{"id":11315,"date":"2016-08-02T10:58:31","date_gmt":"2016-08-02T08:58:31","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11315"},"modified":"2016-08-03T07:16:13","modified_gmt":"2016-08-03T05:16:13","slug":"truman-capote-mic-dejun-la-tiffany","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11315","title":{"rendered":"Truman Capote, Mic dejun la Tiffany"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"color: green;\">(arena cultural\u0103: cartea &amp; filmul)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Alexandra Medaru<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Truman Capote (n. 1924 \u2013 m. 1984), n\u0103scut Truman Streckfus Persons (\u0219i-a schimbat numele \u00een Truman Garcia Capote dup\u0103 tat\u0103l vitreg, Joseph Capote, care l-a \u00eenfiat), a fost un scriitor \u0219i scenarist american. \u00cenceputurile carierei sale scriitorice\u0219ti se leag\u0103 de literatura gotic\u0103 sudist\u0103, gr\u0103itor \u00een acest sens fiind romanul <em>Alte glasuri, alte \u00eenc\u0103peri<\/em>. Mai t\u00e2rziu a dezvoltat interesul pentru un stil de scriere jurnalistic, pun\u00e2nd bazele romanului-reportaj construit cu personaje \u0219i evenimente reale datorit\u0103 operei de succes <em>Cu s\u00e2nge rece<\/em>. Alte lucr\u0103ri reprezentative ale autorului american sunt <em>Harfa de iarb\u0103<\/em>, <em>Mic dejun la Tiffany<\/em> sau <em>Muzic\u0103 pentru cameleoni<\/em>.<!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Mic dejun la Tiffany <\/em>(Ed. Univers, Colec\u021bia Cotidianul, 2006) apar\u021bine stilului func\u021bional beletristic, categoriei estetice a comicului (comicul este prezent inclusiv \u00een utilizarea numelor pentru a sublinia personalit\u0103\u021bile \u0219i calit\u0103\u021bile personajelor. De exemplu, numele eroinei principale, Holly Golightly, format din verbul to go \u2013 a merge \u0219i adverbul lightly \u2013 u\u0219or, este sugestia unei femei ce trece cu u\u0219urin\u021b\u0103 prin via\u021b\u0103, nume potrivit tinerei care se autocaracterizeaz\u0103 ca fiind o \u201eC\u0103l\u0103toare\u201d; Rutherford <em>Rusty<\/em> Trawler \u2013 Trawler \u00eenseamn\u0103 o nav\u0103 comercial\u0103 de mari dimensiuni \u0219i afl\u0103m de-a lungul firului epic c\u0103 Rusty are o avere, de unde referin\u021ba comercial\u0103. Mai mult, utilizarea adjectivului Rusty \u2013 ruginit \u2013 se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu figura \u0219tears\u0103 a b\u0103rbatului aflat, la sf\u00e2r\u0219itul pove\u0219tii, la cel de-al patrulea divor\u021b), subcategoriei estetice satirice hora\u021biene (ce se caracterizeaz\u0103 prin utilizarea unui ton bl\u00e2nd \u0219i degajat cu referire la criticarea viciilor sociale), genului literar epic, speciei literare a romanului de moravuri (este un roman de dimensiuni mici; argumente sunt urm\u0103toarele: titlul primei edi\u021bii a fost <em>Breakfast at Tiffany&#8217;s \u2013 A short Novel and Three Stories: House of Flowers, A Diamond Guitar, A Christmas Memory<\/em>; axa temporal\u0103 este \u00eendelungat\u0103, \u00eentre \u00eent\u00e2lnirea naratorului cu barmanul Joe Bell \u0219i evenimentele amintite de personajul-narator trec\u00e2nd mai \u201emul\u021bi ani\u201d; \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt clar delimitate temporal; opera are un num\u0103r mare de personaje, printre care unele principale \u2013 Holly \u0219i naratorul \u2013, \u0219i unele secundare \u2013 Doc Golightly, Jos\u00e9 Ybarra-Jaegar, Sally Tomato etc.; de asemenea, opera lui Capote red\u0103 destinele acestor personaje \u2013 al lui Holly, incert, al naratorului, care publicase \u00een cele din urm\u0103 dou\u0103 povestiri, al lui Rusty Trawler, aflat la cel de-al patrulea divor\u021b etc.), fiind o oper\u0103 clasic\u0103 a literaturii universale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/47\/Truman-Capote-_-Mic-dejun-la-Tiffany-coperta_zpsm2plnt2j.jpg?resize=539%2C522\" width=\"539\" height=\"522\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Raportat la curentul literar, <em>Mic dejun la Tiffany<\/em> apar\u021bine postmodernismului (\u201etermen folosit \u00eentr-un sens foarte larg \u00ab\u0219i adesea confuz\u00bb pentru a desemna o categorie ampl\u0103 de fenomene culturale \u0219i a indica o \u00eendep\u0103rtare, ini\u021biat\u0103 \u00een jurul lui 1960, de cultura elitist\u0103 a modernismului, \u00een direc\u021bia unei abord\u0103ri eclectice \u0219i populiste. Termenul a fost folosit prima oar\u0103 de spaniolul Federico de Onis \u00een 1934, apoi de A. Toynbee, \u00een 1938. \u00cen uzul comun, termenul a intrat abia \u00een anii &#8217;70, devenind un termen-cheie \u00een controversele provocate de evolu\u021bia artei contemporane&#8230; Arta pop, minimalismul, conceptualismul, feminismul au fost incluse de unii critici \u00een postmodernism, la fel ca \u0219i noul roman, teatrul absurdului, teatrul total, happeningul etc.\u201d (***, <em>Dic\u021bionar enciclopedic<\/em>, vol. V, Ed. Enciclopedic\u0103, 2004). Despre scriitorul postmodernist, John Barth spunea c\u0103 \u201enu imit\u0103 \u0219i nu repudiaz\u0103 nici pe p\u0103rin\u021bii s\u0103i din secolul XX, nici pe bunicii s\u0103i din secolul XIX. A digerat modernismul, dar nu-l duce \u00een spinare\u201d (Maria Kozak, <em>Intertextul eminescian. Perspective (post)moderne<\/em>, Limba Rom\u00e2n\u0103. Revist\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, nr. 1-3, 2007, publica\u021bie editat\u0103 cu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n). Postmodernismul nu caut\u0103 s\u0103 distrug\u0103 trecutul, a\u0219a cum o f\u0103cea modernismul, ci \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 trecutul nu poate fi distrus, decide s\u0103 convie\u021buiasc\u0103 pa\u0219nic cu acesta. Chiar \u0219i Capote \u00een al s\u0103u <em>Mic dejun la Tiffany <\/em>nu se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de antecesori, opera fiind plin\u0103 de referin\u021be culturale ori istorice, printre care: romanul <em>La r\u0103scruce de v\u00e2nturi <\/em>de Emily Bront\u00eb, regina egiptean\u0103 Cleopatra, \u00eemp\u0103ratul roman Nero etc. Caracterizat de limbajul trivial, romanul <em>Mic dejun la Tiffany <\/em>abordeaz\u0103 emanciparea (cu toate c\u0103 e o fals\u0103 emancipare, Holly Golightly s-ar vrea modelul femeii independente, dar este \u00eentre\u021binut\u0103 de b\u0103rba\u021bi boga\u021bi cu care are rela\u021bii pasagere) \u0219i diversitatea sexual\u0103 tipice postmodernismului \u2013 chiar Holly, eroina principal\u0103, m\u0103cinat\u0103 de conflictul dintre nevoia de stabilitate \u0219i cea de libertate, dar \u0219i de alienarea fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, \u00ee\u0219i recunoa\u0219te propria diversitate sexual\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Capote fiind un scriitor ale c\u0103rui \u00eenceputuri se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu literatura gotic\u0103 sudist\u0103, trebuie remarcat faptul c\u0103 influen\u021bele acesteia se reg\u0103sesc \u0219i \u00een romanul <em>Mic dejun la Tiffany<\/em>. Literatura gotic\u0103 sudist\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin teme grote\u0219ti. Poate include elemente ale supranaturalului, \u00eens\u0103 aceasta este cunoscut\u0103 prin aceea c\u0103 are \u00een prim plan personaje tulburate, av\u00e2nd ca surs\u0103 de inspira\u021bie literatura gotic\u0103 la mod\u0103 \u00een Anglia secolului al XVIII-lea. \u00cen literatura gotic\u0103, autorii doreau s\u0103 expun\u0103 problemele societ\u0103\u021bii, incluz\u00e2nd elemente supranaturale \u0219i romantice, cre\u00e2nd pove\u0219ti \u00eentunecate ce abordau cu prec\u0103dere moartea sau nebunia (<em>Frankenstein<\/em> de Mary Shelley \u0219i <em>Dracula<\/em> de Bram Stoker). Dac\u0103 literatura gotic\u0103 a pornit din Anglia, literatura gotic\u0103 american\u0103 a luat na\u0219tere \u00een secolul al XIX-lea cu pove\u0219ti scurte de Nathaniel Hawthorne \u0219i Edgar Allan Poe. C\u00e2t despre goticul sudist, acesta s-a cristalizat \u00een anii 1920, ating\u00e2nd apogeul \u00eentre anii 1940 -1960. \u00cen literatura gotic\u0103 sudist\u0103, suspansul \u0219i supranaturalul nu sunt o condi\u021bie, aceasta caracteriz\u00e2ndu-se, mai degrab\u0103, prin umor negru \u0219i prin expunerea problemelor societ\u0103\u021bii prin intermediul unor personaje complexe, dar instabile, chinuindu-se s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u0103seasc\u0103 locul \u00een societate. Moralitatea personajelor este adesea sub semnul \u00eentreb\u0103rii, iar numeroase astfel de pove\u0219ti abordeaz\u0103 rasismul, violen\u021ba \u0219i s\u0103r\u0103cia. Nici <em>Mic dejun la Tiffany<\/em> nu face excep\u021bie de la regul\u0103. Holly este femeia care dore\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 un so\u021b bogat, \u00eens\u0103 nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 o leg\u0103tur\u0103 de durat\u0103 cu nici unul dintre b\u0103rba\u021bii pe care \u00eei cunoa\u0219te, iar personajul este condamnat de societate pentru ac\u021biunile sale, ceea ce o plaseaz\u0103 \u00een imposibilitatea de a-\u0219i g\u0103si un loc al ei. De asemenea, romanul este plin de personaje a c\u0103ror moralitate este cel pu\u021bin \u00eendoielnic\u0103 (exemplu gr\u0103itor \u00een acest sens fiind Salvatore <em>Sally <\/em>Tomato, un mafiot \u00eenchis la Sing Sing pe care Holly \u00eel viziteaz\u0103 \u00een fiecare joi).<\/p>\n<figure style=\"width: 800px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/47\/TrumanCapote_zpslh2guo1g.jpg?resize=800%2C923\" width=\"800\" height=\"923\" \/><figcaption class=\"wp-caption-text\">Truman Capote<\/figcaption><\/figure>\n<p style=\"text-align: justify;\">Truman Capote este cunoscut \u0219i pentru \u201eproza cu caracter senza\u021bional (<em>Cu s\u00e2nge rece<\/em>)\u201d (***, <em>Dic\u021bionar Enciclopedic<\/em>, vol. I, Ed. Enciclopedic\u0103, 1993). \u0218i \u00een <em>Mic dejun la Tiffany<\/em> scriitorul \u0219ocheaz\u0103, abord\u00e2nd diversitatea sexual\u0103. Chiar eroina principal\u0103 afirm\u0103: \u201e\u2012 Apropo,&#8230;, nu cumva se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 <em>cuno\u0219ti<\/em> vreo lesbian\u0103 dr\u0103gu\u021b\u0103? Caut pe cineva s\u0103 locuiasc\u0103 cu mine. Nu r\u00e2de. Sunt foarte dezorganizat\u0103 \u0219i nu-mi pot \u00eeng\u0103dui s\u0103 angajez o servitoare. Iar lesbienele, orice-ai zice, sunt gospodine de prim\u0103 m\u00e2n\u0103, le place s\u0103 fac\u0103 treab\u0103 \u00een cas\u0103, nu mai trebuie s\u0103-\u021bi ba\u021bi capul cu m\u0103turatul, cu dezghe\u021batul frigiderului sau cu trimisul rufelor murdare la sp\u0103l\u0103torie. Am avut o coleg\u0103 de camer\u0103 la Hollywood, juca \u00een filme cu cowboys, \u00eei spuneam <em>Jandarmul C\u0103lare<\/em> \u0219i trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 era mai priceput\u0103 ca un b\u0103rbat la treburile casei. Fire\u0219te oamenii nu s-au putut ab\u021bine s\u0103-\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 trebuie s\u0103 fi fost \u0219i eu cam lesbian\u0103. \u0218i fire\u0219te c\u0103 sunt. Toat\u0103 lumea e ni\u021bel lesbian\u0103. Ei \u0219i?\u201d. Abordarea diversit\u0103\u021bii sexuale de c\u0103tre Truman Capote a st\u00e2rnit v\u00e2lv\u0103 la momentul public\u0103rii, romanul (publicat de <em>Esquire<\/em>; trebuia s\u0103 apar\u0103 ini\u021bial \u00een <em>Harper\u2019s Bazaar<\/em>, \u00eens\u0103 revista a renun\u021bat la el datorit\u0103 limbajului direct \u0219i trivial, dar \u0219i din cauza refuzului lui Capote de a schimba ocupa\u021bia lui Holly) primind reac\u021bii mixte.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De asemenea, e de men\u021bionat c\u0103 textul prezint\u0103 \u0219i elemente alegorice (\u201eVom denumi <em>alegorii <\/em>obiecte sau fenomene conven\u021bionale, folosite pentru exprimarea altor no\u021biuni. Alegoria este de obicei conven\u021bional\u0103, adic\u0103 presupune o rela\u021bie dinainte cunoscut\u0103 dintre dou\u0103 fenomene confruntate, \u00een timp ce metafora poate fi cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire nou\u0103 \u0219i nea\u0219teptat\u0103. \u00cen alegorie cuvintele \u00ee\u0219i au sensul lor ini\u021bial \u0219i numai fenomenul denumit de ele denume\u0219te la r\u00e2ndul s\u0103u lucrul spre care este direc\u021bionat\u0103 ideea vorbitorului.\u201d &#8211; Irina Petra\u0219, <em>Teoria literaturii. Dic\u021bionar-antologie<\/em>, Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, 2009). \u00cen <em>Mic dejun la Tiffany<\/em>, Capote folose\u0219te alegoria pentru a crea o poveste \u0219i un personaj memorabile, astfel magazinul Tiffany este sugestia idealului lui Holly care afirm\u0103 c\u0103 s-ar stabili \u00eentr-un loc dac\u0103 i-ar da acela\u0219i sentiment ca Tiffany; pisica f\u0103r\u0103 nume sugereaz\u0103 lipsa unei leg\u0103turi reale cu oamenii din jurul ei, s\u0103 o boteze ar \u00eensemna s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cini, totu\u0219i c\u0103utarea pisicii dup\u0103 ce o elibereaz\u0103 (c\u0103tre finalul romanului) arat\u0103 teama de a nu apar\u021bine niciodat\u0103 nim\u0103nui (conflictul dintre nevoia de libertate \u0219i cea de stabilitate, pomenit anterior), colivia reprezint\u0103 vechile tradi\u021bii \u00eempotriva c\u0103rora Holly lupt\u0103 etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru a spori misterul din jurul eroinei sale, Capote apeleaz\u0103 la discontinuitatea istoric\u0103: \u00een expozi\u021biune naratorul se afl\u0103 la barul lui Joe Bell unde cei doi poart\u0103 o discu\u021bie despre Holly, pentru ca apoi cititorul s\u0103 fie transportat \u00een trecut la ni\u0219te evenimente care o privesc pe aceasta, \u00eens\u0103 nu afl\u0103m niciodat\u0103 ce s-a petrecut cu personajele \u00eentre acele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219i momentul discu\u021biei (Capote utilizeaz\u0103 astfel \u0219i tehnica povestirii \u00een ram\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Titlul romanului se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu referin\u021ba lui Holly la magazinul Tiffany, cu perfec\u021biunea reg\u0103sit\u0103 acolo, acesta fiind locul care o face s\u0103 \u00ee\u0219i ast\u00e2mpere nelini\u0219tea: \u201e\u2012 Am \u00eencercat cu b\u0103utura. Am \u00eencercat \u0219i cu aspirina. Rusty crede c\u0103 fumez marijuana, \u0219i am fumat o vreme, dar n-a avut alt efect dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 fac\u0103 s\u0103 chicotesc. Lucrul care m\u0103 ajut\u0103 cel mai mult e s\u0103 m\u0103 sui \u00eentr-un taxi \u0219i s\u0103 m\u0103 duc la Tiffany. M\u0103 lini\u0219te\u0219te pe loc tihna \u0219i splendoarea locului; nu \u021bi se poate \u00eent\u00e2mpla nimic r\u0103u acolo, nu al\u0103turi de acei domni amabili \u0219i bine \u00eembr\u0103ca\u021bi, \u00een mireasma aceea pl\u0103cut\u0103 de argint \u0219i de portvizite de crocodil. Dac\u0103 a\u0219 putea g\u0103si un loc \u00een via\u021ba real\u0103 \u00een care s\u0103 m\u0103 simt ca la Tiffany, a\u0219 cump\u0103ra ni\u0219te mobil\u0103 \u0219i a\u0219 boteza pisica.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Raportat la subiect, <em>Mic dejun la Tiffany<\/em> urm\u0103re\u0219te destinul lui Holly Golightly, o t\u00e2n\u0103r\u0103 de nou\u0103sprezece ani \u00eentre\u021binut\u0103 de b\u0103rba\u021bi boga\u021bi care o duc la restaurante elitiste \u0219i \u00eei fac cadouri scumpe, iar Holly sper\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u00eentr-o zi cu unul din ei, fiind chiar aproape de reu\u0219it\u0103, logodindu-se cu Jos\u00e9 Ybarra-Jaegar, un diplomat brazilian, care o p\u0103r\u0103se\u0219te c\u00e2nd afl\u0103 de leg\u0103tura ei cu mafiotul Sally Tomato. Capote spunea despre personajul lui c\u0103 Holly Golightly nu este o prostituat\u0103, ci o \u201eghei\u0219\u0103 american\u0103\u201d (Truman Capote intervievat de Eric Norden, <em>Playboy Interview: Truman Capote<\/em>, Playboy, 1968). Evenimentele sunt relatate din perspectiva unui narator al c\u0103rui nume nu-l afl\u0103m niciodat\u0103 (nara\u021biune la persoana I, subiectiv\u0103). Capote recurge la aceast\u0103 tehnic\u0103 (folose\u0219te un narator implicat emo\u021bional \u00een \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, dar diferit de protagonist\u0103), \u00eentruc\u00e2t Holly nu ar fi un narator credibil datorit\u0103 firii sale aventuriere (O. J. Berman, un agent de la Hollywood, \u00eentr-un dialog cu naratorul afirm\u0103: \u201e\u2012 Te \u00een\u0219eli. E o impostoare. Dar, pe de alt\u0103 parte, ai dreptate. Nu-i o impostoare fiindc\u0103 e o <em>autentic\u0103<\/em> impostoare. Crede \u00een toate t\u00e2mpeniile \u00een care crede. Nu po\u021bi s\u0103 i le sco\u021bi din cap. Am \u00eencercat s\u0103 o conving p\u00e2n\u0103 mi-au dat lacrimile.\u201d). De asemenea, un narator implicat ofer\u0103 posibilitatea compasiunii fa\u021b\u0103 de personajul principal \u2013 de\u0219i Holly nu este o busol\u0103 moral\u0103, Capote \u00eencearc\u0103 s\u0103 arate \u0219i motivele din spatele comportamentului ei (c\u0103snicia la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, dorin\u021ba de a-\u0219i dep\u0103\u0219i condi\u021bia), \u00een acest scop f\u0103c\u00e2nd o trimitere c\u0103tre trecutul lui Holly c\u00e2nd so\u021bul acesteia, Doc Golightly (care spune c\u0103 o cheam\u0103 Lulamae Barnes), \u00ee\u0219i face apari\u021bia la New York: \u201e\u2012 C\u00e2nd m-am \u00eensurat cu Lulamae, \u00een decembrie 1938, mergea pe paisprezece ani. Poate c\u0103 o femeie obi\u0219nuit\u0103, la doar paisprezece ani, nu prea \u0219tie ce face. Dar Lulamae era o femeie deosebit\u0103. \u0218tia foarte bine ce face c\u00e2nd a promis s\u0103 fie nevasta mea \u0219i mama copchiilor mei. Ne-a zdrobit inima c\u00e2nd a fugit de-acas\u0103, a\u0219a cum a f\u0103cut\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Raportat\u0103 la elementele spa\u021bio-temporale, ac\u021biunea este plasat\u0103 \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial la New York. De\u0219i personajele par deta\u0219ate de r\u0103zboi, totu\u0219i afl\u0103m de ra\u021bia la untul de arahide, lipsa telefoanelor \u00een apartamente, iar un punct esen\u021bial \u00een desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunii este moartea fratelui lui Holly, Fred.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Finalul romanului este circular, deschis. Dac\u0103 \u00een expozi\u021biune naratorul \u0219i Joe poart\u0103 o discu\u021bie despre locul \u00een care s-ar putea afla Holly (incertitudine), sf\u00e2r\u0219itul romanului p\u0103streaz\u0103 acela\u0219i voal de cea\u021b\u0103 asupra destinului ei, chiar ultima fraz\u0103 l\u0103s\u00e2nd loc de interpretare (se afl\u0103 \u00een Africa cum b\u0103nuia Joe Bell sau \u00een America de Sud cum \u00eel \u00een\u0219tiin\u021base pe narator cu ceva vreme \u00een urm\u0103?): \u201eColib\u0103 african\u0103 sau cine \u0219tie ce altceva, sper c\u0103 \u0219i Holly \u0219i-a g\u0103sit locul ei.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Referitor la eroina principal\u0103, \u00een versiunile \u00een lucru ale romanului, numele acesteia era Connie Gustafson, mai t\u00e2rziu Capote schimb\u00e2ndu-i-l \u00een Holiday Golightly. Personajul ar fi avut la baz\u0103 mai multe femei, prietene sau cuno\u0219tin\u021be apropiate ale lui Capote, printre care: Gloria Vanderbilt, Oona O\u2019Neill, scriitoarea \u0219i actri\u021ba Carol Grace, scriitoarea Maeve Brennan, scriitoarea Doris Lilly \u0219i modelele Dorian Leigh \u0219i Suzy Parker.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De asemenea, exist\u0103 similitudini \u00eentre via\u021ba lui Holly \u0219i cea a mamei lui Capote, Nina. Ambele erau n\u0103scute \u00een Sudul rural, \u00ee\u0219i schimbaser\u0103 numele dat la na\u0219tere (Lulamae Barnes devine Holly Golightly, Lillie Mae Faulk devine Nina Capote), se c\u0103s\u0103toriser\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103, p\u0103r\u0103sindu-\u0219i so\u021bii \u0219i rudele apropiate, \u0219i se f\u0103cuser\u0103 cunoscute \u00een societate datorit\u0103 rela\u021biilor cu b\u0103rba\u021bi boga\u021bi (Marie Rudisill, James C. Simmons, <em>Truman Capote: The Story of His <\/em><em>Bizarre<\/em><em> and Exotic Boyhood by an Aunt Who Helped to Raise Him<\/em>, Ed. William Morrow, 1983).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Printre temele abordate de autor reg\u0103sim: izolarea, prietenia, efemerul, viitorul (prin prisma viselor, speran\u021belor \u0219i planurilor lui Holly), rememorarea trecutului, libertatea sau iubirea. La nivelul motivelor literare se pot identifica: dependen\u021ba material\u0103, pierderea, moartea, sexualitatea etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Romanul <em>Mic dejun la Tiffany<\/em> are meritul de a fi abordat subiecte controversate pentru perioada \u00een care a fost publicat: falsa emancipare, c\u0103ci Holly s-ar vrea modelul femeii independente, \u00eens\u0103 se afl\u0103 \u00een cu\u0219ca propriului stil de via\u021b\u0103, fiind \u00eentre\u021binut\u0103 de b\u0103rba\u021bii boga\u021bi cu care are rela\u021bii pasagere; tabuurile sexuale, romanul abord\u00e2nd lesbianismul, homosexualitatea, bisexualitatea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Atmosfera romanului este, \u00een general, dinamic\u0103, relaxat\u0103 pentru a reflecta mediul \u00een care se \u00eenv\u00e2rte eroina principal\u0103, punctat\u0103 de elemente de tensiune \u00een puncte-cheie, cum ar fi cearta avut\u0103 cu naratorul \u00een preajma Cr\u0103ciunului, apari\u021bia so\u021bului lui Doc sau moartea lui Fred.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Astfel, <em>Mic dejun la Tiffany<\/em> se adreseaz\u0103 cititorilor maturi, dornici a transcende morala \u0219i etichetele sociale pentru a p\u0103trunde \u00een universul lui Holly Golightly, o <em>s\u0103lb\u0103ticiune<\/em> a secolului al XX-lea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Mic dejun la Tiffany<\/em><\/strong><strong>, filmul<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Mic dejun la Tiffany<\/em> (film \u00eencadrat \u00een categoriile dram\u0103, comedie, romantic) a fost adaptat pentru ecran de Paramount Pictures \u00een 1961, Holly Golightly fiind interpretat\u0103 de Audrey Hepburn, iar rolul naratorului (al c\u0103rui nume \u00een film este Paul Varjak) revenindu-i lui George Peppard. Regia a fost asigurat\u0103 de Blake Edwards, iar scenariul care s-a \u00eendep\u0103rtat de manuscrisul romanului lui Capote a fost scris de George Axelrod.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Scenariul aduce numeroase modific\u0103ri operei lui Truman Capote. George Axelrod a alterat conflictul \u0219i personajele pentru a transforma filmul \u00eentr-unul de consum. Acesta a modificat firul narativ caracterizat de ambiguitatea sexual\u0103 (abordarea lesbianismului, a homosexualit\u0103\u021bii \u0219i a bisexualit\u0103\u021bii care a f\u0103cut romanul at\u00e2t de controversat \u0219i de inovator a fost omis\u0103 de Axelrod) cre\u00e2nd o poveste de dragoste heterosexual\u0103 conven\u021bional\u0103 (personajele principale sunt stereotipice \u0219i caracteristice anilor 1960).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Personajul Holly Golightly, o feti\u0219can\u0103 de nou\u0103sprezece ani \u00een roman, devine \u00een film o femeie pe care nu ai cum s\u0103 o ui\u021bi. Hepburn, care atunci avea treizeci \u0219i unu de ani, datorit\u0103 jocului actoricesc \u0219i a costumelor purtate, realizate de Edith Head \u0219i Givenchy, a f\u0103cut din Golightly o legend\u0103 a marelui ecran \u0219i a modei (notabil\u0103 \u00een acest sens fiind scena de \u00eenceput \u00een care Hepburn apare \u00eentr-o rochie lung\u0103 neagr\u0103 Givenchy). Femeile din toat\u0103 lumea au dorit s\u0103 i se asemene, \u00eens\u0103 Capote a afirmat c\u0103 a avut o interpretarea slab\u0103 (de\u0219i actri\u021ba a fost nominalizat\u0103 la Oscar \u0219i Globul de Aur) \u0219i c\u0103 rolul ar fi trebuit s\u0103 ajung\u0103 la Marilyn Monroe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Naratorul, un scriitor al c\u0103rui nume nu-l afl\u0103m niciodat\u0103 \u00een roman \u0219i a c\u0103rui sexualitate este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, este transformat \u00eentr-un b\u0103rbat heterosexual pe numele de Paul Varjak, un scriitor (ocupa\u021bia este p\u0103strat\u0103) \u00eentre\u021binut de o femeie m\u0103ritat\u0103, Emily Eustace \u201e2E\u201d Failenson (interpretat\u0103 de Patricia Neal; personaj creat de Axelrod).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dac\u0103 \u00een opera lui Capote evenimentele sunt povestite prin prisma personajului-narator implicat \u00een evenimente, pelicula renun\u021b\u0103 la aceast\u0103 abordare mut\u00e2nd camera de la personaj la personaj. De asemenea, dispare povestirea \u00een ram\u0103. Personajul principal masculin nu mai este chemat la barul lui Joe Bell (eliminat \u00een scenariul lui Axelrod) care \u00eei povestea c\u0103 Holly a c\u0103rei urm\u0103 o pierduser\u0103 s-ar afla \u00een Africa, spectatorul fiind transpus \u00een mijlocul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor care p\u0103streaz\u0103 linia celor povestite de narator \u00een roman. Holly este o femeie \u00eentre\u021binut\u0103, la r\u00e2ndul ei, de b\u0103rba\u021bi boga\u021bi \u0219i dore\u0219te s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un so\u021b \u0219i un loc \u00een care s\u0103 se simt\u0103 ca la Tiffany. La fel ca \u00een opera lui Capote, \u00eel va g\u0103si pe Jos\u00e9, dar acesta o va p\u0103r\u0103si \u00een urma scandalului Sally Tomato.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Finalul filmului este mult diferit de cel al romanului. Dac\u0103 Truman Capote a preferat ambiguitatea \u0219i misterul privind destinul eroinei sale (naratorul nu \u0219tie sigur ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Holly, dar ar fi vrut s\u0103 poat\u0103 intra \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ea pentru a-i spune c\u0103 a g\u0103sit pisica pe care Holly o alungase \u00eenainte de a pleca), Axelrod a dorit s\u0103 \u00eei ofere unul fericit, transform\u00e2nd prietenia dintre narator \u0219i Holly \u00eentr-o poveste de dragoste clasic\u0103 a ecranului, \u0219i astfel scena care \u00eencheie pelicula este sugestia faptului c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 Holly ar fi g\u0103sit locul visat (dup\u0103 ce Holly \u00ee\u0219i alung\u0103 pisica, \u00eencearc\u0103 s\u0103 o recupereze \u0219i este urmat\u0103 de Paul Varjak care o va s\u0103ruta \u00een ploaie \u00eenainte ca genericul s\u0103 apar\u0103 pe ecran).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Axelrod a afirmat despre procesul adapt\u0103rii: \u201eNu prea se \u00eent\u00e2mpla nimic \u00een carte&#8230;astfel c\u0103 a trebuit s\u0103 fabric\u0103m o poveste, s\u0103 cre\u0103m o rela\u021bie romantic\u0103 aflat\u0103 \u00een centrul ac\u021biunii \u0219i s\u0103 facem personajul principal masculin heterosexual\u201d (***, <em>Breakfast at Tiffany\u2019s on Film<\/em>, 2016).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Filmul a fost r\u0103spl\u0103tit cu dou\u0103 premii Oscar:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Cea mai bun\u0103 coloan\u0103 sonor\u0103 (dram\u0103, comedie) \u2013 Henry Mancini;<\/li>\n<li>Cel mai bun c\u00e2ntec original \u2013 <em>Moon River <\/em>(muzica: Henry Mancini, versurile: Johnny Mercer).<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">De asemenea, a avut alte trei nominaliz\u0103ri la premiile Oscar:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 \u00een rol principal \u2013 Audrey Hepburn;<\/li>\n<li>Cea mai bun\u0103 scenografie (color) \u2013 Hal Pereira, Ray Moyer, Per Anderson, Sam Comer;<\/li>\n<li>Cel mai bun scenariu adaptat \u2013 George Axelrod;<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">dar \u0219i alte dou\u0103 la Globul de Aur:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Globul de Aur pentru cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 (comedie\/muzical) \u2013 Audrey Hepburn;<\/li>\n<li>Globul de Aur pentru cel mai bun film.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pelicula, ale c\u0103rei film\u0103ri au avut loc la New York, se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un cadru jovial, cu decoruri colorate \u0219i costume splendide care s\u0103 reflecte spiritul liber al eroinei principale, dar \u0219i mediul social \u00een care se \u00eenv\u00e2rte, punct\u00e2nd cu cadre mai \u00eentunecate momentele de tensiune.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Jocul actoricesc, regia, schimburile de replici sunt de calitate superioar\u0103. De remarcat interpretarea lui Audrey Hepburn (nominalizat\u0103 la Oscar \u0219i Globul de Aur pentru rol), dar \u0219i jocul actoricesc al Patriciei Neal ori al lui Alan Reed (interpretul lui Sally Tomato).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ciuda modific\u0103rilor regretabile de scenariu, filmul este de vizionat, recomandat dup\u0103 o citire prealabil\u0103 a pove\u0219tii lui Capote, reprezent\u00e2nd, asemenea operei scriitorului american, un clasic al culturii mondiale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">ALEXANDRA MEDARU (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103, literatur\u0103 realist\u0103 \u0219i dram\u0103. Este copywriter \u0219i se implic\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 <em>Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice<\/em>, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea <em>Tibet \u2013 China, un conflict latent<\/em>, 2012). \u00cen 2013, a debutat \u00een <em>Revista de Povestiri<\/em> cu textul <em>P\u0103catul<\/em>. Un an mai t\u00e2rziu (2014) particip\u0103 la <em>Inspired<\/em> \u2013 Concurs de idei la sec\u021biunea dramaturgie, cu textul <em>Contraband\u0103-n alb \u0219i negru<\/em>, premiat cu locul al doilea. Este absolvent\u0103 a Atelierului SF organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog \u00een 2014 \u0219i membr\u0103 a grupului literar Sec\u021bia 14, \u00eenfiin\u021bat dup\u0103 \u00eencheierea atelierului. \u00cen 2015 \u00ee\u0219i face debutul \u00een literatura fantastic\u0103 cu un dark fantasy intitulat <em>Re\u00cennoirea<\/em> \u00een revista <em>Argos<\/em> nr. 10. Tot \u00een 2015, debuteaz\u0103 pe h\u00e2rtie \u00een antologia Sec\u021biei 14, <em>Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em>. \u00cen 2016, apare cu textul <em>\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan<\/em> \u00een <em>Revista de suspans<\/em>, nr. 25. \u00cen acela\u0219i an debuteaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103 \u00een revista EgoPHobia, cu rubrica <em>Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul<\/em>. Pe Alexandra o mai pute\u021bi citi \u0219i la: <a href=\"http:\/\/www.taramuridenicaieri.ro\/\"><em>http:\/\/www.taramuridenicaieri.ro\/<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/47\/alexandra_medaru_zps34a6npn1.jpg?resize=720%2C960\" width=\"720\" height=\"960\" \/><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(arena cultural\u0103: cartea &amp; filmul) de Alexandra Medaru Truman Capote (n. 1924 \u2013 m. 1984), n\u0103scut Truman Streckfus Persons (\u0219i-a schimbat numele \u00een Truman Garcia Capote dup\u0103 tat\u0103l vitreg, Joseph Capote, care l-a \u00eenfiat), a fost un scriitor \u0219i scenarist american. \u00cenceputurile carierei sale scriitorice\u0219ti se leag\u0103 de literatura gotic\u0103 sudist\u0103, gr\u0103itor \u00een acest sens [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1224],"tags":[1216,1215,1113,1225,1231],"class_list":["post-11315","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-47","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-47","tag-truman-capote"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Wv","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11315","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11315"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11315\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11318,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11315\/revisions\/11318"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11315"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11315"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11315"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}