{"id":11154,"date":"2016-03-09T08:04:07","date_gmt":"2016-03-09T06:04:07","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11154"},"modified":"2016-03-01T21:32:24","modified_gmt":"2016-03-01T19:32:24","slug":"fantasticul-histrionic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11154","title":{"rendered":"Fantasticul histrionic"},"content":{"rendered":"

(Studii fantastice)<\/span><\/p>\n

de Oliviu Cr\u00e2znic<\/p>\n

Subspecia literar\u0103 tematic\u0103 <\/strong>a fantasticului histrionic<\/strong> (lat. \u201ehistrio\u201d: \u201ecomedian\u201d, termen utilizat \u00een special \u00een opozi\u021bie cu termenul \u201etragicus histrio\u201d: \u201etragedian\u201d; engl.: \u201elight fantasy\u201d) apar\u021bine speciei literare tematice primare a fantasticului \u0219i, prin aceasta, categoriei estetice a fantasticului [NB: a se vedea, \u00een acest sens, O. Cr\u00e2znic, Fantasticul delimitat<\/em>], caracteriz\u00e2ndu-se prin faptul c\u0103 subsumeaz\u0103 antemen\u021bionatei categorii estetice o alt\u0103 categorie de aceea\u0219i factur\u0103, anume \u201ecomicul\u201d<\/strong> (gr. \u201ekomos\u201d: \u201es\u0103rb\u0103toare dionisiac\u0103\u201d; specializare a actului de crea\u0163ie menit\u0103 a produce destinatarului respectivului act emo\u0163ii artistice precum veselia ori, dimpotriv\u0103, dispre\u021bul, st\u00e2rnindu-i r\u00e2sul \u2013 \u00eeng\u0103duitor ori, dimpotriv\u0103, insult\u0103tor \u2013, prin relevarea contrastului dintre aparen\u021b\u0103 \u0219i esen\u021b\u0103) \u0219i av\u00e2ndu-\u0219i originile \u00een snoavele popoarelor, \u00een fabulele antice (Esop, Esopia<\/em>) \u0219i \u00een comediile antice (Aristofan, P\u0103s\u0103rile<\/em>).<\/p>\n

De ce nu \u201efantastic comic\u201d, atunci? \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 preciz\u0103m, \u00een acest sens, c\u0103 nu ne pronun\u021b\u0103m pentru un \u201eNu!\u201d categoric \u00een privin\u021ba conceptului de \u201efantastic comic\u201d. \u00cen mod cert, no\u021biunea este corect\u0103 din toate punctele de vedere. Dar termenul \u201ecomic\u201d este, deseori, confundat cu termenul \u201eumoristic\u201d [NB: a se vedea mai jos], motiv pentru care nu recomand\u0103m utilizarea acestuia. Din motive similare, nu recomand\u0103m (nici nu blam\u0103m) utilizarea altor termeni (corec\u021bi \u201eper se\u201d), precum \u201ecabotin\u201d<\/strong> (fr. Cabotin: vraci \u0219i actor din secolul al XVII-lea; termen pasibil a fi interpretat \u00een sens peiorativ) ori \u201eludic\u201d<\/strong> (lat. \u201eludus\u201d: \u201ejoc\u201d; termen pasibil a fi interpretat \u00een sensul de \u201eimpuber\u201d ori \u201ejuvenil\u201d).<\/p>\n

Principalele subcategorii estetice ale comicului<\/strong> sunt \u201eabsurdul\u201d<\/strong> (lat. \u201eabsurdus\u201d: \u201ede la surd\u201d, de aici \u201ef\u0103r\u0103 sens\u201d; comic ilogic), \u201eburlescul\u201d<\/strong> (it. \u201eburla\u201d: \u201ebatjocur\u0103\u201d; comic trivial), \u201egrotescul\u201d <\/strong>(it. \u201egrottesco\u201d: \u201edin grot\u0103\u201d; comic monstruos), \u201esatiricul\u201d<\/strong> (lat. \u201esatur\u201d: \u201es\u0103tul\u201d; comic moralizator), \u201espiritul\u201d <\/strong>(lat. \u201espiritus\u201d: \u201erespira\u021bie\u201d, \u00een special cu sensul religios \u2013 nu neap\u0103rat cre\u0219tin \u2013 \u201erespira\u021bie divin\u0103\u201d; comic rafinat), \u201etragicomicul\u201d<\/strong> (gr. \u201etragikos\u201d: \u201em\u0103re\u021b\u201d, dar \u0219i \u201edemn de compasiune\u201d; pentru \u201ekomos\u201d, a se vedea mai sus; comic tragic) \u0219i \u201eumoristicul\u201d<\/strong> (lat. \u201eumor\u201d: \u201edispozi\u021bie sufleteasc\u0103\u201d; comic \u00eeng\u0103duitor).<\/p>\n

\"\"\"\"<\/p>\n

\u00cen mod obi\u0219nuit, o oper\u0103 apar\u021bin\u00e2nd subspeciei literare tematice a fantasticului histrionic subsumeaz\u0103 mai multe dintre (sau chiar toate) subcategoriile estetice ale comicului.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, subspecia literar\u0103 tematic\u0103 a fantasticului histrionic \u00eemprumut\u0103, \u00eendeob\u0219te, elemente caracteristice celorlalte subspecii literare tematice apar\u021bin\u00e2nd speciei literare tematice primare a fantasticului (fantasticul eroic<\/strong>, fantasticul feeric<\/strong>, fantasticul \u00eentunecat<\/strong>, acestea urm\u00e2nd a fi prezentate, pe larg, cu alte ocazii).<\/p>\n

\u00cen cele care urmeaz\u0103, se reg\u0103sesc (prezentate pe scurt \u0219i men\u0163ion\u00e2ndu-se, \u00een m\u0103sura \u00een care este cazul, impactul cultural aferent), mai multe opere apar\u0163in\u00e2nd literaturii universale, reprezentative pentru subspecia literar\u0103 tematic\u0103 a fantasticului histrionic (aleg\u00e2nd s\u0103 ignor\u0103m, cel pu\u021bin \u00een cuprinsul actualului studiu, primele crea\u021bii de acest tip, care prezint\u0103 ast\u0103zi interes mai degrab\u0103 istoric, dec\u00e2t propriu-zis beletristic).<\/p>\n

Urciorul de aur <\/em><\/strong>(E.T.A. HOFFMANN<\/strong>, Der goldne Topf. Ein M\u00e4rchen aus der neuen Zeit<\/em>, 1814; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: ermetism [NOTE, 1]; genul literar: epic; specia literar\u0103: nuvel\u0103 fantastic\u0103; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [industrial]). Un student ne\u00eendem\u00e2natic, dar capabil s\u0103 perceap\u0103 realit\u0103\u021bi magice, se treze\u0219te prins \u00een straniul conflict dintre o salamandr\u0103 fabuloas\u0103, st\u0103p\u00e2n\u0103 a Atlantidei \u0219i tr\u0103ind printre oameni sub chipul unui b\u0103tr\u00e2n arhivar (de a c\u0103rui fiic\u0103 protagonistul se \u00eendr\u0103goste\u0219te), \u0219i o vr\u0103jitoare malefic\u0103. Nuvela este considerat\u0103, de c\u0103tre istoria literar\u0103, drept o capodoper\u0103 a secolului al XIX-lea, Hoffmann \u00eensu\u0219i consider\u00e2nd c\u0103 Urciorul de aur<\/em> reprezint\u0103 cea mai bun\u0103 poveste a sa.<\/p>\n

Poveste de Cr\u0103ciun<\/em><\/strong> (CHARLES DICKENS<\/strong>, A Christmas Carol. In Prose. Being a Ghost Story of Christmas<\/em>, 1843; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: transcendentalism [NOTE, 2]; genul literar: epic; specia literar\u0103: nuvel\u0103 fantastic\u0103; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [industrial]). Un b\u0103tr\u00e2n avar \u00ee\u015fi schimb\u0103 radical stilul de via\u0163\u0103 dup\u0103 ce trece, \u00een preajma Cr\u0103ciunului, printr-o serie de evenimente supranaturale tragicomice moralizatoare, acestea implic\u00e2nd vizita stafiei fostului s\u0103u partener de afaceri \u015fi vizitele celor trei Spirite ale Cr\u0103ciunului, care \u00eei arat\u0103 Trecutul, Prezentul \u0219i Viitorul. Nuvela (permanent disponibil\u0103 pe pia\u021ba de carte, de la publicare \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi) a fost apreciat\u0103, printre al\u021bii, de c\u0103tre scriitorii Robert Louis Stevenson \u0219i William Makepeace Thackeray, de c\u0103tre inventatorul Thomas Alva Edison \u0219i de c\u0103tre Regina Maud a Norvegiei, a fost citit\u0103 solda\u0163ilor \u00een tran\u015feele Primului R\u0103zboi Mondial, a fost considerat\u0103, \u00een repetate r\u00e2nduri, responsabil\u0103 pentru ac\u0163iuni caritabile \u00eentreprinse de cititori entuziasma\u0163i, a d\u0103ruit limbii engleze substantivul comun \u201escrooge\u201d (\u201epersoan\u0103 zg\u00e2rcit\u0103\u201d), a popularizat expresia \u201eMerry Christmas!\u201d, a contribuit semnificativ la re\u00eenvierea vechilor tradi\u021bii de Cr\u0103ciun \u00een Anglia \u0219i a dat numele unei specii de melc (\u201eBa humbugi\u201d). Dintre numeroasele adapt\u0103ri pentru marile sau pentru micile ecrane, amintim versiunile \u00een care \u201eEbenezer Scrooge\u201d este interpretat de: Reginald Owen (1938), John Carradine (1947), Fredric March (1954), Basil Rathbone (1956, 1958), Walter Matthau (voce, 1978), George C. Scott (1984), Bill Murray (1988), Rowan Atkinson (1988), Michael Caine (1992), Tim Curry (voce, 1997), Jack Palance (1997), Patrick Stewart (1999), Jim Carrey (2009), Robert Powell (2014), iar editura \u201eMarvel Comics\u201d a publicat \u0219i o adaptare sub form\u0103 de benzi desenate (1978).<\/p>\n

\"\"\"\"<\/p>\n

Fantoma din Canterville<\/em><\/strong> (OSCAR WILDE<\/strong>, The Canterville Ghost. A Hylo-Idealistic Romance<\/em>, 1887; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: decadentism; genul literar: epic; specia literar\u0103: nuvelet\u0103 fantastic\u0103; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [industrial]). O familie pragmatic\u0103, tipic american\u0103, se mut\u0103 \u00eentr-un conac b\u00e2ntuit, tipic englezesc, provoc\u00e2nd grave umilin\u0163e Fantomei locale, care nu reu\u015fe\u015fte cu nici un chip s\u0103 \u00eei \u00eensp\u0103im\u00e2nte pe practicii \u015fi imperturbabilii str\u0103ini, dar care \u00ee\u015fi va g\u0103si, \u00een cele din urm\u0103, lini\u015ftea, cu ajutorul unei adolescente \u00een\u0163eleg\u0103toare. Dintre numeroasele adapt\u0103ri pentru marile sau pentru micile ecrane, amintim versiunile \u00een care \u201eSir Simon de Canterville\u201d este interpretat de: Charles Laughton (1944), David Niven (1975), John Gielgud (1986), Patrick Stewart (1996), Ian Richardson (1997), iar dintre compozi\u021biile muzicale pe care le-a inspirat, amintim The Canterville Prophecy<\/em> \u0219i The Canterville Ghost<\/em> (Edenbridge, 2004).<\/p>\n

Un yankeu la curtea regelui Arthur<\/em><\/strong> (MARK TWAIN<\/strong>, A Connecticut Yankee in King Arthur\u2019s Court<\/em>, 1889; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: transcendentalism [NOTE, 3]; genul literar: epic; specia literar\u0103: roman fantastic; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [industrialo-medieval]). Un inginer din Connecticut sufer\u0103 o lovitur\u0103 la cap, lovitur\u0103 care \u00eel transport\u0103 instantaneu \u00een Anglia medieval\u0103, la curtea legendarului rege Arthur, unde cuno\u0219tin\u021bele sale tehnice avansate \u00eel ajut\u0103 s\u0103 capete reputa\u021bia de \u201emare vr\u0103jitor\u201d, spre invidia \u0219i disperarea faimosului Merlin. Cu totul surprinz\u0103tor, finalul pove\u0219tii este serios, brutal \u0219i \u00eentunecat, r\u0103sturn\u00e2nd efectiv laitmotivele operei: tehnologia modern\u0103 nu \u00eei poate salva pe protagonist \u0219i pe Arthur din ghearele sor\u021bii sumbre, \u0219arlatania \u0219i incompeten\u021ba lui Merlin ascund magie veritabil\u0103, iar satirizatul Ev Mediu \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103 dimensiunea romantic\u0103, at\u00e2t de drastic comb\u0103tut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Romanul (apreciat, printre al\u021bii, de savantul Carl Sagan) a fost etichetat, deseori, drept apar\u021bin\u00e2nd speciei literare tematice derivate a \u0219tiin\u021bifico-fantasticului, \u00eens\u0103, \u00een fapt, nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een sfera acesteia: f\u0103r\u0103 a mai lua \u00een considerare lumea arthurian\u0103 (tipic fantastic\u0103), \u00een care este transpus eroul, lectura atent\u0103 relev\u0103 natura suprafireasc\u0103 a c\u0103l\u0103toriei \u00een timp narate (\u201etransmigra\u0163ia sufletelor\u201d, \u201etransmuta\u0163ia epocilor \u015fi a trupurilor\u201d) precum \u015fi a abilit\u0103\u0163ilor demonstrate de vr\u0103jitorul Merlin \u00een momentul deznod\u0103m\u00e2ntului. Dintre numeroasele adapt\u0103ri pentru marile sau pentru micile ecrane, amintim versiunile \u00een care \u201eRegele Arthur\u201d este interpretat de: Cedric Hardwicke (1949), Boris Karloff (1952, 1955), Peter Cook (1988), Michael York (1998).<\/p>\n

[<\/strong>Minunata vizit\u0103<\/em><\/strong>] <\/strong>(H.G. WELLS<\/strong>, The Wonderful Visit, <\/em>1895; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: iluminism [NOTE, 4]; genul literar: epic; specia literar\u0103: roman fantastic; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [industrial]). Un vicar \u00eempu\u015fc\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor un \u00eenger (lu\u00e2ndu-l drept o pas\u0103re), prilej pentru celestul \u0219i ini\u021bial naivul vizitator (considerat de insensibilii \u0219i scepticii reprezentan\u021bi ai speciei umane, dup\u0103 caz, \u201eciud\u0103\u021benie a naturii\u201d, \u201e\u0219arlatan\u201d, \u201enebun periculos\u201d sau \u201eagitator socialist\u201d) s\u0103 descopere stupefiat, cu indignare \u0219i cu revolt\u0103 cresc\u00e2nde (tot mai greu de st\u0103p\u00e2nit), tarele lumii p\u0103m\u00e2ntene \u2013 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o t\u00e2n\u0103r\u0103 cu suflet pur salveaz\u0103 situa\u021bia devenit\u0103, pentru to\u021bi cei implica\u021bi, disperat\u0103. Romanul a fost apreciat, printre al\u0163ii, de scriitorul Joseph Conrad, \u0219i a fost ecranizat \u00een 1952 (The Wonderful Visit<\/em>), respectiv \u00een 1974 (La merveielleuse visite<\/em>).<\/p>\n

\"\"\"\"<\/p>\n

Sfaturile unui diavol b\u0103tr\u00e2n c\u0103tre unul mai t\u00e2n\u0103r; unde spre sf\u00e2r\u015fit Sfredelin propune o \u00eenchinare<\/em><\/strong> (C.S. LEWIS<\/strong>, The Screwtape Letters<\/em>, 1942\/Screwtape Proposes a Toast<\/em>, 1959; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: apologetism cre\u0219tin; genul literar: epic; specia literar\u0103: roman fantastic; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [contemporan]). Un demon experimentat \u015fi echilibrat \u00eencearc\u0103, f\u0103r\u0103 deosebit succes, s\u0103 tempereze \u015fi s\u0103 ghideze eforturile ineptului s\u0103u ucenic \u00eentru a duce la pierzanie un \u201ePacient\u201d proasp\u0103t cre\u015ftinat (\u015fi, deci, \u00een pericol de a ajunge s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 onest\u0103, dedicat\u0103 \u201eDu\u015fmanului\u201d). Romanul a fost apreciat de Ronald Reagan (al patruzecilea pre\u015fedinte american), de Antonin Scalia (unul dintre cei opt membri ai Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie a Statelor Unite ale Americii), dar \u0219i de muzicianul-filantrop \u201eBono\u201d (U2). Editura \u201eMarvel Comics\u201d a publicat o adaptare sub form\u0103 de benzi desenate (1994), iar dintre compozi\u021biile muzicale pe care le-a inspirat, amintim piesa Oubliette<\/em> (The Receiving End Of Sirens, 2007) \u0219i albumul Peril and the Patient<\/em> (Called to Arms, 2010).<\/p>\n

Arthur, regele Camelotului<\/em><\/strong> (T.H. WHITE<\/strong>, The Once and Future King<\/em>, 1958\/The Book of Merlyn<\/em>, 1977; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: fabulism [NOTE, 5]; genul literar: epic; specia literar\u0103: ciclu romanesc fantastic; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [medieval]). \u00cen Anglia medieval\u0103 (\u015fi anacronic\u0103…), t\u00e2n\u0103rul entuziast \u015fi neexperimentat Arthur devine, cu ajutorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor vr\u0103jitorului Merlyn (care tr\u0103ie\u015fte Timpul invers<\/em>), eroul civilizator destinat s\u0103 devin\u0103. Titlul original al ciclului este inspirat de legendara inscrip\u0163ie funerar\u0103 \u201eHic jacet Arthurus, rex quondam, rexque futurus\u201d. Pe parcursul celor cinci romane \u2013 The Sword in the Stone<\/em> (1938, republicat \u00eentr-o versiune diferit\u0103 \u00een 1958), The Witch in the Wood<\/em> (1939, republicat \u00eentr-o versiune diferit\u0103, mult mai scurt\u0103, \u00een 1958, sub titlul The Queen of Air and Darkness<\/em>), The Ill-Made Knight<\/em> (1940, republicat \u00een 1958), The Candle in the Wind<\/em> (1958), The Book of Merlyn<\/em> (1977) \u2013, atmosfera operei evolueaz\u0103 treptat c\u0103tre un registru tragic (a se vedea, mai sus, \u00een acela\u0219i sens, \u0219i romanul lui Mark Twain cu subiect arthurian). Ciclul a fost apreciat, printre al\u021bii, de criticii \u0219i scriitorii Lin Carter \u0219i Lev Grossman, dar \u0219i de regizorul George A. Romero. Unele romane au fost adaptate pentru marile ecrane, \u00een 1963 (The Sword in the Stone,<\/em> anima\u021bie, casa de produc\u021bie \u201eWalt Disney\u201d), respectiv \u00een 1967 (Camelot<\/em>, musical, cu \u201eRegele Arthur\u201d interpretat de Richard Harris) \u0219i \u00een 1982 (Camelot<\/em>, musical, cu \u201eRegele Arthur\u201d interpretat de acela\u0219i Richard Harris).<\/p>\n

\"\"\"\"<\/p>\n

Ultima licorn\u0103<\/em><\/strong> (PETER S. BEAGLE<\/strong>, The Last Unicorn<\/em>, 1968; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: fabulism [NOTE, 5]; genul literar: epic; specia literar\u0103: roman fantastic; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [medieval]). \u00centr-un ev medieval (\u015fi anacronic…), ultima licorn\u0103, plecat\u0103 (\u00eempreun\u0103 cu un magician \u00eempiedicat \u0219i cu iubita fugar\u0103 \u0219i deziluzionat\u0103 a unui haiduc) \u00een c\u0103utarea suratelor disp\u0103rute, este nevoit\u0103 s\u0103 ia form\u0103 uman\u0103 pentru a putea s\u0103 \u00eel \u00eenfrunte pe Taurul Stacojiu \u0219i pe st\u0103p\u00e2nul acestuia, un decrepit \u0219i damnat rege, ocazie cu care \u00eenva\u021b\u0103 ce este dragostea al\u0103turi de un t\u00e2n\u0103r prin\u021b \u2013 chiar dac\u0103 doar pentru scurt\u0103 vreme… Atmosfera operei oscileaz\u0103 \u00eentre registrul tragic \u0219i registrul comic. Romanul a fost adaptat pentru marile ecrane \u00een 1982 (The Last Unicorn,<\/em> anima\u021bie, casa de produc\u021bie \u201eRankin\/Bass\u201d, vocile fiind asigurate de actori precum Alan Arkin, Rene Auberjonois, Jeff Bridges, Mia Farrow, Angela Lansbury, Christopher Lee).<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Versetele satanice<\/em><\/strong> (SALMAN RUSHDIE<\/strong>, The Satanic Verses<\/em>, 1988; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: irealism [NOTE, 5]; genul literar: epic; specia literar\u0103: roman fantastic; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [contemporan]). Doi actori originari din India \u2013 unul celebru \u015fi unul ne\u00eensemnat \u2013, \u00een drum c\u0103tre Marea Britanie, scap\u0103 miraculos din explozia unui avion deturnat, c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u00een urma incidentului caracteristici angelice \u015fi, respectiv, diavole\u015fti. Titlul romanului se refer\u0103 la legendarele versete rostite de un Mahomed p\u0103c\u0103lit de diavol, prin care se permite venerarea zeit\u0103\u021bilor p\u0103g\u00e2ne. Opera a st\u00e2rnit \u015fi continu\u0103 s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 grave controverse, fiind acuzat\u0103 de blasfemie la adresa religiei islamice \u015fi conduc\u00e2nd la numeroase atentate asupra celor implica\u0163i \u00een traseul editorial al c\u0103r\u0163ii (soldate, \u00een c\u00e2teva cazuri, cu pierderi de vie\u0163i omene\u015fti), cu toate c\u0103 autorul \u00eensu\u015fi a subliniat public scopul artistic urm\u0103rit \u015fi natura comic\u0103 a scriiturii.<\/p>\n

[O noapte \u00een pierdutul Octobre<\/em>]<\/strong> (ROGER ZELAZNY<\/strong>, A Night in the Lonesome October,<\/em> 1993; stilul func\u021bional: beletristic; curentul literar: eclectism; genul literar: epic; specia literar\u0103: roman fantastic; subspecia literar\u0103: fantastic histrionic [industrial]).<\/em> \u00cen Londra victorian\u0103, faimosul detectiv Sherlock Holmes investigheaz\u0103 un \u201eJoc\u201d straniu \u015fi periculos menit a deschide zeit\u0103\u0163ilor lovecraftiene o poart\u0103 spre lumea noastr\u0103, printre Juc\u0103torii pozi\u021biona\u021bi de o parte sau de alta a baricadei afl\u00e2ndu-se Jack Spintec\u0103torul, vampirul Dracula, doctorul Frankenstein, omul-lup Larry Talbot, un c\u0103lug\u0103r rus nebun (inspirat de personajul istoric Rasputin), doi oculti\u015fti (inspira\u021bi de misteriosul \u015fi excentricul MacGregor Mathers, unul dintre fondatorii ordinului magic \u201eThe Golden Dawn\u201d) \u0219i alte personaje tipice fic\u021biunii gotice, \u00eenso\u021bite de \u201efamiliari\u201d (\u201edemoni de companie\u201d, av\u00e2nd, temporar, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unor animale). Titlul romanului este preluat din poemul lui Edgar Allan Poe, Ulalume <\/em>(pentru versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a titlului, am utilizat traducerea poemului \u00een cauz\u0103 realizat\u0103 de E. Gulian, aceasta fiind mai mult dec\u00e2t potrivit\u0103).<\/p>\n

\"\"\"\"<\/p>\n

[NOTE]<\/p>\n

[1] \u00cencadrarea unei opere \u00eentr-un curent literar este, \u00eentotdeauna, dificil\u0103 \u0219i, totodat\u0103, discutabil\u0103, din punct de vedere al deciziei luate \u00een acest sens, oricare ar fi aceasta (a se vedea \u0219i mai jos). Hoffmann este privit, \u00een general, drept un exponent al romantismului, \u0219i, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een Urciorul de aur<\/em> pot fi identificate elemente romantice. \u00cen acela\u0219i timp, publicarea nuvelei \u00een cadrul ciclului epic intitulat Fantezii \u00een maniera lui Callot<\/em> las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 autorul \u00eensu\u0219i o \u00eencadreaz\u0103 \u00een sfera barocului ori a manierismului. \u0218i, totu\u0219i, consider\u0103m c\u0103 opera se apropie, \u00een spirit, \u00een primul r\u00e2nd, de una dintre sursele de inspira\u021bie ale acesteia, \u0219i anume Le comte de Gabalis, ou entretiens sur les sciences secr\u00e8tes<\/em>, publicat\u0103 de Nicolas-Pierre-Henri de Montfaucon de Villars, \u00een anul 1670, fiind, deci, mai degrab\u0103, tributar\u0103 ermetismului. Cum unii speciali\u0219ti consider\u0103 c\u0103 romantismul constituie un curent artistic, barocul \u2013 un stil artistic, iar ermetismul \u2013 un curent religios, s-ar putea sus\u021bine c\u0103 Urciorul de aur<\/em> apar\u021bine, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, celor trei no\u021biuni. Nu achies\u0103m, \u00eens\u0103, la aceast\u0103 opinie, dup\u0103 cum urmeaz\u0103 s\u0103 explic\u0103m cititorului cu alt\u0103 ocazie, rezerv\u00e2ndu-ne dreptul de a privi ermetismul ca pe un curent literar, caracterizat at\u00e2t prin tematic\u0103 inspirat\u0103 din curentul religios analog, c\u00e2t \u0219i prin \u00eencifrare tipic\u0103 a scriiturii.<\/p>\n

[2] Aceea\u0219i problem\u0103 spinoas\u0103 a curentelor literare. Dickens este privit, \u00een general, drept un exponent al realismului ori drept un precursor al naturalismului, dar ar fi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, straniu s\u0103 \u00eencadr\u0103m Poveste de Cr\u0103ciun<\/em> \u00een sfera vreunuia dintre aceste curente. Din fericire, \u00eentr-un moment de impas, ne vine \u00een ajutor chiar autorul, scriind, \u00een 1842, cu un an \u00eenaintea public\u0103rii Pove\u0219tii<\/em>: \u201eif I were a Bostonian, I think I would be a Transcendentalist\u201d (\u201edac\u0103 a\u0219 fi bostonian, cred c\u0103 a\u0219 fi transcendentalist\u201d). Corel\u00e2nd aceast\u0103 afirma\u021bie cu interesul ar\u0103tat de c\u0103tre autor, \u00een anii 1840, pentru Biserica Unitarian\u0103, precum \u0219i, bine\u00een\u021beles, cu elementele caracteristice Pove\u0219tii<\/em> \u201eper se\u201d, \u00eencadrarea acesteia \u00een curentul literar transcendentalist apare drept rezonabil\u0103.<\/p>\n

[3] Ca \u0219i Dickens, Twain este privit, \u00een general, drept un exponent al realismului \u0219i, tot ca \u0219i \u00een cazul lui Dickens, ar fi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, straniu s\u0103 \u00eencadr\u0103m Un yankeu la curtea regelui Arthur<\/em> \u00een sfera curentului respectiv. Din fericire, ne vine \u00een ajutor, de data aceasta, critica literar\u0103 \u0219i, \u00een mod special, academicianul Dr. Howard G. Baetzhold, specialist de renume na\u021bional \u00een via\u021ba \u0219i opera lui Mark Twain, care, \u00een monumentala The Routledge Encyclopedia of Mark Twain<\/em> (ed. J.R. LeMaster, J.D. Wilson) men\u021bioneaz\u0103 opera \u0219i ideile lui Thomas Carlyle (a c\u0103rui influen\u021b\u0103 major\u0103 asupra curentului transcendentalist \u2013 \u0219i, interesant! asupra lui Dickens \u2013 este universal recunoscut\u0103) drept importante surse de inspira\u021bie pentru Yankeu<\/em> (\u0219i pentru alte opere ale lui Twain, de altfel). Corel\u00e2nd aceast\u0103 men\u021biune cu diverse alte aspecte istorice (de pild\u0103, cu faptul c\u0103 Twain \u00eel cuno\u0219tea \u0219i \u00eel aprecia pe Ralph Waldo Emerson \u2013 figur\u0103 proeminent\u0103 a transcendentalismului \u2013, dup\u0103 cum demonstreaz\u0103, \u00een aceea\u0219i Routledge<\/em>, biograful Everett Emerson), precum \u0219i, bine\u00een\u021beles, cu elementele caracteristice Yankeului<\/em> \u201eper se\u201d, \u00eencadrarea acestuia \u00een curentul literar transcendentalist apare drept rezonabil\u0103.<\/p>\n

\"\"\"\"<\/p>\n

[4] Apartenen\u021ba lui Wells la unul sau la altul dintre curentele literare ale epocii sale este, de asemenea, disputat\u0103. A fost catalogat, de-a lungul timpului, de c\u0103tre speciali\u0219ti, drept decadentist, estetist, impresionist, fiind asociat \u0219i prerafaelismului. Vizitei<\/em> \u00eei lipsesc \u00eens\u0103 imoralitatea \u0219i, respectiv, indiferen\u021ba moral\u0103 proprii primelor dou\u0103 curente men\u021bionate, realismul propriu celui de al treilea \u0219i extazul paseist tipic ultimului dintre acestea (cu toate c\u0103, indubitabil, identific\u0103m elemente prerafaelite \u00een lucrarea analizat\u0103). Pe de alt\u0103 parte, descoperim \u00een Vizit\u0103<\/em> similitudini importante cu opere precum C\u0103l\u0103toriile lui Gulliver<\/em> (Jonathan Swift) sau Naivul<\/em> (Voltaire). De altfel, chiar personajele romanului men\u021bioneaz\u0103 o \u201eepoc\u0103 luminat\u0103\u201d, alte elemente care s\u0103 sus\u021bin\u0103 teoria apartenen\u021bei acestei opere la curentul literar iluminist put\u00e2nd fi g\u0103site \u00een Experiment in Autobiography<\/em> (H.G. Wells \u2013 autorul subliniind, printre altele, necesitatea \u201eilumin\u0103rii\u201d secolului al XIX-lea), \u00een lucr\u0103ri critice (H.G. Wells’s The Time Machine: A Reference Guide Kindle Edition<\/em>, J.R. Hammond \u2013 autorul subliniind impactul avut asupra t\u00e2n\u0103rului Wells de operele lui Swift \u0219i Voltaire; The Reception of H.G. Wells in Europe<\/em>, ed. P. Parrinder \u0219i J.S. Partington \u2013 subliniindu-se aici compararea lui Wells, de c\u0103tre contemporanii de pe continent, cu Diderot \u0219i Voltaire) \u0219.a.m.d. \u00cen ceea ce prive\u0219te \u201emoartea\u201d curentului literar iluminist anterior public\u0103rii Vizitei<\/em>, reamintim aici cititorilor c\u0103 nu ne raliem opiniei conform c\u0103reia un curent literar corespunde unei anumite epoci istorice, murind odat\u0103 cu mi\u0219carea literar\u0103 care l-a impus programatic; consider\u0103m curentul literar, mai degrab\u0103, drept o expresie a unor principii estetice comune, supravie\u021buind at\u00e2t timp c\u00e2t supravie\u021buie\u0219te comuniunea principiilor estetice respective.<\/p>\n

[5] Operele contemporane din aria fantasticului histrionic care includ o pronun\u021bat\u0103 component\u0103 alegoric\u0103 \u0219i care \u00eencorporeaz\u0103 elemente tipice unor curente artistice precum suprarealismul ori expresionismul sunt \u00eencadrate, de cele mai multe ori, de c\u0103tre speciali\u0219ti, \u00eentr-un curent literar care poart\u0103 denumirea de \u201erealism magic\u201d. Printre termenii alternativi \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een literatura de specialitate se num\u0103r\u0103 \u0219i \u201erealism fantastic\u201d, \u201erealism isteric\u201d, \u201efabulism\u201d, \u201eirealism\u201d. Consider\u0103m inadecva\u021bi primii trei termeni men\u021biona\u021bi, deoarece realismul, prin defini\u021bie, nu poate fi \u201emagic\u201d ori \u201efantastic\u201d, iar realismul \u201eisteric\u201d, tot prin defini\u021bie, nu justific\u0103, \u00een nici un fel, conexiunea cu fantasticul. Consider\u0103m adecva\u021bi ultimii doi termeni, \u201efabulism\u201d \u0219i \u201eirealism\u201d, cu precizarea c\u0103 termenul \u201efabulism\u201d ar trebui aplicat unui curent literar dedicat operelor alegorice care beneficiaz\u0103 de un decor fabulos (lat. \u201efabulosus\u201d: \u201eca \u00een fabule\u201d, dar \u0219i \u201ebogat \u00een mituri\u201d \u2013 EG Arthur, regele Camelotului<\/em> ori Ultima licorn\u0103<\/em>), \u00een vreme ce termenul \u201eirealism\u201d ar trebui aplicat unui curent literar dedicat operelor alegorice care beneficiaz\u0103 de un decor mundan (EG Versetele satanice<\/em>). Se cuvine s\u0103 mai men\u021bion\u0103m aici \u0219i faptul c\u0103 \u201esupranaturalismul\u201d, a\u0219a cum era acesta teoretizat \u00een secolul al XIX-lea (ca opus \u0219i superior naturalismului), \u00een special de c\u0103tre G\u00e9rard de Nerval sau, respectiv, de c\u0103tre Charles Baudelaire, ar putea de asemenea s\u0103 fie avut \u00een vedere \u00een sensul celor de mai sus, cu rezerva confuziilor pe care le-ar putea pricinui sensul cotidian al termenului, acela de \u201esupranaturalism\u201d: \u201ecredin\u021b\u0103 \u00een supranatural\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

Despre autorul rubricii:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

OLIVIU CR\u00c2ZNIC <\/strong>(n. 1978; p\u0103rin\u021bii: Oliviu, profesor eviden\u021biat gr. I Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, distins cu diploma de onoare \u201eCreativitate \u0219i eficien\u021b\u0103\u201d, \u0219i Dorothea, profesor gr. I Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103) este scriitor de literatur\u0103 fantastic\u0103, critic literar \u015fi consilier juridic (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eCriminalistic\u0103\u201d \u0219i intitulat\u0103 Particularit\u0103\u021bi tactice privind confruntarea dintre inculpat \u0219i persoana v\u0103t\u0103mat\u0103<\/em>, 2001). \u00cen 2010, a publicat romanul gotic \u2026\u015ei la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em> (Ed. Vremea), declarat de M. Pric\u0103jan (\u00een revista cultural\u0103 Familia<\/em>) \u201eMomentul Walpole \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u201d. Ulterior, a publicat numeroase povestiri \u015fi nuvelete (majoritatea se reg\u0103sesc \u00een volumul de colec\u021bie Ceasul fantasmelor<\/em>, \"\"Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critic\u0103 \u015fi de public, \u015fi a c\u00e2\u015ftigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea European\u0103 de Science Fiction.<\/strong> A fost publicat \u00een diverse antologii \u015fi reviste al\u0103turi de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi, Ian R. MacLeod) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, George MacDonald, Guy de Maupassant, Saki). Apare men\u021bionat \u00een monumentala The Encyclopedia of Science Fiction<\/em> (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg \u00een diverse c\u0103r\u021bi \u0219i reviste de specialitate: \u00een volumul Alte cronici de familie<\/em> (sec\u021biunea Domnul Gothic<\/em>), semnat de M. Opri\u021b\u0103 (Cavaler al ordinului \u201eMeritul Cultural\u201d, oferit de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei), \u00een Caietele Echinox<\/em> (revist\u0103 tip\u0103rit\u0103 ap\u0103rut\u0103 sub egida Fac. de Litere a Univ. \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. \u00een filologie \u015et. Bolea \u2013 Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel<\/em>), \u00een revista cultural\u0103 EgoPHobia<\/em> (eseul Sf\u00e2r\u0219itul care \u00eencepe<\/em>, semnat de dr. \u00een filologie M.-A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, \u00een nuveleta Isp\u0103\u0219irea<\/em>, scris\u0103 de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele \u015fi studiile sale de teorie \u015fi istorie literar\u0103 sunt apreciate pe scar\u0103 larg\u0103 \u2013 unele dintre acestea fiind publicate \u015fi peste grani\u0163\u0103, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organiza\u021biei scriitorice\u0219ti \u0219i artistice \u201eImagicopter: The Author\/Artist Cooperative\u201d. \u00cen Rom\u00e2nia, este invitat anual s\u0103 vorbeasc\u0103 studen\u021bilor Fac. de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine a Univ. din Bucure\u0219ti despre Literatura gotic\u0103 \u0219i romantismul \u00eentunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe \u0219i mo\u0219tenirea lor cultural\u0103<\/em>. A participat, \u00een calitate de moderator al serii dedicate literaturii \u0219tiin\u021bifico-fantastice, la cea de a VII-a edi\u021bie a \u201eFestivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 de la Bucure\u0219ti\u201d \u0219i, \u00een calitate de invitat special, la ed. a IV-a a T\u00e2rgului de carte SF & Fantasy \u201eFinal Frontier\u201d. A participat, \u00een calitate de invitat, \u00een repetate r\u00e2nduri, la emisiuni culturale televizate, realizate de Al. Mironov (scriitor, jurnalist, fost ministru al tineretului \u0219i sportului etc.) \u0219i lect. univ. dr. F. P\u00eetea (scriitor, critic literar), sau radiofonice, realizate de regretatul \u0218t. Ghidoveanu (Radio Rom\u00e2nia Cultural). A ap\u0103rut, \u00een 2015, \u00een calitate de expert \u00een istoria vampirismului, \u00een episodul Hunting Vampires<\/em> al serialului Expedition Unknown<\/em>, realizat de Travel Channel.<\/p>\n

\u201eOliviu Cr\u00e2znic chiar este un romantic, un personaj cobor\u00e2t efectiv din propria-i oper\u0103 extraordinar\u0103 \u0219i spectaculoas\u0103, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe \u0219i Walter Scott, sub ochii necru\u021b\u0103tori ai lui Bram Stoker \u0219i H.P. Lovecraft. Citi\u021bi-i romanul \u0219i povestirile \u0219i o s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi imediat la ce m\u0103 refer!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

(\u0218t. Ghidoveanu<\/strong>, realizatorul emisiunii Radio Rom\u00e2nia Cultural \u00a0Exploratorii lumii de m\u00e2ine<\/em>, \u00een Galileo Online<\/em>, nov. 2012)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(Studii fantastice) de Oliviu Cr\u00e2znic Subspecia literar\u0103 tematic\u0103 a fantasticului histrionic (lat. \u201ehistrio\u201d: \u201ecomedian\u201d, termen utilizat \u00een special \u00een opozi\u021bie cu termenul \u201etragicus histrio\u201d: \u201etragedian\u201d; engl.: \u201elight fantasy\u201d) apar\u021bine speciei literare tematice primare a fantasticului \u0219i, prin aceasta, categoriei estetice a fantasticului [NB: a se vedea, \u00een acest sens, O. Cr\u00e2znic, Fantasticul delimitat], caracteriz\u00e2ndu-se prin […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1208,892],"tags":[1113,1209,636,1194],"class_list":["post-11154","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-46","category-ghidul-cititorului-de-fantastic","tag-critica","tag-egophobia-46","tag-oliviu-craznic","tag-studii-fantastice"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2TU","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11154","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11154"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11154\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11157,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11154\/revisions\/11157"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11154"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11154"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11154"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}