>\u201d \u2013, desigur mult mai complex \u015fi mai bogat dec\u00e2t micul nostru exemplu, p\u0103streaz\u0103 \u00een el o frumoas\u0103 dimensiune literar\u0103 prin calitatea exprim\u0103rii, prin setea cu care informa\u0163ia este (sau poate fi) absorbit\u0103 de cititor. Apar o serie de afirma\u0163ii interesante, intrigante, \u015focante chiar, care pot fi acceptate sau respinse, dar nu f\u0103r\u0103 a pune \u00een discu\u0163ie la modul cel mai serios numeroase idei comune, de obicei bine \u00eenr\u0103d\u0103cinate. (\u015ei care, ne repet\u0103m, trec partea literar\u0103, din zona fundamental ireal\u0103, \u00een aceea a posibilului. Accentu\u00e2nd fiorii pe care \u00eei poate produce unui cititor.)<\/p>\n

Unde se termin\u0103 \u00eenchipuirea scriitorului \u015fi unde \u00eencepe a\u015fezarea \u00een dimensiuni \u201ediscrete\u201d ale realit\u0103\u0163ii?<\/p>\n

\n<\/p>\n

*<\/p>\n

\n

S\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103, \u00een a sa lucrare Vampiri \u015fi vampirism. Autopsia unui mit<\/em>[2]<\/a>, Claude Lecouteux amintea, \u00een treac\u0103t, de un aspect de fapt extrem de important pentru vampiri<\/em> \u015fi vampirism<\/em>: \u201ecredin\u0163a<\/em> [rom\u00e2nilor] c\u0103 diavolul este cel care posed\u0103 cadavrul \u015fi \u00eel anim\u0103<\/em>\u201d (p. 88)?<\/p>\n

\u015ei c\u0103, de aici, devin foarte credibile leg\u0103turile \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, \u00eentre spiritual \u015fi material, \u00eentre diavol \u015fi f\u0103pturile transformate din romanul lui Oliviu Cr\u00e2znic?<\/p>\n

Desigur, vorbind la modul general, leg\u0103tura dintre vampirism \u015fi demonic este evident\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103 felul \u00een care ea se articuleaz\u0103 apare diferit \u00een catolicism, ortodoxie \u015fi, respectiv, animism.<\/p>\n

Este de observat c\u0103 rela\u0163ia dintre om \u015fi demon poate merge, \u00een catolicism<\/em><\/strong>, extrem de departe \u00een plan material<\/em>. Nu doar c\u0103 diavolii pot avea rela\u0163ii intime cu oamenii! Acestea, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pot fi simulate energetic, pot fi halucina\u0163ie sau pot fi reale \u2013 atunci c\u00e2nd anumite contexte permit o materializare foarte puternic\u0103 a demonilor. \u015ei deja fac \u2013 aceste \u00eempreun\u0103ri \u2013 s\u0103 apar\u0103 forme umane profund alterate demonic, \u00een conformitate cu folclorul catolic (\u015fi chiar cu unele ramuri teologice catolice oficiale). Dar, punct de maxim\u0103 distan\u0163are de ortodoxie (\u015fi de multe religii \u015famanice), \u00een catolicism se admite posibilitatea procreerii<\/em> prin unirea trupeasc\u0103 dintre om \u015fi demon! Progeniturile, jum\u0103tate om, jum\u0103tate diavol, prezint\u0103 o varietate de caracteristici care deschide calea unui bestiariu umano-demonic foarte larg, necontrolabil, insa\u0163iabil \u015fi instabil.<\/p>\n

De aici rezult\u0103 \u015fi rat\u0103rile, extrem de des \u00eent\u00e2lnite, ale exorciz\u0103rilor catolice \u2013 de la cele din \u201eExorcistul<\/em>\u201d, p\u00e2n\u0103 la cele amintite de \u201eO saga \u00een negru<\/em>\u201d sau chiar \u00een paginile romanului creat de Oliviu Cr\u00e2znic. Pentru c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce diavolul este tot mai real prezent, tot mai materializat, dispun\u00e2nd de tot mai multe mijloace practice de manifestare, de a lucra, omul r\u0103m\u00e2ne tot mai slab prin compara\u0163ie. Capacitatea omului de a se \u00een\u0103l\u0163a spiritual este, evident, mult mai mic\u0103 dec\u00e2t capacitatea lui de a cobor\u00ee spiritual. At\u00e2t calitativ, c\u00e2t \u015fi cantitativ. Iar iscusin\u0163a demonilor \u00eel atrage pe om, chiar pe cel care vrea s\u0103 urce spiritual, pe c\u0103i care \u00eel duc, de fapt, \u00een direc\u0163ii contrare. Asigur\u00e2ndu-i astfel \u00eenfr\u00e2ngerea. Mecanism pe care \u00eel reg\u0103sim din plin \u00een \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u201d, folosit ca o scar\u0103 psihologic\u0103 ce \u00eel coboar\u0103 pe cititor, pas cu pas, c\u0103tre o situa\u0163ie mereu mai rea, c\u0103tre o groaz\u0103 tot mai ad\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

De cele mai multe ori, singura salvare pe care catolicismul o g\u0103se\u015fte este jertfa<\/em> suprem\u0103<\/em>.<\/p>\n

Fie c\u0103 este vorba despre un preot sau un c\u0103lug\u0103r, despre o fat\u0103 nevinovat\u0103 \u2013 ca \u00een \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u201d \u2013 sau despre un \u00eendr\u0103gostit curajos \u015fi curat. Ceea ce face ca pre\u0163ul pl\u0103tit pentru a opri invazia demonic\u0103 s\u0103 fie mereu extrem de mare, mai mare dec\u00e2t cel pl\u0103tit pentru a o \u00eencepe sau provoca. \u015ei, ca urmare, \u015fi groaza fa\u0163\u0103 de \u00centuneric \u015fi slujitorii lui s\u0103 fie pe m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

\u00cen ortodoxie<\/em><\/strong> exist\u0103 o alt\u0103 viziune, chiar dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct \u2013 foarte important, de altfel \u2013 folclorul este comun.<\/p>\n

Da, exist\u0103 un bestiariu ortodox \u00een care g\u0103sim strigoi<\/em>, v\u00e2rcolaci<\/em> \u015fi alte f\u0103pturi asem\u0103n\u0103toare. \u00cens\u0103 explica\u0163ia apari\u0163iei lor este, de obicei, diferit\u0103.<\/p>\n

\u00cen vreme ce, \u00een catolicism, diavolii ies din ad\u00e2ncuri mai ales fie prin propria lor putere, fie anume chema\u0163i de ritualuri vr\u0103jitore\u015fti, \u00een ortodoxie p\u0103catul omenesc<\/em> este cauza principal\u0103. Vedem aici o concep\u0163ie similar\u0103 cu cea a goldului<\/em> Dersu din ad\u00e2ncurile Manciuriei: dup\u0103 fapt\u0103, \u015fi r\u0103splat\u0103<\/em>! Desigur, concep\u0163ia ortodox\u0103 nu exclude posibilitatea ritualurilor vr\u0103jitore\u015fti \u015fi a consecin\u0163elor lor demonice, dimpotriv\u0103. Doar c\u0103 molimele vampirice sau, altfel spus, atacurile \u201e\u00een mas\u0103\u201d ale strigoilor, ca \u015fi molimele \u201eclasice\u201d, de altfel, au o alt\u0103 cauz\u0103: generalizarea p\u0103catului.<\/p>\n

Concep\u0163ia este, la prima vedere, simpl\u0103: generalizarea p\u0103catelor declan\u015feaz\u0103 consecin\u0163e morale tot mai grave, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la molimi, catastrofe sau interven\u0163ii demonice<\/em>.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd p\u0103catul<\/em> ca pe un gol, ca pe o sf\u00e2\u015fiere a \u0163es\u0103turii Crea\u0163iei, mistica ortodox\u0103 \u00eei atribuie inclusiv un caracter de atractivitate pentru demoni, ca \u015fi unul de permeabilizare a hotarului dintre lumea acestora, Iadul<\/em>, \u015fi lumea material\u0103 \u2013 Universul locuit de om. Prezen\u0163a tot mai puternic\u0103 a R\u0103ului<\/em>, at\u00e2t atras de p\u0103cat, c\u00e2t \u015fi \u00eemputernicit de acesta spre a se apropia, determin\u0103 o alterare suplimentar\u0103 a realit\u0103\u0163ii. De unde se ivesc \u015fi bolile, inclusiv \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toarea turbare<\/em>, aflat\u0103 \u00een concep\u0163ia popular\u0103 la hotarul dinspre demonizare<\/em> (posesie demonic\u0103) \u015fi alte materializ\u0103ri ale \u201er\u0103ului din ad\u00e2ncuri\u201d.<\/p>\n

Exist\u0103, se spune \u00een g\u00e2ndirea ortodox\u0103, f\u0103pturi care au o anume \u00eenclina\u0163ie c\u0103tre umbre \u015fi \u00eentuneric, spre r\u0103utate \u00een general. Unele dintre acestea sunt pisicile sau mu\u015ftele \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 unul din numele lui Satan este \u201eBaal-zebul\u201d, \u201eDomnul Mu\u015ftelor\u201d, devenit Belzebut \u00een vorbirea curent\u0103. F\u0103r\u0103 a dezvolta tema, de altfel foarte interesant\u0103, men\u0163ion\u0103m \u015fi raportul dintre moarte, \u00een general, \u015fi prezen\u0163a mu\u015ftelor, dar \u015fi suspiciunile pe care le treze\u015fte apropierea pisicilor de mor\u0163i. Aceast\u0103 ultim\u0103 nuan\u0163\u0103 are o motiva\u0163ie etologic\u0103<\/em> evident\u0103, pisicile de cas\u0103 (felis catus<\/em>) hr\u0103nindu-se de obicei cu hran\u0103 proasp\u0103t\u0103 \u015fi ferindu-se de ceea ce omul nume\u015fte \u201estricat\u201d (carne veche etc.), preferat\u0103 de c\u00e2ine (\u201eanimal spurcat\u201d). Ca urmare, sim\u0163ind izul de stric\u0103ciune al mor\u0163ii, este de a\u015fteptat ca pisica s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de cel decedat, ceea ce adesea se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103. Atrac\u0163ia<\/em> pisicii pentru mort, nea\u015fteptat\u0103 etologic, determin\u0103 credin\u0163a popular\u0103 c\u0103 animalul a sim\u0163it acolo o umbr\u0103<\/em>, o prezen\u0163\u0103 a r\u0103ului, de care a fost atras\u0103. Ba poate, se mai crede uneori, pisica prin care se manifest\u0103 \u2013 insinuant, dar tot amenin\u0163\u0103tor \u2013 diavolul se apropie de mort pentru a-l revendica. \u00centr-un fel sau altul, concluzia tras\u0103 de folclor este simpl\u0103: apropierea pisicii de cel decedat este o dovad\u0103 a prezen\u0163ei r\u0103ului \u00een el, a amenin\u0163\u0103rii ca el s\u0103 devin\u0103 strigoi<\/em>, sau chiar o cauz\u0103 a acestei c\u0103deri sub puterea demonilor.<\/p>\n

\u015ei dac\u0103 diavolii se pot exprima, se pot manifesta, pot deveni prezen\u0163i prin mijlocirea bolilor, dezastrelor sau animalelor, la un nivel superior \u2013 al p\u0103catului, al r\u0103ului\u2026 \u2013 pot face acela\u015fi lucru \u015fi prin intermediul omului. Fie direct \u2013 ca \u00een cazul vr\u0103jitorilor, vr\u0103jitoarelor, demoniza\u0163ilor etc. \u2013, fie indirect.<\/p>\n

De aici \u00eencepe \u015fi amintita credin\u0163\u0103 a faptului c\u0103 trupurile mor\u0163ilor sunt animate de c\u0103tre diavoli, at\u00e2t \u00een cazul strigoilor, c\u00e2t \u015fi al moroilor sau v\u00e2rcolacilor (atunci c\u00e2nd ace\u015ftia din urm\u0103 sunt v\u0103zu\u0163i ca manifest\u0103ri ale unor deceda\u0163i).<\/p>\n

\u015ei aici avem, \u00een ortodoxie, o concep\u0163ie clar\u0103: trupul \u015fi sufletele sunt legate fiin\u0163ial. Moartea desface aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103, \u00eens\u0103 nu la toate nivelurile<\/em>!<\/p>\n

\u00cen sens pozitiv, leg\u0103tura dintre suflet \u015fi trup dup\u0103<\/em> moarte se manifest\u0103 \u00een moa\u015ftele sfin\u0163ilor. Acestea vindec\u0103, au miros pl\u0103cut, fac minuni \u015fi au multe alte manifest\u0103ri benefice. De ce? Pentru c\u0103 sfin\u0163enia sufletului, foarte puternic\u0103, se transmite \u015fi trupului sf\u00e2ntului, \u00een diferite grade, p\u00e2n\u0103 la acela al moa\u015ftelor.<\/p>\n

\u00cen sens negativ, leg\u0103tura dintre suflet \u015fi trup dup\u0103 <\/em>moarte se manifest\u0103 printr-o serie de caracteristici anormale ale cadavrului. Caracteristici str\u00e2ns legate de starea de p\u0103cat a omului, de gradul \u00een care sufletul s-a supus r\u0103ului.<\/p>\n

\u00cen Comuna Boga\u0163i, Jude\u0163ul Arge\u015f, a existat \u00een anii \u201960, conform unor m\u0103rturii locale, o \u00eent\u00e2mplare tipic\u0103 acestei leg\u0103turi negative \u00eentre sufletul p\u0103c\u0103tos \u015fi trup(ul p\u0103c\u0103tos): o femeie care f\u0103cuse \u015fapte copii s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu mai fac\u0103 \u015fi al\u0163ii, recurg\u00e2nd la o moa\u015f\u0103 pentru avort. Ca urmare, a murit \u015fi, evident, a fost \u00eengropat\u0103. Dup\u0103 o vreme, o serie de vise ur\u00e2te \u2013 co\u015fmaruri \u2013 a \u00eenceput s\u0103 tulbure pe apropia\u0163i. F\u0103c\u00e2ndu-se la un an deshumarea \u2013 care se f\u0103cea, obi\u015fnuit, la 7 ani \u2013, s-a constatat, de c\u0103tre gropari, c\u0103 sicriul era putred, a\u015fa cum era de a\u015fteptat. \u00cens\u0103, d\u00e2nd sc\u00e2ndurile la o parte, au g\u0103sit cu groaz\u0103 pe femeia moart\u0103 neputrezit\u0103, umflat\u0103 \u015fi v\u00e2n\u0103t\u0103, dar \u00eentreag\u0103, cu c\u00e2te un \u015farpe cu col\u0163ii \u00eenfip\u0163i \u00een fiecare s\u00e2n (dup\u0103 m\u0103rturia localnicilor, \u201esugeau de la s\u00e2nii ei\u201d). Au fugit \u015fi au chemat preotul. S-a adunat \u201etot satul\u201d s\u0103 vad\u0103 scena \u00eengrozitoare, cu cei doi \u015ferpi ag\u0103\u0163a\u0163i de pieptul femeii \u015fi aspectul ei cumplit, nefiresc. Amintim aici c\u0103 oamenii erau familiariza\u0163i cu moartea, deshum\u0103rile etc., iar ceea ce li se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa era unic pentru ei. Preotul a venit \u015fi a \u00eenceput s\u0103-i fac\u0103 rug\u0103ciunile de dezlegare, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 folos, f\u0103r\u0103 nici un semn de schimbare sau \u00eendreptare a lucrurilor. \u00cen atare situa\u0163ie, slujitorul Domnului a cerut oamenilor s\u0103 spun\u0103 dac\u0103 \u015ftiu despre vreun p\u0103cat greu al r\u0103posatei, un blestem sau altceva asem\u0103n\u0103tor, care ar fi r\u0103mas nespovedit \u015fi ar ap\u0103sa-o. \u00cenl\u0103crimat\u0103, moa\u015fa aflat\u0103 printre femeile adunate a m\u0103rturisit p\u0103catul comun al pruncuciderii. Dezleg\u0103rile f\u0103cute dup\u0103 aceast\u0103 m\u0103rturisire au avut efect: \u015ferpii s-au desprins de pieptul femeii \u015fi s-au v\u00e2r\u00e2t sub sicriu, iar moarta s-a schimbat la fa\u0163\u0103, devenind din v\u00e2n\u0103t\u0103, p\u0103m\u00e2ntie, \u015fi desf\u0103c\u00e2ndu-se \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 \u015fi oase \u00eenaintea celor aduna\u0163i. Odat\u0103 ce aceasta \u015fi-a c\u0103p\u0103tat aspectul obi\u015fnuit pentru un mort de un an, groparii au avut curajul s\u0103 ridice sicriul. Sub el, \u00een p\u0103m\u00e2nt, nu s-a g\u0103sit nici o urm\u0103 de \u015farpe sau de vizuin\u0103 \u00een care ace\u015ftia s\u0103 fi fugit.<\/p>\n

Desigur, \u00een acest caz nu avem manifest\u0103ri vampirice, nu putem vorbi despre strigoi sau moroi \u00een sensul obi\u015fnuit al cuv\u00e2ntului. Totu\u015fi<\/em>, dincolo de aspectul aparent pasiv al decedatei \u015fi os\u00e2ndei de care avea parte, exist\u0103 co\u015fmarurile<\/em> pe care le-au experimentat cei din familie p\u00e2n\u0103 la reu\u015fita dezleg\u0103rilor. \u015ei care au \u00eencetat dup\u0103 aceea.<\/p>\n

Cultura profund\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 explic\u0103 o asemenea \u00eent\u00e2mplare prin felul \u00een care se a\u015faz\u0103 cump\u0103na faptelor<\/em>. Deoarece femeia n\u0103scuse deja \u015fapte copii, avea fapte bune<\/em>, dar uciderea celui de-al optulea copil era un p\u0103cat uria\u015f, pentru care c\u0103zuse sub os\u00e2nd\u0103. Fiind o alunecare<\/em>, femeia nu a c\u0103zut cu totul sub puterea r\u0103ului. De aceea, acesta nu s-a putut manifesta prin ea asupra altora. M\u0103rturisirea f\u0103cut\u0103 de moa\u015f\u0103, pe de-o parte, ca \u015fi groaza privitorilor fa\u0163\u0103 de os\u00e2ndirea direct\u0103 \u015fi extrem\u0103 a p\u0103catului respectiv, au aplecat cump\u0103na \u00eenspre bine, \u00eeng\u0103duind rug\u0103ciunilor de dezlegare s\u0103 aib\u0103 puterea necesar\u0103 spre a rupe influen\u0163a r\u0103ului asupra r\u0103posatei.<\/p>\n

Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd nu exist\u0103 asemenea fapte bune<\/em> care s\u0103 permit\u0103 harului<\/em> s\u0103 \u00eencline cump\u0103na judec\u0103\u0163ii \u00eenspre bine? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd blesteme grele apas\u0103 pe cel decedat f\u0103r\u0103 a exista posibilitatea spovedirii? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd cel mort a slujit diavolului voluntar, ca vr\u0103jitor sau uciga\u015f pl\u0103tit, c\u0103m\u0103tar (ocupa\u0163ie os\u00e2ndit\u0103 puternic de folclorul rom\u00e2nesc) sau altceva asem\u0103n\u0103tor?<\/p>\n

Atunci r\u0103utatea se poate manifesta mult mai puternic. \u015ei apar acele forme cunoscute sub nume ca strigoi<\/em>, moroi<\/em> sau v\u00e2rcolaci<\/em>. Ori, dup\u0103 termeni contemporani, de vampiri<\/em> sau zombi<\/em> sau oameni-lupi<\/em> sau semi-demoni<\/em> etc.<\/p>\n

La o prim\u0103 vedere avem de-a face \u2013 \u015fi, al\u0103turi de Jean Markale, Renato Agazzi \u015fi al\u0163ii, constat\u0103 acest fapt \u015fi Claude Lecouteux, \u00een opera citat\u0103 \u2013 cu o mare ambiguitate a termenilor.<\/p>\n

\u00cen cultura profund\u0103 a popoarelor catolice, ortodoxe, ortodox-animiste etc., denumirile par a fi incerte (mai ales prin compara\u0163ie cu categoriile mult mai clare ale culturii livre\u015fti, ale filmelor cu vampiri, v\u00e2rcolaci etc.).<\/p>\n

M\u0103rturiile s\u00e2rbilor, de exemplu, atest\u0103 cazuri de vampirism \u00een care mor\u0163ii sug pur \u015fi simplu energia vital\u0103 a victimelor \u2013 preferabil din familie \u2013 direct din morm\u00e2nt, f\u0103r\u0103 a ie\u015fi vreodat\u0103 afar\u0103. \u00cen alte cazuri \u00eens\u0103, apar manifest\u0103ri de sugrumare sau de atac fizic, direct. Sau, alt\u0103 variant\u0103, extragerea energiei vitale se face prin contact fizic. Etc., etc.<\/p>\n

Asemenea varia\u0163iuni se g\u0103sesc \u015fi la rom\u00e2ni, fie ei de la nord sau de la sud de Dun\u0103re, la albanezi, bulgari, unguri, slovaci etc.<\/p>\n

Explica\u0163ia ortodox\u0103 a acestei ambiguit\u0103\u0163i este simpl\u0103: diavolul se manifest\u0103 diferit, dup\u0103 c\u00e2t\u0103 putere are asupra mor\u0163ilor \u015fi c\u00e2t i se \u00eeng\u0103duie de la Dumnezeu.<\/p>\n

Intr\u0103m din nou \u00een acea terra incognita<\/em> a Legii Morale, fundamental\u0103 pentru vechile culturi \u015fi civiliza\u0163ii, foarte adesea total ignorat\u0103 ast\u0103zi (\u015fi chiar dispre\u0163uit\u0103 violent).<\/p>\n

Este de subliniat aici faptul c\u0103 ortodoxia nu accept\u0103 posibilitatea \u00eemperecherii reale, \u015fi, cu at\u00e2t mai mult, a procreerii \u00eentre om \u015fi demoni. Demonii sunt duhuri, nu au trup, \u201enu au s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103\u201d, cum se exprima un \u0163\u0103ran, deci nu pot face copii cu omul. Nu sunt nici b\u0103rba\u0163i, nici femei, nici hermafrodi\u0163i, fiind \u00een mod real \u00een afara oric\u0103rei manifest\u0103ri de gen. Ca urmare nu pot, sub nici o form\u0103, s\u0103 aib\u0103 copii.<\/p>\n

De aici apare, spune folclorul ortodox, \u015fi obsesia demonilor pentru trupul uman.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile lor de a-l poseda sunt doar o latur\u0103 a \u00eencerc\u0103rii diavolilor de a cuceri lumea.<\/p>\n

Pentru c\u0103 prezen\u0163a lor aici este limitat\u0103 chiar de starea lor de duhuri, Universul uman fiind f\u0103cut pentru f\u0103pturile materiale \u2013 ca plantele, cristalele, animalele \u2013 sau pentru cele spiritual-materiale \u2013 omul.<\/p>\n

Prin urmare, singura solu\u0163ie pentru o \u201eancorare\u201d puternic\u0103 \u00een aceast\u0103 lume este, pentru demoni, realizarea unei leg\u0103turi c\u00e2t mai puternice, preferabil totale, cu ceva material. Obiect, animal sau om. Preferabil ultimul \u015fi, de asemenea, preferabil f\u0103r\u0103 suflet. Pentru c\u0103 sufletul, ca unul ce este nemuritor, se poate \u00eentoarce \u00eempotriva demonului \u015fi poate, chiar \u015fi \u00een cele mai nea\u015fteptate cazuri, s\u0103 \u00eel izgoneasc\u0103.<\/p>\n

Faptul c\u0103 Dumnezeu s-a \u00centrupat a deschis \u00een imagina\u0163ia demonilor un nou front pentru cucerirea oamenilor. Demonizarea<\/em> sau posesiunea demonic\u0103 existau dinainte. \u00cens\u0103 reprezentau, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, o \u201elocuire \u00een gazd\u0103\u201d, un \u201estat \u00een chirie\u201d. Din secolul I al erei cre\u015ftine \u00eencoace s-au dezvoltat, \u00een felurite laturi ale magiei circum-mediteraneene, \u00eencerc\u0103ri felurite de a produce trupuri care s\u0103 fie animate de c\u0103tre demoni. Principalele variante sunt homunculii<\/em> \u015fi golemii<\/em>. Desigur, \u00een toate cazurile, vr\u0103jitorii \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 vor putea controla produsele magiei. Desigur, cel mai adesea le scap\u0103 de sub control (asta \u00een cazul \u00een care izbutesc s\u0103 le realizeze). Paradigma \u201eucenicului vr\u0103jitor\u201d se repet\u0103 chiar \u015fi la cei care se cred mae\u015ftri.<\/p>\n

Multe din aceste concep\u0163ii \u015fi fapte apar, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, \u015fi \u00een romanul analizat. Inclusiv paradigma \u201eucenicului vr\u0103jitor\u201d care se crede maestru, \u015fi care ajunge \u00een cele din urm\u0103 b\u0103taia de joc a diavolului.<\/p>\n

Totu\u015fi, asemenea linii \u015fi manifest\u0103ri nu sunt tipice doar unor culturi de tip catolic sau ortodox. F\u0103r\u0103 a mai aminti de linii islamice \u2013 \u00een care djinii<\/em>, adic\u0103 demonii, sunt extrem de prezen\u0163i \u00een tot felul de forme de magie, inclusiv necromante \u2013, putem s\u0103 mergem direct c\u0103tre culturile animiste<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Ca o parantez\u0103, amintim c\u0103 multe din vechile triburi slave manifestau un politeism puternic animist, sau chiar un animism clasic, pe alocuri p\u0103strat \u00een ciuda cre\u015ftin\u0103rii \u015fi revitalizat<\/em> de contactul cu alte culturi animiste. Asemenea culturi animiste tipice au existat \u2013 \u015fi exist\u0103 \u2013 la popoare europene nordice \u2013 precum prusii, laponii sau comi \u2013, dar \u015fi la t\u0103tari.<\/p>\n

O form\u0103 paradigmatic\u0103 a \u015famanismului \u2013 acesta fiind o manifestare implicit\u0103 a animismului \u00een majoritatea cazurilor \u2013 este cea a \u015famanismului tuvan, existent p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/p>\n

Importan\u0163a culturii tuvane este u\u015for de subestimat. Ast\u0103zi Tuva este o republic\u0103 autonom\u0103 \u00een cadrul Federa\u0163iei Ruse, un \u0163inut pentru mul\u0163i ne\u00eensemnat.<\/p>\n

Cu toate acestea, Tuva este \u00een fapt un \u0163inut de hotar, \u00een care s-au \u00eent\u00e2lnit \u2013 \u015fi se \u00eent\u00e2lnesc \u2013 \u015fi s-au suprapus \u2013 \u015fi se suprapun \u2013 culturi majore \u015fi minore foarte diferite. Este, de pild\u0103, un loc \u00een care s-au g\u0103sit uimitoare morminte scitice, ale c\u0103ror caracteristici se oglindesc \u00een situri arheologice din toat\u0103 aria scitic\u0103 \u2013 din marginile Tibetului, \u00een Ardeal sau Dobrogea. Culturile altaice, mongole \u015fi siberiene au partea lor \u00een ceea ce a fost \u015fi\/sau este Tuva. Influen\u0163e hune sau chineze\u015fti, tibetane, ruse\u015fti, cazahe etc. pot fi de asemenea detectate. Cu toate c\u0103 uneori po\u0163i fi \u00eenclinat s\u0103 te \u00eentrebi dac\u0103 nu cumva unele dintre ele sunt de fapt urme ale unor culturi (comune) \u015fi mai vechi\u2026<\/p>\n

Oricum, \u015famanismul tuvan este unul care poate fi socotit \u201eclasic\u201d.<\/p>\n

Iar acest \u015famanism se bazeaz\u0103<\/em> pe forme de materializare a demonilor!<\/p>\n

De la materializarea lor \u00een obiecte \u2013 \u015fi prin obiecte \u2013 p\u00e2n\u0103 la materializarea lor \u00een oameni \u015fi prin oameni.<\/p>\n

Nu o s\u0103 descriem aici \u015famanismul tuvan (a se vedea, pentru doritori, excelenta lucrare a lui M.B. Kenin-Lopsan, \u015eamanii din Tuva. O cercetare asupra \u015famanismului siberian<\/em>, Ed. Herald, Bucure\u015fti, 2013).<\/p>\n

Dar men\u0163ion\u0103m aspectul foarte important al devor\u0103rii \u015famanice<\/em>!<\/p>\n

Acesta este un proces prin care un om obi\u015fnuit sau chiar un \u015faman este devorat<\/em> de c\u0103tre (alt) \u015faman.<\/p>\n

Devorarea se poate face de la distan\u0163\u0103 sau prin contact direct. Manifest\u0103rile devor\u0103rii sunt variate. Se merge de la apari\u0163ia unor animale agresive sau boli \u015fi p\u00e2n\u0103 la dureri cumplite, demoni care \u00eel posed\u0103, \u00eel chinuiesc \u015fi \u00eel ucid pe cel vizat.<\/p>\n

Este extrem de sugestiv faptul c\u0103, pe de-o parte, \u015famanii tuvani declar\u0103 r\u0103spicat faptul c\u0103 lucreaz\u0103 cu demonii, iar, pe de alt\u0103 parte, manifest\u0103rile devor\u0103rii<\/em> realizate cu ajutorul acestora sunt exact cele men\u0163ionate \u00een ortodoxie ca rezultate ale prezen\u0163ei agresive a diavolilor. P\u00e2n\u0103 \u015fi manifest\u0103rile de devorare clar\u0103 \u015fi direct\u0103 prin ritualuri \u015famanice sunt extrem de asem\u0103n\u0103toare devor\u0103rilor realizate de c\u0103tre strigoi, moroi <\/em>sau v\u00e2rcolaci<\/em>. Mai mult, \u015fi \u00eentr-o civiliza\u0163ie (cea tuvan\u0103), \u015fi \u00een celelalte (ortodoxe \u015fi catolice), avem nenum\u0103rate m\u0103rturii date de persoane a c\u0103ror credibilitate este, din toate punctele de vedere, greu de contestat. \u00cen plus, \u00een am\u00e2ndou\u0103 cazurile avem \u015fi dovezi pe care le putem numi obiective (documente, obiecte, trupuri, autopsii etc.). Chiar \u015fi concep\u0163ia asupra magiei este similar\u0103 \u00een esen\u0163\u0103, cu toat\u0103 diferen\u0163a radical\u0103 de pozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de acceptarea sau respingerea ei: de\u015fi la iacu\u0163i magia este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een magie alb\u0103 \u015fi magie neagr\u0103, \u015famanii aleg\u00e2nd una din cele dou\u0103 pentru toat\u0103 via\u0163a, la tuvani magia este privit\u0103 ca una singur\u0103 (exact ca \u00een ortodoxie), doar ritualurile \u015fi obiectele rituale fiind \u201ealbe\u201d sau \u201enegre\u201d (dup\u0103 scopul benefic sau negativ pentru \u0163int\u0103).<\/p>\n

Spre a da, \u00een afar\u0103 de ceea ce am amintit deja, un singur exemplu de paralelism \u015focant, s\u0103 observ\u0103m un blestem tipic dedicat devor\u0103rii, apar\u0163in\u00e2nd \u015famanului \u015eokar Oorjak:<\/p>\n

\n

\u201eAa, fie ca pe blestemat s\u0103-l m\u0103n\u00e2nce dracul.<\/em><\/p>\n

S\u0103-i m\u0103n\u00e2nce \u015fi copiii,<\/em><\/p>\n

S\u0103 le sf\u00e2\u015fie pieptul p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i.<\/em> [\u2026]\u201d (M.B. Kenin-Lopsan, op. cit.<\/em>, p. 244)<\/p>\n

\n

Este de observat aici faptul c\u0103 lucrarea de devorare \u0163inte\u015fte din start nu doar o persoan\u0103, ci \u015fi familia acestuia. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 o asemenea atitudine \u0163ine de \u015famanul agresor sau de demonul pe care \u00eel trimite? Influen\u0163a demonilor asupra \u015famanilor este recunoscut\u0103 pretutindeni \u00een \u015famanism, astfel \u00eenc\u00e2t de multe ori este greu de stabilit dac\u0103 ceva provine \u00een mod real de la \u015faman sau dac\u0103 a fost sugestionat de demon. Oricum \u00eens\u0103, a\u015fa cum strigoiu-nt\u00e2i din neam m\u0103n\u00e2nc\u0103<\/em>, la fel \u015fi devorarea \u015famanic\u0103<\/em> vizeaz\u0103 adesea la tuvini \u015fi familia persoanei \u0163intite ini\u0163ial.<\/p>\n

Mai mult, chiar \u015fi c\u00e2nd nu exist\u0103 un asemenea blestem, amenin\u0163area devor\u0103rii<\/em> \u00een familie \u015fi chiar \u00een trib este extrem de puternic\u0103!<\/p>\n

\u00cenmorm\u00e2ntarea unui \u015faman se face cu mii de precau\u0163ii, prin care familia \u015fi tribul se asigur\u0103 c\u0103 leg\u0103tura dintre acesta \u015fi demonii cu care a lucrat fie este rupt\u0103, fie \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een morm\u00e2nt, dar, oricum, nu trece \u00een vreun fel asupra familiei \u015fi tribului, ceea ce ar fi catastrofal[3]<\/a>.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

Unde se termin\u0103 adev\u0103rul<\/em><\/strong>, unde \u00eencep \u00eenfloriturile, supersti\u0163iile, basnele<\/em>?<\/p>\n

Pentru un om ancorat \u00een materialism, imediat ce vorbim despre vampiri sau demoni, licantropi ori \u015famanism.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi sunt multe fenomene \u00eenc\u0103 inexplicabile, \u015fi totu\u015fi sunt multe m\u0103rturii \u2013 mai mult dec\u00e2t solide \u2013 care deschid por\u0163i ce n-ar fi trebuit s\u0103 existe. Materialist vorbind. \u015ei, de asemenea, oric\u00e2t ar nega acest lucru, oric\u00e2t s-ar teme s\u0103 \u00eel recunoasc\u0103, fiecare om, oric\u00e2t de materialist, a sim\u0163it \u00een umbre mi\u015fc\u0103ri, a v\u0103zut unduiri \u00een noapte, a prins cu coada ochilor ceva ce totu\u015fi nu era acolo.<\/p>\n

Desigur, toate aceste relat\u0103ri, paralele \u015fi m\u0103rturii pot fi anulate printr-un simplu refuz. Oricine poate s\u0103 spun\u0103 \u201enu exist\u0103 a\u015fa ceva\u201d, \u201enu este adev\u0103rat\u201d etc. Nea\u015fteptat \u00eens\u0103, cercet\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice efectuate \u00een anii 80-90 ai secolului trecut \u2013 \u015fi care continu\u0103 \u00eenc\u0103 \u2013 par a confirma puterea ritualurilor \u015famanice tuvine (\u015fi nu numai)![4]<\/a> S-a ajuns chiar la folosirea lor \u00een medicin\u0103 \u015fi multe alte domenii, unele secrete (apar\u0163in\u00e2nd armatei sau serviciilor secrete din Rusia, China, SUA etc.). Fantezie? \u015etiin\u0163\u0103? Bani arunca\u0163i pe geam de incompeten\u0163\u0103 sau corup\u0163ie? Aplica\u0163ii reale ale unor puteri spirituale reale ignorate programatic de materialismul ultimelor secole?<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

Oliviu Cr\u00e2znic<\/em><\/strong> este, \u00een calitatea sa de scriitor al unui roman gothic, deasupra unei asemenea discu\u0163ii. Pentru c\u0103 nu-i po\u0163i cere, evident, unui creator de literatur\u0103 fantastic\u0103 s\u0103 respecte anumite percepte rigide, fie c\u0103 \u0163in de \u015ftiin\u0163\u0103 obiectiv\u0103 sau de prejudec\u0103\u0163i pretins \u015ftiin\u0163ifice.<\/p>\n

Totu\u015fi, cu diploma\u0163ie \u015fi iscusin\u0163\u0103, autorul amintit incit\u0103 la asemenea discu\u0163ii, de\u015fi li se sustrage!<\/p>\n

Pentru c\u0103 \u00eencheierea c\u0103r\u0163ii, acea nea\u015fteptat\u0103 \u201esaga \u00een negru\u201d, este o provocare aruncat\u0103 cititorilor (\u015fi criticilor, chiar!).<\/p>\n

O provocare la care autorul \u00eensu\u015fi nu r\u0103spunde\u2026 ceea ce este foarte bine.<\/p>\n

C\u0103ci, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o calitate foarte mare a acestei scrieri este, paradoxal, ambiguitatea.<\/p>\n

Unde se termin\u0103 binele, unde \u00eencepe r\u0103ul?<\/p>\n

Unde se termin\u0103 r\u0103ul, unde \u00eencepe binele?<\/p>\n

Este \u2013 sau a fost \u2013 Inchizi\u0163ia exclusiv rea?<\/p>\n

Exist\u0103 o lucrare a demonilor \u00een lume, ori aceasta este doar fantezie \u015fi isterie?<\/p>\n

Este p\u0103cat doar s\u0103 faci r\u0103ul, sau \u015fi s\u0103 nu faci binele pe care \u00eel po\u0163i face?<\/p>\n

\u015ei unde este hotarul binelui pe care \u00eel po\u0163i face?<\/p>\n

C\u00e2t c\u00e2nt\u0103re\u015fte o clip\u0103 de \u015fov\u0103ire?<\/p>\n

C\u00e2t de greu at\u00e2rn\u0103 vremea \u00een care ne lenevim fa\u0163\u0103 de datoria de a ne dezvolta \u2013 fie \u015fi \u00een scrim\u0103, ca eroul principal \u2013 \u00eentr-o clip\u0103 critic\u0103?<\/p>\n

C\u00e2t\u0103 grij\u0103 de sine \u015fi c\u00e2t\u0103 mil\u0103 de sine este \u00eeng\u0103duit\u0103 \u00eenainte de a deveni izvor al r\u0103ului?<\/p>\n

Ce se afl\u0103 dincolo de ceea ce cunoa\u015ftem?<\/p>\n

Sunt doar c\u00e2teva din nenum\u0103ratele \u00eentreb\u0103ri pe care, citind acest roman, nu po\u0163i s\u0103 nu \u0163i le pui. \u015ei cu at\u00e2t mai mult dup\u0103 ce l-ai citit!<\/p>\n

Autorul nu \u00ee\u0163i r\u0103spunde categoric nici m\u0103car atunci c\u00e2nd pare c\u0103 o face. O cea\u0163\u0103 de ambiguitate plute\u015fte peste cele mai hot\u0103r\u00e2te afirma\u0163ii. Prin care se pun \u00een discu\u0163ie, dup\u0103 cum am amintit, numeroase idei preconcepute. Dar concluzia nu se trage, ci este l\u0103sat\u0103 \u00een a\u015fteptare. Poate c\u0103 cititorul l-ar dori pe autor c\u0103l\u0103uz\u0103 \u00een multe din aceste situa\u0163ii neclare, dar, categoric, Oliviu Cr\u00e2znic refuz\u0103 aceast\u0103 postur\u0103. El este degetul care indic\u0103 misterul, el este m\u00e2na ce dezv\u0103luie noi \u00eentreb\u0103ri, noi taine, dar nu accept\u0103 s\u0103 fie cel care tran\u015feaz\u0103 dilemele, cel care ofer\u0103 siguran\u0163\u0103 sau certitudini.<\/p>\n

Unde se termin\u0103 romanul, unde \u00eencepe discu\u0163ia serioas\u0103?<\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 se pot dezvolta micile indica\u0163ii folcloristice, etnologice \u015fi teologice redate de noi, pentru un studiu profund al lumii acestui roman?<\/p>\n

Orice hotar am \u00eencerca s\u0103 tras\u0103m, este pur subiectiv.<\/p>\n

Realitatea r\u0103m\u00e2ne c\u0103 la toate nivelurile fundamentale \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u201d este un \u00eenceput, un teren de hotar, o deschidere.<\/p>\n

Un \u00eenceput literar de excep\u0163ie, \u00eenceputul unui univers literar, putem spune, un \u00eenceput gnoseologic, un \u00eenceput ideatic\u2026 Dar mai ales un \u00eenceput de c\u0103ut\u0103ri, \u00een noi \u00een\u015fine \u015fi \u00een afar\u0103, pe multe planuri, \u00een multe dimensiuni.<\/p>\n

\u015ei, \u00eentr-o lume care caut\u0103 at\u00e2t de mult, at\u00e2t de ostentativ, \u015fi cel mai adesea zadarnic, originalitatea, este o unitate \u00eentre firesc \u015fi original care va deveni exemplu de manual.<\/p>\n

Dac\u0103 reu\u015fita unei opere se m\u0103soar\u0103 dup\u0103 capacitatea ei de a marca omul, de a st\u00e2rni \u00eentreb\u0103ri \u015fi schimb\u0103ri, de a deschide drumuri, \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u201d este, categoric, o capodoper\u0103.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fiu pe linia acestui roman al lui Oliviu Cr\u00e2znic, nu pot s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n \u00een ambiguitatea, \u00een cea\u0163a gnoseologic\u0103 pe care o impune at\u00e2t de natural. Am spus la \u00eenceput c\u0103 hot\u0103r\u00e2ndu-m\u0103 se scriu despre aceast\u0103 carte mi-am asumat una din cele mai grele sarcini. Pentru c\u0103, de fapt, nimic din ce am scris aici nu dezv\u0103luie romanul, nu acoper\u0103 o suprafa\u0163\u0103 semnificativ\u0103 din teritoriul bog\u0103\u0163iei literare, gnoseologice, semiologice ale acestuia. Constat la sf\u00e2r\u015fit c\u0103 tot ceea ce am spus poate s\u0103 fie, cel mult, un \u00eenceput.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

Despre autor:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

MIHAI-ANDREI ALDEA<\/strong> (n. 1973) este teolog (specializarea \u201ebizantinologie\u201d, teza Romanitatea Rom\u00e2nilor \u015fi Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit<\/em>, 1999), doctor \u00een filologie (specializarea \u201efolcloristic\u0103\u201d, teza Predestinare \u0219i liber-arbitru \u00een basmul rom\u00e2nesc propriu-zis. Motive narative: \u201ec\u0103l\u0103toria ini\u021biatic\u0103\u201d \u0219i \u201efra\u021bii gemeni\u201d. Studiu de caz<\/em>, 2013), doctorand \u00een istorie, conferen\u021biar, editor (suplimentul cultural al ziarului Flux<\/em> din Chi\u015fin\u0103u, 2003-2004; Ed. Christiana, 2005-2010), publicist, poet (Zboruri<\/em>, 2005; Zbor prin v\u00e2ltoarea vremilor<\/em>, 2007), romancier (Drumul spre Vozia. Vol. 1: Cei trei \u0219i P\u0103durea cea Mare<\/em>, 2008; ed. a II-a, 2009; ed. a III-a, 2015; Vol. 2: Cei trei \u0219i luptele Deralei<\/em>, 2015), autor de studii de specialitate, publicate \u00een volum (Lumina Adev\u0103rului. Un studiu ortodox asupra adventismului \u0219i altor secte apropiate<\/em>, 2007; Ortodoxia \u0219i artele mar\u021biale<\/em>, 2014), regizor \u0219i scenarist de filme de anima\u021bie pentru copii (Pr\u00e2slea cel Voinic \u0219i merele de aur<\/em>, 2011; The Story of the Golden Apple<\/em>, 2014), sportiv (a practicat, printre altele, atletism, judo \u0219i para\u0219utism), filantrop.<\/p>\n

[1]<\/a> \u015ei care p\u0103stra pe trup urme cumplite ale r\u0103nilor c\u0103p\u0103tate \u00een lupt\u0103, r\u0103ni care f\u0103r\u0103 \u00eendelung\u0103 \u00eengrijire medical\u0103 sigur l-ar fi ucis. \u015ei \u00een ciuda acestui fapt st\u0103tea mai departe pe munte, \u00een mijlocul \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei ur\u015filor\u2026<\/p>\n

[2]<\/a> \u00cen limba rom\u00e2n\u0103 la Ed. Saeculum I.O., Bucure\u015fti, 2002.<\/p>\n

[3]<\/a> Men\u0163ion\u0103m o informa\u0163ie ce poate p\u0103rea colateral\u0103, dar nu lipsit\u0103 de interes: \u00een ritualul de \u00eenmorm\u00e2ntare al \u015famanilor tuvini se reg\u0103sesc elemente scitice incontestabile, recunoscute ca atare de c\u0103tre speciali\u015fti.<\/p>\n

[4]<\/a> Dr. Marianna Arta\u015firovna Devlet, \u00een Cuv\u00e2nt de \u00eenceput<\/em> la M.B. Kenin-Lopsan, op. cit.<\/em>, p. 15-18 \u015f.u.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Mihai-Andrei Aldea Una dintre cele mai grele sarcini pe care mi le-am asumat a fost aceea de a scrie despre romanul \u201e\u2026 \u0218i la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul\u201d. De ce? Cred c\u0103 se va putea \u00een\u0163elege din r\u00e2ndurile urm\u0103toare! Originalitatea este o \u0163int\u0103 aproape de la sine \u00een\u0163eleas\u0103. F\u0103r\u0103 o dimensiune real original\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1098,125],"tags":[1099,1129,1112,636],"class_list":["post-10898","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-44","category-invitat","tag-egophobia-44","tag-invitat","tag-mihai-andrei-aldea","tag-oliviu-craznic"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2PM","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10898"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10898\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10962,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10898\/revisions\/10962"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}