{"id":11158,"date":"2016-03-18T23:47:51","date_gmt":"2016-03-18T21:47:51","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11158"},"modified":"2016-03-09T20:54:19","modified_gmt":"2016-03-09T18:54:19","slug":"mostenirea-lui-walter-benjamin-1892-1940-la-tel-aviv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11158","title":{"rendered":"Mo\u0219tenirea lui Walter Benjamin (1892-1940) la Tel Aviv"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: right;\">de Adrian Grauenfels<strong><br \/>\n<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din p\u0103cate neinteresant pentru publicul larg al ora\u015fului f\u0103r\u0103 pauz\u0103, Walter Benjamin este considerat a fi unul dintre cei mai importan\u0163i filosofi \u015fi critici din perioda interbelic\u0103. S-a n\u0103scut la Berlin, a urmat studii la un liceu de elit\u0103, apoi a c\u0103l\u0103torit la Freiburg \u015fi Paris de unde a revenit pentru a se \u00eenrola voluntar \u00een primul r\u0103zboi mondial. A fost refuzat pe motive medicale \u015fi din acest moment t\u00e2n\u0103rul Benjamin s-a dedicat filosofiei, literaturii \u015fi lingvisticii, neglij\u00e2nd aspectele politice \u015fi sociale ale vie\u0163ii. \u00cen 1915 \u00eel cunoa\u015fte pe Gershom Scholem cu care leag\u0103 o str\u00e2ns\u0103 prietenie. Din 1917 \u00eel g\u0103sim la Berna unde studiaz\u0103 filosofie, literatur\u0103 \u015fi estetic\u0103. \u00cen 1920 revine la Berlin ca s\u0103 lucreze ca traduc\u0103tor \u015fi critic la diverse reviste. Scholem \u00eei ob\u0163ine o burs\u0103 pentru a studia ebriaca la Ierusalim, dar Benjamin prefer\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Germania p\u00e2n\u0103 \u00een 1933, c\u00e2nd nazi\u015ftii ajung la putere. Caut\u0103 s\u0103 fug\u0103 \u00een Spania, dar este re\u0163inut la grani\u0163a spaniol\u0103 \u015fi amenin\u0163at c\u0103 va fi predat Fran\u0163ei \u015fi mai departe Gestapoului. Se sinucide cu o supradoz\u0103 de morfin\u0103.<!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">**<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Muzeul Tel Aviv prezint\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een Israel arhiva marelui filosof german care se distinge prin stilul aparte cu care a tratat subiecte extreme: trecutul \u015fi viitorul, nostalgia \u015fi revolu\u0163ia, istoria \u015fi politica, materialismul \u015fi misticismul. La fel de ferm \u015fi inovativ este tratat subiectul identit\u0103\u0163ii sale: este oare evreu-german sau un german-evreu? Vom g\u0103si \u00een expozi\u0163ie manuscrise, note, scrisori, agende \u015fi c\u0103r\u0163i po\u015ftale. Sunt prezentate diverse aspecte ale activit\u0103\u0163ii sale: copil\u0103ria, Berlinul anilor prebelici, dialogurile sale cu al\u0163i g\u00e2nditori: Theodor Adorno, Gershom Scholem, Hannah Arendt, Bertolt Brecht. Este subliniat\u0103 aprecierea sa pentru Goethe, medita\u0163iile sale asupra spa\u0163iului \u015fi timpului c\u00e2t \u015fi interesul s\u0103u special pentru Zionism, Messianism \u015fi Identitatea Evreiasc\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/46\/wb1_zpsvrifthce.jpg\">http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/46\/wb1_zpsvrifthce.jpg<\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca autor Benjamin este inspirat de conceptul arhiv\u0103rii, de ideea c\u0103 o opera tr\u0103ie\u015fte prin percep\u0163ia, comentarea, critica \u015fi reproductibilitatea ei. \u00cen expozi\u0163ie apar numeroase coresponden\u0163e cu Ernst Bloch, Franz Hessel, Bertold Brecht, Arendt, Adorno, Gisele Freund. Benjamin interpreteaz\u0103 texte din Kafka, le consider\u0103 a fi o munc\u0103 \u00een progres, o transcenden\u0163\u0103. Mai g\u0103sim ecouri ale unor vizite la Moscova \u0219i Riga, \u00een Toscana sau Insulele Baleare. Cu un sim\u0163 profetic al relelor care vor scufunda Europa, Benjamin reu\u015fe\u015fte s\u0103 salveze arhiva sa personal\u0103 fiind con\u015ftient c\u0103 un viitor este posibil numai acelui prezent care se leag\u0103 \u015fi se bazeaz\u0103 pe genera\u0163iile precedente.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/46\/wb2_zpsjf2zblyw.jpg\">http:\/\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/46\/wb2_zpsjf2zblyw.jpg<\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din ideile lui Walter Benjamin:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-despre copil\u0103rie: Percep\u0163ia copilului este deschis\u0103 \u015fi nealterat\u0103. Fiecare copil\u0103rie este important\u0103 \u015fi ireplasabil\u0103 umanit\u0103\u0163ii. Copiii sunt curio\u015fi, se intereseaz\u0103 de tehnologie, de fenomene \u015fi inven\u0163ii, \u00eenainte de a inventa ei \u00eensu\u015fi ceva, ei leag\u0103 progresul de simbolurile \u015fi realiz\u0103rile trecutului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-despre mediul Intelectual: \u00cen 1932 \u00een <em>Cronica Berlinez\u0103<\/em>, Benjamin scrie: Diagrama vie\u0163ii mele seam\u0103n\u0103 cu cea a unui labirint. \u00cen centrul labirintului locuie\u015fte egoul sau soarta individului spre care numeroase poteci aduc cuno\u015ftiin\u0163e, personaje, femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, care la un loc modeleaz\u0103 personalitatea \u015fi intelectul individului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-despre amici\u0163ia cu Ghershom Scholem (1897-1982): Zionist din tinere\u0163e, Scholem emigreaz\u0103 \u00een Palestina \u00een 1923. Devine profesor la Universitatea Ebraic\u0103. Cei doi devin prieteni. La Berna, \u00een 1918-19 cei doi fondeaz\u0103 Universitatea Muri, o institu\u0163ie fictiv\u0103 care parodia via\u0163a academic\u0103. Cei doi poart\u0103 discu\u0163ii aprige pe tema Zionismului, a identit\u0103\u0163ii Iudaice, a materialismului \u015fi a metafizicii. Cei doi discut\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi ulterior prin coresponden\u0163e impresionante. \u00cen centrul discu\u0163iilor lor t\u00e2rzii se afl\u0103 Kafka. Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, Scholem \u015fi Teodor Adorno \u00ee\u015fi asum\u0103 sarcina de a edita inestimabila mo\u015ftenire r\u0103mas\u0103 de la Walter Benjamin.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-despre Kafka: \u00cen timpul Exilului Benajmin scrie un important eseu : &#8220;10 ani de la moartea lui Kafka&#8221;. \u00cen opinia lui Benjamin, Kafka este preocupat de condi\u0163ia opresiv\u0103 a umanilor, a animalelor, depresia este starea fizic\u0103 a personajelor sale obidite, \u00eenvinse. Eseul se \u00eenchide cu o imagine optimist\u0103, o utopic\u0103 idee a salv\u0103rii: &#8220;Indiferent dac\u0103 este un cal sau un om, important este s\u0103 i se dea jos povara c\u0103rat\u0103 \u00een spate. &#8220;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-lucr\u0103ri critice: Benjamin traduce, critic\u0103 \u015fi comenteaz\u0103 din Baudelaire, Marcel Proust, Andre Gide, Goethe, Karl Kraus, Peter Hebel \u015fi al\u0163ii. \u00centr-un studiu critic el afirm\u0103 c\u0103 impactul cultural al unei opere nu este imediat. El este stabilit indirect prin mediile care preiau opera, c\u00e2t \u015fi din spiritul autorului: de predecesor, contemporan sau futurist.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-\u00eent\u00e2lnirea cu Andre Gide: Berlin 1928 &#8211; Benjamin este unicul jurnalist german pe care Gide accept\u0103 s\u0103-l vad\u0103. \u00cent\u00e2lnirea devine o delicioas\u0103 experien\u0163\u0103, dou\u0103 ore de discu\u0163ii interesante, cei doi se simt atra\u015fi reciproc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-proiectul Arcade: \u00cen acest proiect Benjamin inten\u0163iona s\u0103 refac\u0103 \u00een propria sa interpretare secolul XIX. Reconstruc\u0163ia arhitecturii, a modei, reclamele, prostitu\u0163ia \u015fi fotografia completau viziunea sa despre filosofia istoriei. Din proiectul lui Benjamin au r\u0103mas colec\u0163ii de citate culese de acesta din Biblioteca Na\u0163ional\u0103 din Paris. Ca \u015fi Baudelaire, Benjamin se axeaz\u0103 pe cele refuzate de public \u015fi de istorie. Cercet\u00e2nd nega\u0163ia, el pune lumin\u0103 asupra adev\u0103rului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/46\/wb3_zpsiuegcq2w.jpg?resize=625%2C473\" alt=\"\" width=\"625\" height=\"473\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ne lu\u0103m r\u0103mas bun de la acest mare filosof \u015fi arhivist repet\u00e2nd ultimele sale cuvinte adresate \u00een francez\u0103 \u00een anul 1940 amicului sau Teodor Adorno: &#8220;Nu \u00eemi r\u0103m\u00e2ne destul timp s\u0103 scriu toate scrisorile pe care a\u015f fi vrut s\u0103 le scriu&#8221;.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Adrian Grauenfels Din p\u0103cate neinteresant pentru publicul larg al ora\u015fului f\u0103r\u0103 pauz\u0103, Walter Benjamin este considerat a fi unul dintre cei mai importan\u0163i filosofi \u015fi critici din perioda interbelic\u0103. S-a n\u0103scut la Berlin, a urmat studii la un liceu de elit\u0103, apoi a c\u0103l\u0103torit la Freiburg \u015fi Paris de unde a revenit pentru a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1208,27],"tags":[87,1209,1117,1210],"class_list":["post-11158","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-46","category-filosofie","tag-adrian-grauenfels","tag-egophobia-46","tag-filosofie","tag-walter-benjamin"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2TY","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11158"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11161,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11158\/revisions\/11161"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}