{"id":11184,"date":"2016-05-20T08:12:29","date_gmt":"2016-05-20T06:12:29","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11184"},"modified":"2016-05-16T21:22:40","modified_gmt":"2016-05-16T19:22:40","slug":"batranete-fara-de-moarte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11184","title":{"rendered":"B\u0103tr\u00e2ne\u0163e f\u0103r\u0103 de moarte?"},"content":{"rendered":"

(Studii fantastice)<\/span><\/p>\n

de Oliviu Cr\u00e2znic<\/p>\n

Din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific, moartea<\/em> reprezint\u0103 \u00eencetarea func\u0163iilor biologice care men\u0163in un organism viu. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu a fost descoperit\u0103 nici o dovad\u0103 a supra-vie\u0163uirii con\u015ftiin\u0163ei dup\u0103 moarte, sub nici o form\u0103. Din punct de vedere uman \u00eens\u0103, \u201emoartea\u201d a reprezentat \u00eentotdeauna o provocare, un obstacol<\/em> \u00een calea realiz\u0103rii individuale depline \u015fi un impediment pentru evolu\u0163ie \u2013 prin urmare, o parte a speciei umane \u015fi-a dedicat, de-a lungul istoriei, eforturile ideii de supra-vie\u0163uire. S-a \u00eencercat at\u00e2t o supra-vie\u0163uire la nivel mai degrab\u0103 metaforic (realizarea unor fapte deosebite \u00een via\u0163\u0103, care s\u0103 aduc\u0103 \u201enemurirea\u201d prin perpetuarea unei amintiri vii \u00een con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103; \u00eencrederea nestr\u0103mutat\u0103 \u00eentr-o religie oarecare, menit\u0103 a convinge individul c\u0103 moartea a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103 deja<\/em>; transmiterea propriei personalit\u0103\u0163i prin procreare \u015fi modelare<\/em>, ca o form\u0103 de transmutare a con\u015ftiin\u0163ei \u2013 \u201etr\u0103iesc prin copiii mei\u201d etc.), c\u00e2t \u015fi o supra-vie\u0163uire propriu-zis\u0103<\/em>, pe baze mai mult sau mai pu\u0163in \u015ftiin\u0163ifice: ne referim aici la teorii \u015fi experimente privind concepte precum reanimarea \u015fi \u00eenvierea, via\u0163a de dup\u0103 moarte ori prelungirea vie\u0163ii pe termen nedeterminat. \u015ei, cum \u00een regnul animal exist\u0103 fiin\u0163e considerate la ora actual\u0103 (\u015ftiin\u0163ific) nemuritoare (cum ar fi, spre exemplu, Turritopsis nutricula<\/em>), \u015fi cum defini\u0163ia mor\u0163ii s-a schimbat \u015fi se schimb\u0103 substan\u0163ial odat\u0103 cu evolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ei (\u00eencetarea b\u0103t\u0103ilor inimii \u015fi a respira\u0163iei, prezentate \u00een trecut drept dovezi ale instaur\u0103rii mor\u0163ii, s-au dovedit a fi procese reversibile; \u00een societatea actual\u0103, un individ poate supravie\u0163ui, cu ajutor medical, \u015fi \u00een lipsa func\u0163ionalit\u0103\u0163ii inimii \u015fi a pl\u0103m\u00e2nilor; moartea cerebral\u0103, element esen\u0163ial \u00een defini\u0163iile contemporane, se afl\u0103 \u00een dezbatere, fiindc\u0103 multe alte procese biologice pot continua dup\u0103 \u00eencetarea activit\u0103\u0163ii creierului \u2013 de la circula\u0163ia s\u00e2ngelui la vindecarea r\u0103nilor, \u015fi de la excre\u0163ii la na\u015fteri…), toate aceste cruciade \u00ee\u015fi au, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, rostul lor \u2013 \u00een marea \u00eenfruntare, omul nu \u015fi-a spus \u00eenc\u0103 ultimul cuv\u00e2nt…<\/p>\n

<\/p>\n

Iar, \u00een ceea ce \u00eei prive\u015fte pe cei care se arat\u0103 \u00eengrijora\u0163i de ideea eradic\u0103rii mor\u0163ii, aduc\u00e2nd argumente precum suprapopularea ori resursele limitate \u2013 ace\u015ftia par s\u0103 uite (inten\u0163ionat, poate) faptul c\u0103 Universul este infinit, \u015fi, prin urmare, la fel \u015fi resursele…<\/p>\n

Dincolo \u00eens\u0103 de aspectele practice ale thanatologiei<\/em>, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m faptul c\u0103 ideile (dar \u015fi experimentele!) specifice acestui domeniu au influen\u0163at (uneori chiar guvern\u00e2nd…) specii literare care ne intereseaz\u0103 \u00een mod deosebit, cum ar fi literatura fantastic\u0103, cea \u015ftiin\u0163ifico-fantastic\u0103 \u015fi, desigur, literatura \u201ede groaz\u0103\u201d.<\/p>\n

Astfel, subiectul este tratat \u00een capodopere precum Frankenstein<\/em> al lui Mary Shelley \u2013 un om de \u015ftiin\u0163\u0103 creeaz\u0103 un monstru \u015fi \u00eei d\u0103 acestuia via\u0163\u0103, tot prin metode \u015ftiin\u0163ifice. Printre sursele de inspira\u0163ie ale lui Mary Shelley, s-ar putea afla teologul, filosoful \u015fi alchimistul german Conrad Dippel (1673-1734), n\u0103scut \u00een… Castelul Frankenstein. E. Swedenborg (a se vedea A Compendium Of The Theological And Spiritual Writings Of Emanuel Swedenborg<\/em>, 1854) \u00eel considera pe Dippel ca fiind \u201ecel mai r\u0103u dintre diavoli… \u00een \u00eencerc\u0103ri tic\u0103loase\u201d, un individ lipsit de principii \u015fi opus oric\u0103ror principii, cuprins de furii oric\u00e2nd era contrazis, un sectant oportunist \u015fi carismatic, capabil s\u0103 \u00eendep\u0103rteze oamenii de Bine, de Ra\u0163iune \u015fi de Adev\u0103r \u015fi s\u0103 \u00eei lase prad\u0103 delirului. Numeroase zvonuri \u015fi legende create \u00een jurul numelui lui Conrad Dippel \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii acestuia se potrivesc cu povestea scris\u0103 de Mary Shelley. Limit\u00e2ndu-ne la fapte concrete, putem \u00een orice caz men\u0163iona c\u0103, \u00een lucrarea sa Maladies And Remedies Of The Life Of The Flesh<\/em>, Dippel consemneaz\u0103 c\u0103 a descoperit Elixirul Vie\u0163ii, c\u0103 a creat po\u0163iuni (folosind oase \u015fi carne de animale, fierte) capabile s\u0103 exorcizeze demonii \u015fi c\u0103 sufletele pot fi mutate dintr-un cadavru \u00een altul (ulterior, acest din urm\u0103 concept va fi reg\u0103sit \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi literatur\u0103 sub forma modernizat\u0103 a transferului con\u015ftiin\u0163ei, dup\u0103 cum vom vedea mai jos).<\/p>\n

Mai pu\u0163in controversat dec\u00e2t Dippel, \u00eenclinat c\u0103tre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi nu c\u0103tre ocultism, italianul Giovanni Aldini (1762-1834), profesor de fizic\u0103 \u015fi cavaler, nepotul lui… Luigi Galvani, a practicat, \u00eentre 1801 \u015fi 1804, mai multe \u00eencerc\u0103ri de reanimare a cadavrelor prin tehnici galvanice, probabil cea mai cunoscut\u0103 fiind tentativa de reanimare a criminalului George Foster (executat pentru c\u0103 \u00ee\u015fi ucisese so\u0163ia \u015fi copilul), \u00een 1803. Conform The Newgate Calendar<\/em> (registru-buletin informativ al execu\u0163iilor de la \u00cenchisoarea Newgate din Londra), \u00een momentul \u00eenceperii experimentului, f\u0103lcile mortului au fost cuprinse de tremur, mu\u015fchii au \u00eenceput s\u0103 se contorsioneze oribil, unul dintre ochi s-a deschis. \u00cen continuare, m\u00e2na dreapt\u0103 a cadavrului s-a ridicat \u015fi pumnul i s-a \u00eencle\u015ftat, iar picioarele \u015fi coapsele au \u00eenceput s\u0103 se mi\u015fte. Unul dintre martori, un oarecare domn Pass, a fost at\u00e2t de \u015focat, \u00eenc\u00e2t a decedat din pricina fricii. Al\u0163i martori sunt consemna\u0163i a fi fost convin\u015fi c\u0103 mortul era pe cale s\u0103 revin\u0103 la via\u0163\u0103.<\/p>\n

Nu \u015ftim cu certitudine dac\u0103 Mary Shelley avea cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre activitatea celor men\u0163iona\u0163i mai sus, dar este probabil s\u0103 fi avut, fiind o t\u00e2n\u0103r\u0103 cult\u0103 (avea nou\u0103sprezece ani c\u00e2nd a scris Frankenstein<\/em>…) \u015fi interesat\u0103 de asemenea evenimente, de r\u0103sunet \u00een epoc\u0103.<\/p>\n

Inspirat de Frankenstein<\/em> (dup\u0103 propriile declara\u0163ii), H.P. Lovecraft avea s\u0103 scrie \u015fi el o poveste despre reanimarea mor\u0163ilor pe cale \u015ftiin\u0163ific\u0103: Herbert West \u2013 Reanimator<\/em>, pun\u00e2nd \u00een acest fel bazele pove\u015ftilor cu zombies<\/em> (cadavrele reanimate de West sunt lipsite de ra\u0163iune, dezvolt\u00e2nd un incontrolabil comportament canibalic).<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen Capul profesorului Dowell<\/em>, de Aleksandr Beleaev (1925), un om de \u015ftiin\u0163\u0103 preocupat de reanimarea cadavrelor anticipeaz\u0103 transplantul de capete \u2013 opera\u0163ie care avea s\u0103 fie efectuat\u0103 cu succes, pentru prima dat\u0103, \u00een China anului 1959, asupra unei maimu\u0163e. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, mai multe opera\u0163ii de transplant de capete au avut rezultate pozitive, toate \u00eens\u0103 efectuate asupra unor specii de animale \u2013 nu se \u015ftie s\u0103 se fi efectuat, \u00eenc\u0103, vreuna asupra unei fiin\u0163e umane.<\/p>\n

Desigur, numeroase alte opere literare trateaz\u0103 aceast\u0103 problematic\u0103, dar cele trei prezentate mai sus s-au situat la \u00eenceputurile literaturii de acest tip, reprezint\u0103 lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103 \u015fi au, totodat\u0103, o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 (spre deosebire, de exemplu, de populara literatur\u0103 cu vampiri, bazat\u0103 \u00een trecut \u00een special pe mitologie, \u015fi nebazat\u0103 pe nimic \u00een ultimul timp, deoarece marea majoritate a vampirilor din literatura contemporan\u0103 nici m\u0103car nu mai posed\u0103 caracteristici vampirice).<\/p>\n

Pe m\u0103sura dezvolt\u0103rii literaturii \u015ftiin\u0163ifico-fantastice propriu-zise, lucrurile aveau s\u0103 se schimbe radical, dac\u0103 este s\u0103 ne raport\u0103m chiar \u015fi numai la lucr\u0103rile care au ca subiect, s\u0103 zicem, criogenia \u2013 conservarea unui trup la temperaturi joase \u00een vederea resuscit\u0103rii ulterioare (recomand\u0103m aici A Thousand Deaths<\/em> a lui Jack London, Cool Air<\/em> a lui H.P. Lovecraft, The Resurrection Of Jimber-Jaw<\/em> a lui Edgar Rice Burroughs, The Door Into Summer <\/em>a lui Robert A. Heinlein, Ubik<\/em> a lui Philip K. Dick, 3001: The Final Odyssey <\/em>a lui Arthur C. Clarke, Foc \u00een ad\u00e2nc<\/em> a lui Vernor Vinge…) ori celebrii \u201eghola\u201d din universul Dune<\/em> al lui Frank Herbert, construi\u0163i fie prin re-crearea \u0163esuturilor distruse ale unui cadavru, fie prin prelevarea de celule de la persoane moarte \u015fi clonarea subsecvent\u0103 a persoanelor respective. \u00cen prezent, at\u00e2t criogenia, c\u00e2t \u015fi clonarea de tipul celei la care ne referim \u00een acest paragraf, se afl\u0103 sub analiz\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, cu rezultate \u015fi implica\u0163ii controversate, dar \u00een orice caz notabile (\u00een cazul criogeniei, resuscitarea unor mamifere supuse acestui proces a fost deja raportat\u0103 ca av\u00e2nd o rat\u0103 de succes semnificativ\u0103). S\u0103 nu uit\u0103m de transferul con\u015ftiin\u0163ei ca form\u0103 de conservare a acesteia, aflat \u015fi el sub lupa cercet\u0103torilor vizionari (unele creiere animale au fost deja cartografiate \u015fi par\u0163ial simulate prin mijloace informatice), at\u00e2t de frumos ilustrat \u00een pove\u015ftile unor Isaac Asimov (The Last Question<\/em>), Arthur C. Clarke (Ora\u015ful \u015fi stelele<\/em>) sau John Scalzi (R\u0103zboiul b\u0103tr\u00e2nilor<\/em>)…<\/p>\n

<\/p>\n

Posibilitatea existen\u0163ei vie\u0163ii de dup\u0103 moarte (a supra-vie\u0163uirii con\u015ftiin\u0163ei \u00een alt plan) este investigat\u0103 \u015ftiin\u0163ific mai cu seam\u0103 pe baza experien\u0163elor raportate ca urmare a pacien\u0163ilor care s-au aflat, la un moment dat, \u00een moarte clinic\u0103. Aceste experien\u0163e (\u00een mare majoritate descrise ca fiind \u201edesprinderi de trup\u201d, vizualizarea unor lumini intense etc.) sunt considerate de c\u0103tre majoritatea comunit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice simple halucina\u0163ii. Totu\u015fi, incidente precum cel petrecut \u00een 2008, c\u00e2nd academicianul-neurochirurg E. Alexander, resuscitat din stadiul de moarte clinic\u0103, a fost capabil s\u0103 identifice chipul surorii sale biologice moarte, sor\u0103 despre existen\u0163a c\u0103reia nu avusese cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00eenainte de experien\u0163\u0103, el fiind crescut de p\u0103rin\u0163i adoptivi, continu\u0103 s\u0103 ridice \u00eentreb\u0103ri oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, asigur\u00e2nd totodat\u0103 un material de studiu care nu pare a se fi epuizat, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest subiect.<\/p>\n

Prelungirea pe termen nedeterminat a vie\u0163ii a reprezentat, de asemenea, o preocupare major\u0103 pentru \u015ftiin\u0163a tuturor vremurilor, un subiect literar demn de tot interesul, dar \u015fi surs\u0103 a nenum\u0103rate specula\u0163ii. Legende precum cea a Contelui de Saint-Germain sunt \u00een esen\u0163\u0103 nemuritoare… O figur\u0103 fascinant\u0103 \u015fi controversat\u0103 de la jum\u0103tatea secolului al XVIII-lea, a permis \u015fi \u00eencurajat zvonuri cum c\u0103 ar fi dob\u00e2ndit nemurirea. Impostor sau om de lume cu vaste cuno\u015ftin\u0163e \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor \u015fi artelor, Saint-Germain a reu\u015fit s\u0103 \u00eel impresioneze pe H. Walpole (autorul Castelului din Otranto<\/em> \u015fi fondatorul curentului gotic, care l-a descris pe Conte drept palid \u015fi cu p\u0103rul \u201eextrem de negru\u201d, bine \u015fi bogat \u00eembr\u0103cat, \u201enebun\u201d \u015fi \u201elipsit de orice leg\u0103turi cu doamnele\u201d, mare muzician \u015fi cunosc\u0103tor a numeroase limbi), dar \u015fi pe G. Casanova (care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Saint-Germain nu era v\u0103zut hr\u0103nindu-se \u00een public; totodat\u0103, Contele pretindea cu senin\u0103tate, noteaz\u0103 Casanova, c\u0103 ar fi avut v\u00e2rsta de trei sute de ani, c\u0103 st\u0103p\u00e2nea secretele Medicinii Universale, c\u0103 putea controla natura…). \u00cen literatur\u0103, figura lui Saint-Germain l-a inspirat pe A. Pu\u015fkin, dar \u015fi pe U. Eco (Pendulul lui Foucault<\/em>), iar Chelsea Quinn Yarbro a exploatat mitul lui Saint-Germain Vampirul \u00eentr-o serie de c\u0103r\u0163i de mare succes care \u00eel au drept personaj central. La noi, Karina M. Vlad s-a folosit de teoria conform c\u0103reia Contele de Saint-Germain era \u00een fapt fiul prin\u0163ului transilv\u0103nean Francisc Rakoczi al II-lea, utiliz\u00e2ndu-l ca personaj \u00een romanul \u015eerpoaica<\/em>.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, \u015ftiin\u0163a se apleac\u0103 cu mult interes asupra posibilit\u0103\u0163ilor de prelungire a vie\u0163ii, printre acestea un oarecare succes p\u0103r\u00e2nd a avea dieta bazat\u0103 pe restric\u0163ie caloric\u0103 \u015fi suplimentele alimentare cu propriet\u0103\u0163i antioxidante. Tehnici \u015fi metode mai complexe \u015fi cu efect mai pronun\u0163at se afl\u0103 \u00een studiu, printre cei mai cunoscu\u0163i \u015fi respecta\u0163i cercet\u0103tori contemporani \u00een domeniu fiind englezul Aubrey de Grey, co-fondator al SENS Research Foundation<\/em> (funda\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 dedicat\u0103 cercet\u0103rilor privind stoparea procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u015fi \u00eentinerirea).<\/p>\n

Uimitor, dar \u015fi ideea de prelungire a vie\u0163ii are parte de opozan\u0163i. Un argument adus deja \u00een discu\u0163ie (\u015fi pe baza c\u0103ruia chiar se ac\u0163ioneaz\u0103 politic, dup\u0103 cum vom vedea mai jos…) \u00eel reprezint\u0103 consecin\u0163a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei Terrei, ceea ce duce la o sporire a popula\u0163iei inactive \u00een dauna celei active. Rezultatul conduce la teama c\u0103 popula\u0163ia activ\u0103 aflat\u0103 \u00een descre\u015ftere nu poate sus\u0163ine o popula\u0163ie inactiv\u0103 aflat\u0103 \u00een cre\u015ftere, de aici n\u0103sc\u00e2ndu-se strategii precum aceea a cre\u015fterii pragului v\u00e2rstei de pensionare… De\u015fi la prima vedere o m\u0103sur\u0103 logic\u0103, avem de a face, \u00een fapt, cu un banal \u015fi penibil truc de tipul \u201ePrestige\u201d: aten\u0163ia ne este \u00eendreptat\u0103 \u015fi men\u0163inut\u0103 for\u0163at \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u0163ie, pentru ca iluzionistul s\u0103 poat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit trucul \u00een afara razei vizuale a spectatorului. Mai exact, ni se d\u0103 de \u00een\u0163eles c\u0103 sporirea popula\u0163iei inactive \u00een dauna celei active reprezint\u0103 o problem\u0103<\/em>, c\u00e2nd de fapt este vorba despre un efect natural<\/em> \u015fi benefic<\/em> al evolu\u0163iei \u015fi al progresului. Aceea\u015fi evolu\u0163ie \u015fi acela\u015fi progres care permit, ast\u0103zi, ca, prin mai pu\u0163ine ore de munc\u0103 desf\u0103\u015furate de mai pu\u0163ini indivizi, s\u0103 se ob\u0163in\u0103 mai multe resurse dec\u00e2t se ob\u0163ineau \u00een trecut prin mai multe ore de munc\u0103 desf\u0103\u015furate de mai mul\u0163i indivizi. Extinderea duratei de via\u0163\u0103, rezult\u00e2nd invariabil, \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103, \u00eentr-o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire accentuat\u0103 a popula\u0163iei (\u00een sensul sporirii num\u0103rului de persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 pe suprafa\u0163a globului terestru) este, practic, un semnal fericit c\u0103 rasa uman\u0103 se afl\u0103 pe calea cea bun\u0103. At\u00e2t doar c\u0103 acest semnal fericit trebuie corelat cu al\u0163i factori \u2013 de exemplu, cu intensificarea explor\u0103rii Universului \u00een vederea descoperirii de noi resurse, \u015fi cu cre\u015fterea eficientiz\u0103rii resurselor deja existente pe Terra. \u00cen mod normal, \u00eentr-o societate s\u0103n\u0103toas\u0103 (mental), pragul v\u00e2rstei de pensionare \u015fi durata timpului de munc\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal trebuie s\u0103 scad\u0103<\/em> permanent \u2013 dar \u00een vederea acestui aspect, este nevoie de o schimbare a mentalit\u0103\u0163ii de la economie spre dezvoltare, de la solu\u0163ia imediat\u0103 facil\u0103 la solu\u0163ia dificil\u0103 valabil\u0103 \u00eens\u0103 pe termen lung. Nu trimiterea b\u0103tr\u00e2nilor la \u201eprodus\u201d corespunde no\u0163iunii de civiliza\u0163ie avansat\u0103, ci suplinirea muncii popula\u0163iei devenite inactive prin munc\u0103 prestat\u0103 de robo\u0163i, ma\u015fini, automate. Nu cre\u015fterea timpului de lucru \u015fi reducerea num\u0103rului zilelor de concediu pot ajuta societatea (oboseala duce inevitabil la ineficien\u0163\u0103, uneori chiar la ineficien\u0163\u0103 voit\u0103), ci asigurarea cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi mijloacelor (aparaturii) necesare pentru ca, anul viitor, un profesionist s\u0103 realizeze \u00een \u015fapte<\/em> ore de lucru ceea ce realizeaz\u0103 anul acesta \u00een opt<\/em>…<\/p>\n

Vorbeam \u00eens\u0103 \u00een cele de mai sus despre o societate cu mentalitate s\u0103n\u0103toas\u0103, dedicat\u0103 dezvolt\u0103rii \u015ftiin\u0163elor \u015fi artelor \u015fi, \u00een general, a personalit\u0103\u0163ii umane, nu regresului spiritual determinat inevitabil de glorificarea muncii brute (chiar \u015fi o munc\u0103 \u201eintelectual\u0103\u201d \u2013 opt ore pe zi \u00een fa\u0163a unui computer \u2013 este \u00een fapt tot o munc\u0103 brut\u0103, c\u00e2nd este desf\u0103\u015furat\u0103 sub for\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi c\u00e2nd are efecte negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi asupra calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii celui care o presteaz\u0103).<\/p>\n

<\/p>\n

\u015ei aici ne putem pune \u00eentrebarea:<\/p>\n

Tr\u0103im oare \u00eentr-o societate cu <\/em>o <\/em>mentalitate s\u0103n\u0103toas\u0103<\/em>?<\/em><\/p>\n

R\u0103spunsul apar\u0163ine fiec\u0103ruia dintre noi.<\/p>\n

#<\/em>
\nNot\u0103: Eseul a fost publicat pentru prima dat\u0103 \u00een revista Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne<\/em> de Science Fiction \u0219i Fantasy, \u201eFantastica\u201d, nr. 7\/2013.)<\/em><\/p>\n

Despre autorul rubricii: <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

OLIVIU CR\u00c2ZNIC <\/strong>(n. 1978; p\u0103rin\u021bii: Oliviu, profesor eviden\u021biat gr. I Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, distins cu diploma de onoare \u201eCreativitate \u0219i eficien\u021b\u0103\u201d, \u0219i Dorothea, profesor gr. I Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103) este scriitor de literatur\u0103 fantastic\u0103, critic literar \u015fi consilier juridic (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eCriminalistic\u0103\u201d \u0219i intitulat\u0103 Particularit\u0103\u021bi tactice privind confruntarea dintre inculpat \u0219i persoana v\u0103t\u0103mat\u0103<\/em>, 2001). \u00cen 2010, a publicat romanul gotic \u2026\u015ei la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em> (Ed. Vremea), declarat de M. Pric\u0103jan (\u00een revista cultural\u0103 Familia<\/em>) \u201eMomentul Walpole \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u201d. Ulterior, a publicat numeroase povestiri \u015fi nuvelete (majoritatea se reg\u0103sesc \u00een volumul de colec\u021bie Ceasul fantasmelor<\/em>, Ed. Crux Publishing, 2015), \"\"foarte bine primite de critic\u0103 \u015fi de public, \u015fi a c\u00e2\u015ftigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea European\u0103 de Science Fiction. A fost publicat \u00een diverse antologii \u015fi reviste al\u0103turi de nume importante ale literaturii universale contemporane (George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi, Ian R. MacLeod) sau clasice (Algernon Blackwood, Arthur Conan Doyle, Robert E. Howard, Rudyard Kipling, H.P. Lovecraft, George MacDonald, Guy de Maupassant, Saki). Apare men\u021bionat \u00een monumentala The Encyclopedia of Science Fiction<\/em> (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg \u00een diverse c\u0103r\u021bi \u0219i reviste de specialitate: \u00een volumul Alte cronici de familie<\/em> (sec\u021biunea Domnul Gothic<\/em>), semnat de M. Opri\u021b\u0103 (Cavaler al ordinului \u201eMeritul Cultural\u201d, oferit de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei), \u00een Caietele Echinox<\/em> (revist\u0103 tip\u0103rit\u0103 ap\u0103rut\u0103 sub egida Fac. de Litere a Univ. \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d Cluj-Napoca; eseul semnat de drd. \u00een filologie \u015et. Bolea \u2013 Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel<\/em>), \u00een revista cultural\u0103 EgoPHobia<\/em> (eseul Sf\u00e2r\u0219itul care \u00eencepe<\/em>, semnat de dr. \u00een filologie M.-A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, \u00een nuveleta Isp\u0103\u0219irea<\/em>, scris\u0103 de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele \u015fi studiile sale de teorie \u015fi istorie literar\u0103 sunt apreciate pe scar\u0103 larg\u0103 \u2013 unele dintre acestea fiind publicate \u015fi peste grani\u0163\u0103, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organiza\u021biei scriitorice\u0219ti \u0219i artistice \u201eImagicopter: The Author\/Artist Cooperative\u201d. \u00cen Rom\u00e2nia, este invitat anual s\u0103 vorbeasc\u0103 studen\u021bilor Fac. de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine a Univ. din Bucure\u0219ti despre Literatura gotic\u0103 \u0219i romantismul \u00eentunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe \u0219i mo\u0219tenirea lor cultural\u0103<\/em>. A participat, \u00een calitate de moderator al serii dedicate literaturii \u0219tiin\u021bifico-fantastice, la cea de a VII-a edi\u021bie a \u201eFestivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 de la Bucure\u0219ti\u201d \u0219i, \u00een calitate de invitat special, la ed. a IV-a a T\u00e2rgului de carte SF & Fantasy \u201eFinal Frontier\u201d. A participat, \u00een calitate de invitat, \u00een repetate r\u00e2nduri, la emisiuni culturale televizate, realizate de Al. Mironov (scriitor, jurnalist, fost ministru al tineretului \u0219i sportului etc.) \u0219i lect. univ. dr. F. P\u00eetea (scriitor, critic literar), sau radiofonice, realizate de regretatul \u0218t. Ghidoveanu (Radio Rom\u00e2nia Cultural). A ap\u0103rut, \u00een 2015, \u00een calitate de expert \u00een istoria vampirismului, \u00een episodul Hunting Vampires<\/em> al serialului Expedition Unknown<\/em>, realizat de Travel Channel. Pagini virtuale oficiale: Editura Crux Publishing:<\/em> Ceasul fantasmelor<\/em> (http:\/\/cruxed.ro\/product\/ceasul-fantasmelor<\/a>), Facebook:<\/em> Oliviu Craznic<\/em> (https:\/\/www.facebook.com\/oliviucraznicofficialpage<\/a>), Goodreads: Oliviu Craznic<\/em> (https:\/\/www.goodreads.com\/author\/show\/4939353.Oliviu_Craznic<\/a>).<\/p>\n

\u201eOliviu Cr\u00e2znic chiar este un romantic, un personaj cobor\u00e2t efectiv din propria-i oper\u0103 extraordinar\u0103 \u0219i spectaculoas\u0103, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe \u0219i Walter Scott, sub ochii necru\u021b\u0103tori ai lui Bram Stoker \u0219i H.P. Lovecraft. Citi\u021bi-i romanul \u0219i povestirile \u0219i o s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi imediat la ce m\u0103 refer!\u201d <\/em><\/strong>(\u0218t. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio Rom\u00e2nia Cultural Exploratorii lumii de m\u00e2ine<\/em>, \u00een Galileo Online<\/em>, nov. 2012)<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(Studii fantastice) de Oliviu Cr\u00e2znic Din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific, moartea reprezint\u0103 \u00eencetarea func\u0163iilor biologice care men\u0163in un organism viu. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu a fost descoperit\u0103 nici o dovad\u0103 a supra-vie\u0163uirii con\u015ftiin\u0163ei dup\u0103 moarte, sub nici o form\u0103. Din punct de vedere uman \u00eens\u0103, \u201emoartea\u201d a reprezentat \u00eentotdeauna o provocare, un obstacol \u00een calea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1208,892],"tags":[1113,1209,636,1194],"class_list":["post-11184","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-46","category-ghidul-cititorului-de-fantastic","tag-critica","tag-egophobia-46","tag-oliviu-craznic","tag-studii-fantastice"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Uo","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11184","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11184"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11184\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11211,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11184\/revisions\/11211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11184"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11184"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11184"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}