{"id":11007,"date":"2015-12-10T11:23:02","date_gmt":"2015-12-10T09:23:02","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11007"},"modified":"2016-02-29T15:51:45","modified_gmt":"2016-02-29T13:51:45","slug":"artistul-care-are-ceva-in-comun-cu-noi-hans-laban","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11007","title":{"rendered":"Artistul care are ceva \u00een comun cu noi: Hans Laban"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: right;\">de Adrian Ioni\u021b\u0103<br \/>\n<a href=\"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11006\">click for the English version<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru a comemora tricentenarul Tratatului de la Utrecht (1713), Funda\u021bia Utrecht KF Hein a lansat \u00een 2012, proiectul <em>The Art Of Making Peace<\/em>. C\u00e2\u0219tig\u0103torul acestui proiect, Hans Laban, un grafician din Utrecht, a prezentat \u00een 2013 propunerea <em>We do have something in common<\/em>, care a dus la realizarea unor gravuri de mari dimensiuni ce urmeaz\u0103 firul narativ al convingerii sale personale despre pace.<\/p>\n<p><!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/45\/laban_zpscytdfsml.jpg?w=812\" alt=\"\" \/><br \/>\n[Hans Laban \u00een Grafisch Atelier Daglicht Eindhoven, photo copyright: Richard Fieten]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen mai pu\u021bin de doi ani de la finalizarea sa, acest proiect a devenit o surs\u0103 de inspira\u021bie pentru oamenii de peste tot, invit\u00e2ndu-ne s\u0103 aflam ce anume avem \u00een comun \u0219i cum putem rezolva pa\u0219nic diferen\u021bele dintre noi. Tratatul de pace de la Utrecht a creat modelul unui sistem european bazat pe echilibrul de putere \u00eentre na\u021biuni. \u00cen timp, modelul s-a dovedit a fi un factor cheie \u00een men\u021binerea p\u0103cii, din p\u0103cate \u00eens\u0103 unul fragil.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>We do have something in common<\/em> const\u0103 \u00eentr-un proiect de montaje fotografice monumentale transferate pe h\u00e2rtie prin gravare pe pl\u0103ci de metal, sau incizii pe panouri de lemn. Materialul fotografic utilizat de artist poart\u0103 \u00een sine atribute emo\u021bionale \u0219i afective distincte care trec dincolo de inten\u021bia ini\u021bial\u0103 a unei simple fotografii de familie. Acestea sunt fotografiile unor familii \u0219i prieteni din \u00eentreaga lume atent selectate \u0219i juxtapuse \u00een tente subtile \u0219i transparente pentru a transmite vizual argumentul c\u0103 putem vedea similaritate \u00een diferen\u021b\u0103 sau chiar neasem\u0103nare. Acum \u0219aptezeci de ani, \u00een scrierile sale despre reproduceri tehnologice, filosoful \u0219i teoreticianul Walter Benjamin afirma faptul c\u0103, dincolo de abordarea sa canonic\u0103 \u00een vizualizare, montajul cuprinde si voin\u021ba de autenticitate. Hans Laban face exact acest lucru atunci c\u00e2nd ne \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia spre asem\u0103n\u0103rile dintre oameni, dincolo de diferen\u021be religioase, sociale \u0219i politice. El ne educ\u0103 ochiul pentru a g\u0103si acest adev\u0103r privind spre subiec\u021bii montajelor sale fotografice compuse \u0219i editate cu me\u0219te\u0219ug. Oamenii prezen\u021bi \u00een gravurile sale sunt aranja\u021bi astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 intre \u00eentr-un dialog comun \u0219i s\u0103 formeze o conexiune cu privitorul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centr-o lucrare academic\u0103 intitulat\u0103 <em>Privind la albumul fotografic de familie: o discu\u021bie t<\/em><em>eoretic\u0103 despre ce \u0219i cum<\/em>, Mette Sandbye, o cercet\u0103toare danez\u0103 a rela\u021biei dintre fotografia de amatori \u0219i istoria colectiv\u0103, subliniaz\u0103 faptul c\u0103 &#8220;<em>fotografiile de familie con\u021bin calit\u0103\u021bi emo\u021bionale, psihologice \u0219i afective care trec \u00eentr-un domeniu ce<\/em> <em>\u00ee<\/em><em>l dep<\/em><em>\u0103\u0219<\/em><em>e<\/em><em>\u0219<\/em><em>te pe <\/em><em>proprietarul individual \u0219i ar trebui invocate \u00ee<\/em><em>n contextul mai larg al esteticii \u0219i \u0219tiin\u021belor umaniste. Albumele foto de familie sunt c\u0103i<\/em><em> de comunicare social\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 \u0219<\/em><em>i <\/em><em> pot fi interpretate ca modalit\u0103\u021bi de \u00een\u021belegere \u0219i \u00ee<\/em><em>mp<\/em><em>\u0103<\/em><em>care cu via\u021ba<\/em><em>, \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ele documenteaz\u0103 mai multe aspecte sociologice ale vie\u021bii de zi cu zi, <\/em><em>spre care nu avem acces prin alte surse istorice.<\/em>&#8220;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mette Sandbye face, de asemenea, o trecere \u00een revist\u0103 a pu\u021binelor studii academice despre subiectul fotografiilor de familie, precum cele ale lui Pierre Bourdieu, Richard Chalfen, Mary Warner Marien, Geoffrey Batchen, Patricia Holland, Arjun Appadura \u0219i al\u021bii pentru a concluziona c\u0103, \u00een compara\u021bie cu imensa cantitate de material fotografic aflat la dispozi\u021bie \u00een case particulare din \u00eentreaga lume, fotografii care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie privite, sau povestite, &#8220;p\u00e2n\u0103 acum s-a scris foarte pu\u021bin pe acest subiect.&#8221; \u00cen acest context, arta lui Hans Laban ne ofer\u0103 un instrument de studiu indispensabil pentru interpretarea fotografiilor de familie folosite pentru a transmite sentimente de conexiune \u00eentre oameni.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/45\/13dichtbij_zpslw6z2xeg.jpg?w=812\" alt=\"\" \/><br \/>\n[<em>Close<\/em>, gravur\u0103 realizat\u0103 cu r\u0103\u0219ini foto polimerice, copyright 2013 Hans Laban, fotografii donate de Anna van Suchtelen \u0219i Jonathan Robertson]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 lu\u0103m ca exemplu <em>Close<\/em>, o gravur\u0103 de 84\/110 cm realizat\u0103 cu r\u0103\u0219ini foto polimerice. Aceasta prezint\u0103 o familie japonez\u0103 \u00een micul lor apartament din Tokyo. Fotografia a fost f\u0103cut\u0103 de un bun prieten al artistului care a fost \u00een Tokyo pentru c\u00e2teva zile. Dup\u0103 cum se observ\u0103 la unele gravuri, Laban dezvolt\u0103 o rela\u021bie de prietenie cu subiec\u021bii fotomontajelor sale. \u00cen acest caz, ei sunt rudele unui coleg japonez pe care Laban l-a \u00eent\u00e2lnit \u00een Vancouver, Canada. &#8220;To\u021bi sunt foarte apropia\u021bi unul de cel\u0103lalt, mam\u0103, tat\u0103 \u0219i fiic\u0103. Mama este scriitoare, am chiar o carte cu poezii de la ea. Am fuzionat acest portret intim de familie cu o imagine a fiului meu Kamil \u0219i a prietenul s\u0103u Ivo Soliman, care la timpul respectiv c\u0103l\u0103toreau \u00een zona Golfului San Francisco&#8221;, explic\u0103 artistul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 Mette Sandbye, care \u00een lucrarea ei a analizat un album foto japonez, atunci c\u00e2nd abord\u0103m o astfel de imagine, \u00eencercarea de a afla ce este specific japonez \u00een ea se poate dovedi contraproductiv\u0103, \u0219i acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 ne conduce spre o analiz\u0103 a diferen\u021belor culturale. Hans Laban rezolv\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 \u00eentr-un mod foarte subtil prin eliminarea unor detalii inutile din fotografiile originale. Micul apartamentul japonez a fost ticsit cu o mul\u021bime de lucruri, a\u0219a c\u0103 el a cur\u0103\u021bat imaginea \u0219i a juxtapus \u00een fundal imaginea pa\u0219nic\u0103 a golfului. Apa din golf reflectat\u0103 prin capul transparent al b\u0103rbatului japonez, tat\u0103l, are o semnifica\u021bie special\u0103 pentru Laban deoarece amplific\u0103 o atitudine de reflectare a subiectului s\u0103u \u00eentr-un anumit moment din timp. Pe c\u00e2t de banal pare s\u0103 descrii imagini artistice \u00een ace\u0219ti termeni, pe at\u00e2t de important este s-o faci pentru c\u0103 aceasta indic\u0103 structura metaforic\u0103 \u0219i narativ\u0103 a demersului artistic \u00een care este angajat Hans Laban. <em>V\u0103 pute\u021bi imagina ceva ce a fost \u00eenainte sau dup\u0103 au fost f\u0103cute fotografiile<\/em>, a declarat Hans Laban, vorbind despre &#8220;Close&#8221; &#8211; <em>oricine poate g\u00e2ndi ce dore<\/em><em>\u0219<\/em><em>te<\/em><em> \u00een aceast\u0103 imagin<\/em><em>e, dar <\/em><em>\u00eempreun\u0103, totul <\/em><em>se potriveste de minune.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/45\/07debron_zpsujpbgumh.jpg?w=812\" alt=\"\" \/><br \/>\n[<em>The Well<\/em>, gravur\u0103 realizat\u0103 cu r\u0103\u0219ini foto polimerice, copyright 2013 Hans Laban, fotografii donate de Jonathan Freundlich, Kim Seongsoo, Filip Korsa \u0219i Vincent Laban]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tema apei apare \u0219i \u00een <em>The Well<\/em>, o compozi\u021bie complex\u0103 realizat\u0103 cu fotografii f\u0103cute de un b\u0103iat palestinian la un bazin cu ap\u0103 cald\u0103 l\u00e2ng\u0103 Bethlehem. Ideea de conexiune uman\u0103 pare cu at\u00e2t mai eviden\u021biat\u0103 cu c\u00e2t tinerii din ap\u0103 sunt din Fran\u021ba \u0219i Israel, iar fata este din Siria. Pe partea de sus a acestei gravuri foto polimerice sunt gravate cu laser figurile unor oameni din Republica Ceh\u0103 \u0219i Coreea. Fotografiile folosite \u00een aceast\u0103 gravur\u0103 au fost furnizate de c\u0103tre fiul lui Laban, care a locuit o vreme \u00een Taiwan.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru ochiul nevinovat al unui privitor care nu \u0219tie detalii despre na\u021bionalitatea persoanelor fotografiate \u00een montaj sau despre locatie, semnifica\u021bia gravurii poate p\u0103rea ascuns\u0103. Cum ar putea fi interpretat\u0103 o asemenea gravur\u0103 dac\u0103, s\u0103 zicem, o g\u0103sim la o pia\u021b\u0103 de vechituri, pe pere\u021bii unui muzeu sau undeva \u00eentr-o arhiv\u0103 obscur\u0103? \u00centrebarea ne aduce \u00een chiar miezul proiectului lui Hans Laban. \u00cen \u00eencercarea noastr\u0103 de a g\u0103si r\u0103spunsuri, vom dezvolta propria noastr\u0103 nara\u021biune, propria noastr\u0103 poveste intern\u0103, \u0219i prin aceasta vom stabili o conexiune care dovede\u0219te c\u0103, pentru a face ceva \u00een comun, trebuie s\u0103 d\u0103m la o parte tot ceea ce ne face diferi\u021bi \u0219i ne desparte.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">***<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O galerie foto a proiectului <em> We do have something in common <\/em>poate fi accesat\u0103 la:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/hanslaban.nl\/projects\/de-generaties\/\">Hans Laban \/ Beeldend Kunstenaar<\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Gravuri ale proiectului <em>We do have something in common <\/em>de Hans Laban au fost expuse recent la The DIPLOMATIC ART, expozi\u021bie care prezint\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 arti\u0219ti vizuali profesioni\u0219ti din \u021b\u0103ri care au consulate generale sau onorifice \u00een Timi\u0219oara. Expozi\u021bia e deschis\u0103 \u00eentre 12 noiembrie \u0219i 12 decembrie la Muzeul Banatului, Bastionul Theresia, Timi\u0219oara<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Adrian Ioni\u021b\u0103 click for the English version &nbsp; Pentru a comemora tricentenarul Tratatului de la Utrecht (1713), Funda\u021bia Utrecht KF Hein a lansat \u00een 2012, proiectul The Art Of Making Peace. C\u00e2\u0219tig\u0103torul acestui proiect, Hans Laban, un grafician din Utrecht, a prezentat \u00een 2013 propunerea We do have something in common, care a dus [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1188,118],"tags":[23,1189,1195,1127,72],"class_list":["post-11007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-45","category-imagini","tag-adrian-ionita","tag-egophobia-45","tag-hans-laban","tag-imagini","tag-traducere"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Rx","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11007"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11010,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11007\/revisions\/11010"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}