{"id":11102,"date":"2016-02-25T17:14:25","date_gmt":"2016-02-25T15:14:25","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11102"},"modified":"2016-02-28T17:29:58","modified_gmt":"2016-02-28T15:29:58","slug":"bucurestiul-disparut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11102","title":{"rendered":"Bucure\u0219tiul disp\u0103rut"},"content":{"rendered":"

de\u00a0Adrian Grauenfels<\/p>\n

C\u0103r\u0163ile de istorie sus\u0163in c\u0103 \u00een urma pogromurilor din Ucraina din secolul al 16-lea s-a a\u015fezat \u00een Rom\u00e2nia un val de evrei a\u0219kenazi, vorbitori de idi\u0219. De\u015fi \u00een num\u0103r redus, \u00een Bucure\u015fti se cunosc evreii de timpuriu (\u00een sec 16 erau medici la curtea domneasc\u0103), iar \u00een jurul anilor 1550, este pomenit\u0103 existen\u0163a unui grup de evrei sefarzi (de origine spaniol\u0103) condus de David Ibn Usa, probabil liderul religios al comunit\u0103\u021bii; mai sunt pomeni\u021bi Isac Rufus \u0219i Habib Amato, care aveau pr\u0103v\u0103lii \u00een Bucure\u015fti. Provenien\u0163a lor este de la sud de Dun\u0103re, mai ales din Istanbul, se numeau Sefarzi deoarece erau de origine din Spania, fugi\u0163i datorit\u0103 persecu\u0163iilor religioase de acolo. Ei s-au a\u015fezat \u00een mahalaua Jigni\u0163ei, la sud de Sf. Gheorghe Vechi, nu departe de Curtea Domneasc\u0103, \u00een jurul str\u0103zilor Sf. Ioan-Nou \u015fi Negru Vod\u0103 , erau mai ales zarafi \u015fi creditori pe l\u00e2ng\u0103 Domnie sau marii boieri. Al\u0163ii evrei veneau din Salonic\u00a0(Grecia).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen anul 1694, la Bucure\u0219ti, sub Br\u00e2ncoveanu, evreii au pl\u0103tit impozite ca breasl\u0103 . Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin Mavrocordat l-a numit pe “Marco al lui Laz\u0103r” s\u0103 fie \u00abstaroste de evrei\u00bb la B\u00e2rlad . \u00cen anul 1740 existau comunit\u0103\u021bi evreie\u0219ti \u00een ora\u0219ele Roman, Bac\u0103u \u0219i Gala\u021bi. Din a doua jum\u0103tate a sec. 18 \u0219i mai ales \u00een prima parte a sec. 19, datorit\u0103 \u00een\u0103spririi situa\u021biei evreilor din Gali\u021bia, un nou val de evrei a\u015fkenazi se refugiaz\u0103 \u00een Moldova \u0219i Transilvania, unde autorit\u0103\u021bile erau mai tolerante.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Imigra\u0163ia masiv\u0103 c\u0103tre Bucure\u015fti s-a produs mai cu seam\u0103 dup\u0103 Unirea Principatelor. Noii veni\u0163i s-au a\u015fezat \u00een majoritate \u00een jurul zonei locuite de cona\u0163ionalii de rit spaniol pe str\u0103zile Sf. Vineri, V\u0103c\u0103re\u015fti, Mircea Vod\u0103, Anton Pann, \u00eenceputul Caii Dude\u015fti. Ace\u015ftia vorbeau limba german\u0103 \u015fi idi\u015f. Apar cimitire \u015fi case de rug\u0103ciune separate. \u00cen Ardeal se construiesc sinagogi mici, numite shil, care serveau ca \u015fcoli pentru evrei. Evreii polonezi apar masiv \u00een Bucure\u015fti \u00een sec 19, ei construiesc prima sinagog\u0103 ortodox\u0103 \u00een 1846 \u015fi mai t\u00e2rziu Templul Coral de la Sf\u00e2nta Vineri. \u00cen strad\u0103 M\u0103mulari ( numele vine din limba turc\u0103 \u00eensemn\u00e2nd comercian\u0163i de m\u0103run\u0163i\u015furi) se ridic\u0103 Templul Unirea Sf\u00e2nt\u0103 , Sinagoga Croitorilor \u015fi o baie tradi\u0163ional\u0103 (mikve).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

O sinagog\u0103 mare se afla \u00een strad\u0103 Adamache . \u00centre str\u0103zile Mo\u015filor \u015fi Taica Laz\u0103r ( un evreu negustor de haine vechi) se aflau cele mai multe afaceri evreie\u015fti. Se g\u0103seau acolo cafenele, magazine, case de rug\u0103ciuni, pr\u0103v\u0103lii diverse care serveau o popula\u0163ie foarte dens\u0103 de oameni s\u0103raci, proletari , mici meseria\u015fi. Evreii mai s\u0103raci aveau ca ocupa\u0163ie cu preponderen\u0163\u0103 croitoria, tinichigeria, vopsitoria. Al\u0163ii erau cizmari, curelari, tapi\u0163eri, geamgii, frizeri. Cartierul V\u0103c\u0103re\u015fti era (\u00een afar\u0103 zonelor locuite de evreii sefarzi) unul din cele mai s\u0103race, cunoscut mai ales prin negustorii de haine vechi \u015fi T\u00e2rgul de vechituri, de o celebritate dubioas\u0103 \u00een epoc\u0103. Celebra Hal\u0103 de Vechituri a fost demolat\u0103 \u00een 1930.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Scriitorul Isac Peltz public\u0103 \u00een 1933 romanul sau “Calea V\u0103c\u0103re\u015fti” care descrie cu am\u0103nunte aceast\u0103 comunitate colorat\u0103. \u00cen Sec 19 apar meseria\u015fi ceva mai \u00eenst\u0103ri\u0163i care posedau case cu pr\u0103v\u0103lii la parter \u015fi locuin\u0163e plasate peste ele. Erau de predilec\u0163ie bl\u0103nari, pantofari, fierari, tinichigii de acoperi\u015furi, dulgheri, c\u00e2\u0163iva erau negustori de instrumente muzicale.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cu pricepere, st\u0103ruin\u0163a \u015fi spiritul \u00eentreprinz\u0103tor specifice, f\u0103c\u00e2nd orice fel de comer\u0163, evreii au p\u0103truns treptat pe Gabroveni \u015fi Lipscani, apoi \u015fi pe alte str\u0103zi din centrul comercial: Carol, \u015eelari, Sm\u00e2rdan, lu\u00e2nd locul negustorilor bulgari, greci sau rom\u00e2ni, la \u00eenceput \u00eenchiriind \u015fi apoi reu\u015find s\u0103 devin\u0103 proprietari pe multe din spa\u0163iile comerciale.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dar cartierul nu era un ghetou \u015fi limitele lui sunt greu de definit. Bucure\u015ftii devin un ora\u015f cosmopolit sem\u0103n\u00e2nd cu un covor format din petice, diversele sale comunit\u0103\u0163i convie\u0163uiau armonios \u00eempreun\u0103. La intersec\u0163ia str\u0103zilor C\u0103l\u0103ra\u015fi cu V\u0103c\u0103re\u015fti exista un han evreiesc care a func\u0163ionat \u00eentre secolul 18 \u015fi 19.<\/p>\n

Purimul, cea mai vesel\u0103 s\u0103rb\u0103toare evreiasc\u0103, este s\u0103rb\u0103torit prim\u0103vara. Scriitorul Brunea – Fox a scris despre Purim \u015fi \u00eempreun\u0103 cu fotograful Isac Berman au luat la Hala Traian imagini remarcabile cu cei ce purtau m\u0103\u015fti tradi\u0163ionale.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen secolul 19 Calea V\u0103c\u0103re\u015fti devine inima cartierul evreiesc. Evreii formau cea mai numeroas\u0103 comunitate minoritar\u0103 din Bucure\u015fti – aproape 11% din popula\u0163ia ora\u015fului \u00een perioada interbelic\u0103. Cartierul evreiesc alc\u0103tuia o zon\u0103 de locuire compact\u0103 pe malul st\u00e2ng al D\u00e2mbovi\u0163ei, av\u00e2nd ca ax\u0103 central\u0103 Calea V\u0103c\u0103re\u015fti \u015fi \u00eenceputul Caii Dude\u015fti. \u00cen anii 30 func\u0163ionau \u00een capital\u0103 cam 130 de sinagogi \u015fi shiluri. Caracteristice erau ceain\u0103riile care dup\u0103 ora \u015fase seara, indiferent de vremea de afar\u0103 erau pline, se asculta la gramofon c\u00e2ntece religioase evreie\u015fti. Existau \u015fi multe l\u0103ptarii \u015fi m\u0103celarii tradi\u0163ionale (unde se vindea carne co\u015fer).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Str\u0103zile locuite de evreii s\u0103raci aveau case lipite unele de altele, cu o popula\u0163ie numeroas\u0103 \u00eenghesuit\u0103 \u00een apartamente ieftine. Seara, o via\u0163\u0103 intens\u0103 domnea pe aceste str\u0103zi astfel pomenite:<\/p>\n

“\u00cenghesui\u0163i \u00een case str\u00e2mte, tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 spa\u0163iu \u015fi f\u0103r\u0103 aer, lucr\u00e2nd \u00een jurul unei l\u0103mpi afumate, muncind cu st\u0103ruin\u0163\u0103 \u015fi avizi de a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga pu\u0163in\u0103 bun\u0103stare. Seara, dup\u0103 \u00eenchiderea birourilor \u015fi magazinelor unde marea lor majoritate sunt ocupa\u0163i, cartierul lor devine foarte \u00eensufle\u0163it, toat\u0103 aceast\u0103 popula\u0163ie se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte pe str\u0103zi, femei, copii \u015fi b\u0103tr\u00e2ni(\u2026) tr\u0103ind unii cu al\u0163ii, \u00eemp\u0103r\u0163ind aceea\u015fi soart\u0103, se cunosc \u00eentre ei ceea ce d\u0103 caracterul special de intimitate (\u2026). Cel al c\u0103rui drum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 treac\u0103 seara mai t\u00e2rziu prin aceste cartiere este foarte surprins s\u0103 vad\u0103, la ora la care restul ora\u015fului este aproape a\u0163ipit, via\u0163a \u00eenc\u0103 intens\u0103 din acest col\u0163 de ora\u015f.”<\/em><\/p>\n

\u00cenceputul secolului 20 este marcat de dezvoltarea literaturii \u015fi a artelor. O serie de evrei bucure\u015fteni devin celebri pentru aportul lor la cultur\u0103 \u015fi avangardele care zdruncinau clasicismul. Trebuie pomenite c\u00e2teva personaje devenite faimoase, provenite din cartierele evreie\u015fti.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Moise Cilibi<\/strong> Scwartz (1812-1870)<\/p>\n

Negustor ambulant, primul scriitor evreu de limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Originar din Foc\u015fani, scrie pilde \u015fi 14 bro\u015furi de sfaturi practice care se vindeau \u00een tiraje neobi\u015fnuit de mari. I. L. Caragiale l-a cunoscut \u015fi apreciat. \u00cen “Epoca literar\u0103” din 1896 \u00ee\u015fi amintea de “pildele \u015fi apropourile” lui Cilibi ca de ni\u015fte “buni prieteni” ai copil\u0103riei sale:“C\u0103rticelele acelea au f\u0103cut mult\u0103 pl\u0103cere copil\u0103riei mele; cu ele am petrecut multe seri \u00eentr-adev\u0103r \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, pe atunci c\u00e2nd \u00eencepusem s\u0103 \u015ftiu a citi \u015fi poate nu pu\u0163in\u0103 influen\u0163\u0103 a avut acea citire asupra spiritului meu”. <\/em>G. C\u0103linescu \u00eel consider\u0103 printre primii umori\u015fti \u015fi \u00eel vede ca pe un fel de Anton Pann evreu: “Geniu oral, f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte […]. Maximele lui sunt pline de un s\u0103n\u0103tos umor b\u0103tr\u00e2nesc”, criticul re\u0163in\u00e2nd, \u00eentre alte cuget\u0103ri, \u0219i pe aceasta: “\u00centr-o zi Cilibi Moise a dat de o mare ru\u015fine: l-au c\u0103lcat ho\u0163ii noaptea \u015fi n-au g\u0103sit nimic.”<\/em><\/p>\n

Maria Ventura<\/strong> (1886-1954 )<\/p>\n

Actri\u0163\u0103, debuteaz\u0103 la Paris sub patronajul marei Sarah Bernhardt. Debuteaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia la Teatrul Na\u0163ional \u00een Bucure\u015fti \u00een 1910. Apare la Paris, Monte Carlo, iar \u00een r\u0103zboi devine infirmier\u0103 \u015fi ajuta bolnavii de tifos. Se al\u0103tura rezisten\u0163ei franceze \u00een timpul celui de-al II-lea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Marcel Ianco<\/strong> (1895-1984)<\/p>\n

Pictor avangardist, fondator al dadaismului al\u0103turi de evreul Tristan Tzara. Arhitect, grafician \u015fi gravor. A construit \u00een Bucuresti cl\u0103diri dup\u0103 noi idei arhitecturale, cubiste. Scrie la revista Contimporanul al\u0103turi de Voronca \u015fi Arghezi. A emigrat \u00een Israel unde \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o colonie a arti\u015ftilor la Ein Hod la sud de Haifa. Un muzeu permanent prezint\u0103 vasta oper\u0103 a lui Ianco.<\/p>\n

Isac Peltz<\/strong> (1899-1980)<\/p>\n

Scriitor al “C\u0103ii V\u0103c\u0103re\u015fti “. Cartea sa transform\u0103 o dram\u0103 personal\u0103 \u00eentr-un roman puternic plasat \u00een mahalaua evreiasc\u0103, carte la care a lucrat timp de 10 ani. Este o pre\u0163ioas\u0103 m\u0103rturie al atmosferei \u015fi moravurilor cartierului \u00een anii 20. Mai scrie \u015fi ” Foc \u00een Hanul cu Tei “. Publicist \u015fi jurnalist apreciat.<\/p>\n

Nicolae Stroe (1905-1990)<\/p>\n

Actor de revist\u0103 \u015fi regizor la teatrele Majestic, Compania C\u0103r\u0103bu\u015f, Teatrul Atlantic. A jucat \u00een celebra companie Stroe \u015fi Vasilache prezent\u00e2nd \u015flag\u0103re optimiste, pline de umor. La radio avea un program umoristic s\u0103pt\u0103m\u00e2nal: “Aloo Aici e Stroe..”<\/p>\n

Mihai Sebastian<\/strong> (Iosif Hecter 1907- 1945)<\/p>\n

Jurnalist, dramaturg, romancier cu studii de drept \u015fi filosofie la Bucure\u015fti.<\/p>\n

Scrie piese de teatru \u015fi un jurnal reeditat \u00een 1995 \u00een care face ample referin\u0163e la suferin\u0163ele scriitorului incurabil bolnav, Max Blecher .<\/p>\n

Jules Perahim (1914-2008)<\/p>\n

Scenograf, pictor, grafician .<\/p>\n

Activ de la 18 ani \u00een grupul de avangard\u0103. Prieten cu Gherasim Luca , Aurel Baranga, Victor Brauner, Sa\u015fa Pan\u0103. Antifascist, Perahim s-a refugiat \u00een Uniunea Sovietic\u0103, apoi revine \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n

Iosif Berman (1890-1941)<\/p>\n

Fotoreporter, corespondent \u015fi portretist pentru casa regal\u0103. A lucrat pentru NY Times, AP, National Geographic. Ziarist la Adev\u0103rul \u015fi Diminea\u0163a . Amic cu Brunea – Fox, realizeaz\u0103 poze memorabile ale ora\u015fului.<\/p>\n

Fox scrie despre Berman: “… \u00cen m\u00e2na lui Berman, ca la al\u0163ii vioara, aparatul cu lentil\u0103 se umanizeaz\u0103”.<\/em><\/p>\n

Iosif Iser<\/strong> (1881-1958)<\/p>\n

Pictor expresionist , folosea la \u00eenceput linii groase \u015fi un colorit \u00eenchis, p\u0103m\u00e2ntiu.<\/p>\n

A lucrat pentru presa socialist\u0103 la ziarele Facla \u015fi Adev\u0103rul unde public\u0103 multe caricaturi. Desenele sale satirice abordau problemele societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, prin prisma conflictului dintre clase, \u0219i erau adresate \u00een special monarhiei \u0219i burgheziei, subliniind, totodat\u0103, rolul mi\u0219c\u0103rii muncitore\u0219ti. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, a pictat din nou teme socialiste, \u00een special portrete de muncitori. \u00cen 1955 a fost ales membru al Academiei Rom\u00e2ne. A decedat \u00een 1958, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Alte str\u0103zi ale cartierului erau str\u0103zile Israelit\u0103 \u015fi Spaniol\u0103 chiar pe locul unde este azi magazinul Unirea, cele locuite de evreii sefarzi, formau un cartier diferit; casele cu gr\u0103din\u0103 \u015fi curte, f\u0103r\u0103 magazine, formau “cartierul aristocra\u0163iei israelite \u015fi spaniole, \u00eembog\u0103\u0163ita prin mici afaceri cinstite de banc\u0103\u2026\u015fi bursa”(H. Stahl) iar “c\u00e2teva din zidirile lor sunt vestite prin stilul lor m\u0103re\u0163” (I. Barasch). Prin bog\u0103\u0163ia \u015fi cultura superioar\u0103, evreii spanioli “au reprezentat \u00eentotdeauna elemente de cultur\u0103 \u015fi rafinament \u00een mijlocul cona\u0163ionalilor lor” (C. Giurescu).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Aspecte social – culturale.<\/strong><\/p>\n

O popula\u0163ie numeroas\u0103 avea nevoie de institu\u0163ii sociale \u015fi culturale. In 1893 este fondat\u0103 societatea Voin\u0163a care stimula mersul la \u015fcoal\u0103 a copiilor nevoia\u015fi. Din 1897 dateaz\u0103 “Amici\u0163ia” \u015fi \u00een anul urm\u0103tor “\u015etiin\u0163a “societ\u0103\u0163i care \u00ee\u015fi propuneau ac\u0163iuni culturale \u015fi de ajutor pentru elevii s\u0103raci. Un comerciant Bernard Cohen \u015fi un cafegiu Focsaner doneaz\u0103 terenuri vaste aflate pe l\u00e2ng\u0103 \u015foseaua Giurgiului pentru a se \u00eenfiin\u0163a un cimitir evreiesc, cel de la Filantropia fiind supra solicitat.<\/p>\n

O familie numit\u0103 Eckstein cl\u0103de\u015fte o baie comunal\u0103 \u015fi o cantin\u0103 pentru copii. 200 de copii frecventau regulat aceste stabilimente. \u00cen Calea Mo\u015filor se deschid hanuri, un cinematograf, drogherii, ber\u0103rii \u015fi patiserii. S\u0103 nu uit\u0103m de spitalul Caritas al comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti din Bucure\u015fti. Din anul 1940 politica antisemit\u0103 a guvernului Goga – Cuza duce la pierderea cet\u0103\u0163eniei pentru circa 200.000 de evrei. \u00cen August 1940 se legifereaz\u0103 legi inspirate de politica de la Nurenberg \u015fi se interzic c\u0103s\u0103toriile mixte \u00eentre evrei \u015fi ne-evrei . Evreii sunt exclu\u015fi din asocia\u0163ii, \u015fcoli, teatre. Apar rebeliuni legionare care au dus la incendierea Templului Spaniol din strada Negru Vod\u0103, distrus apoi complet. Templul Coral (\u00een stil maur dup\u0103 un model de sinagog\u0103 vienez\u0103) a fost devastat \u00een 1941 . O revolt\u0103 contra generalului Antonescu se transforma \u00een pogrom ,calea V\u0103c\u0103re\u015fti fiind \u00een centrul animozit\u0103\u0163ilor. Dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial o mare parte din evrei plec\u0103 din Rom\u00e2nia spre Israel \u015fi din cei 70.000 de evrei Bucure\u015fteni r\u0103m\u00e2n pe loc circa 4000.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

O alt\u0103 perioad\u0103 de declin se datoreaz\u0103 vederilor urbanistice grandomane ale lui Ceau\u015fescu, care decide s\u0103 demoleze cartierul dar \u015fi alte zone ale ora\u015fului viz\u00e2nd proiecte megalomane de stil Stalinist. O parte din evrei sunt deporta\u0163i \u00een Transnistria. Ceau\u015fescu a demolat dup\u0103 1980 multe sinagogi \u015fi biserici.<\/p>\n

Sinagoga Malbim (construit\u0103 \u00een 1864), un adev\u0103rat centru spiritual al evreilor din Rom\u00e2nia (cea mai mare sinagog\u0103 ortodox\u0103) se afla pe Strada Bravilor nr.4 l\u00e2ng\u0103 fosta Pia\u0163a Cauza\u015fi. A fost demolat\u0103 odat\u0103 cu restul cartierului \u00een anii ’80.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Locurile sunt de nerecunoscut, str\u0103zi \u00eentregi au disp\u0103rut iar altele sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e cu nume schimbate. (Str\u0103zile Sf. Ioan Nou, Banu M\u0103r\u0103cine, Sf. Nicolae Jitni\u0163a, Adam Goldfaden nu mai exist\u0103; fosta Strad\u0103 Macin se cheam\u0103 acum Negru Voda – iar fosta Strad\u0103 Negru Vod\u0103, care era mai la sud nu mai exist\u0103; actuala strad\u0103 Macin este o por\u0163iune din fosta Labirint, iar vechea Cauza\u015fi nu mai exist\u0103).<\/p>\n

\u00cen anul 1987 Sinagoga Sefard\u0103 este d\u0103r\u00e2mat\u0103 ca \u015fi o parte din cartier. Au r\u0103mas \u00een func\u0163iune doar dou\u0103 sinagogi \u00een tot ora\u015ful. Templul Coral \u015fi el vandalizat se afla azi \u00een renovare.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cartierul evreiesc este o umbr\u0103, farmecul ora\u015fului, diversitatea lui, \u0163es\u0103tura urban\u0103 delicat\u0103 \u015fi autentic\u0103 au fost lichidate ireversibil.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Surse :<\/p>\n

Fotografii: Nina Selaru<\/p>\n

Bucure\u015ftiul evreiesc – dr. Felicia Waldman , dr Anca Ciuciu<\/p>\n

Internet<\/p>\n

Gheorghe Leahu – Bucure\u015fti \u00een acuarel\u0103<\/p>\n

Bucure\u015ftiul \u00een 1906 , Frederic Dam\u00e9<\/p>\n

\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de\u00a0Adrian Grauenfels C\u0103r\u0163ile de istorie sus\u0163in c\u0103 \u00een urma pogromurilor din Ucraina din secolul al 16-lea s-a a\u015fezat \u00een Rom\u00e2nia un val de evrei a\u0219kenazi, vorbitori de idi\u0219. De\u015fi \u00een num\u0103r redus, \u00een Bucure\u015fti se cunosc evreii de timpuriu (\u00een sec 16 erau medici la curtea domneasc\u0103), iar \u00een jurul anilor 1550, este pomenit\u0103 existen\u0163a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1188],"tags":[87,1120,1189],"class_list":["post-11102","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-45","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-45"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2T4","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11102","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11102"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11103,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11102\/revisions\/11103"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}