{"id":11324,"date":"2016-08-10T14:27:19","date_gmt":"2016-08-10T12:27:19","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11324"},"modified":"2016-08-19T22:27:37","modified_gmt":"2016-08-19T20:27:37","slug":"un-sfarsit-apocaliptic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11324","title":{"rendered":"Un sf\u00e2r\u0219it apocaliptic"},"content":{"rendered":"

de \u00a0 Dan Apostol<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0Este cunoscut c\u0103 \u00een Atlantic exist\u0103 numero\u015fi vulcani care au fost \u015fi, \u00een unele cazuri, mai sunt \u00eenc\u0103 activi; ei sunt plasa\u0163i \u00een Insulele Jan Mayen, Islanda, Azore, Capului Verde, Madeira, Sf. Helena, Tristan da Cunha, Diego Alvarez, Orkney de Sud, Antile \u015fi se continu\u0103 pe cele dou\u0103 continente opuse, cu lan\u0163ul vulcanic din Spania \u015fi, respectiv, cu uria\u015fii vulcani din America Central\u0103 \u015fi cu zona Charleston (Carolina), un important centru seismic de ori\u00adgine tectonic\u0103. Majoritatea probelor colectate din aceste regiuni au prezentat urme de erup\u0163ii ce acoper\u0103<\/em> stratul corespunz\u0103tor ultimei mari glacia\u0163iuni. Astfel se certific\u0103 una sau mai multe catastrofe vulcanice corespunz\u00e2nd (sau poate constituind motivul) sf\u00e2r\u015fitului Epocilor Glaciare, dup\u0103 cum au demonstrat cercet\u0103tori reputa\u0163i, ca Termier, Piggot, Pettersson \u015fi Muck.<\/p>\n

Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat acum circa 10\u201312 000 de ani a fost o explozie \u00een lan\u0163 a majorit\u0103\u0163ii acestor vulcani din Inelul Atlanticului Central.<\/em><\/strong> Cauzat\u0103 de o deplasare a pl\u0103cilor tectonice continentale (dup\u0103 Pettersson) ori de impactul unui gigantic aste\u00adroid de 2×1011<\/sup> tone \u00een largul actualei coaste americane din zona ora\u015fului Charleston (impact de for\u0163a unei explozii termonucleare de 30 000 de megatone \u2013 dup\u0103 Muck), catastrofa a schimbat nu doar aspectul Terrei pe suprafe\u0163e enorme, ci \u015fi istoria lumii vii, \u00een special istoria umanit\u0103\u0163ii. Efectele ei sunt cunoscute: gr\u0103birea dezghe\u0163ului calotelor glaciare, dispari\u0163ia a mii de specii de plante \u015fi animale \u015fi favorizarea dezvolt\u0103rii altora, distrugerea protociviliza\u0163iilor originare, Atlantida \u015fi Pacifida, \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea grupurilor de supravie\u0163uitori \u00een toate continentele, ca factori ce au stat la baza \u00eenfloririi civiliza\u0163iilor \u201eistorice\u201c.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cum a fost posibil\u0103 o erup\u0163ie de acest gen? Crusta solid\u0103 a Terrei are 40\u201350 km grosime medie. \u00cen zonele cu vulcani activi ea se sub\u0163iaz\u0103 considerabil (fiind doar de 15\u201320 km) \u015fi o astfel de regiune este cea cuprins\u0103 \u00een \u201eInelul de Foc al Atlanticului\u201c. Explozia simultan\u0103 a mai multor vulcani din zon\u0103, provocat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de ridicarea nivelului magmei, a deschis zeci de cratere prin care apele oceanului s-au rev\u0103rsat peste lava cu temperaturi de mii de grade, ce \u0163\u00e2\u015fnea din interiorul P\u0103m\u00e2ntului. <\/em><\/strong>Rezultatul: de la Jan Mayen \u00een nord p\u00e2n\u0103 la Tristan da Cunha \u00een sud, inimaginabile cantit\u0103\u0163i de lav\u0103 au mixat cu apa rece din ad\u00e2ncuri, produc\u00e2nd vapori supra\u00eenc\u0103lzi\u0163i ce au urcat \u00een atmosfer\u0103, duc\u00e2nd cu ei gaze toxice, particule de praf, bombe tectonice, mili\u00adoane de metri cubi de piatr\u0103 ponce, ridic\u00e2nd valuri tsunami de zeci, poate chiar sute de metri \u00een\u0103l\u0163ime, form\u00eend nori negri de m\u0103rimea unui continent.<\/p>\n

<\/p>\n

Analiz\u00eend rezultatele exploziei vulcanului Krakatoa din Str\u00e2mtoarea Sunda (26\u201327 August 1883), Otto Muck a constatat c\u0103: din cei 33 km2<\/sup> ai Insulei Krakatoa, 20 km2<\/sup> au fost spulbera\u0163i de erup\u0163ie; lava ejectat\u0103 a avut un volum de 100 km3<\/sup>; \u00een\u0103l\u0163imea coloanei de fum \u015fi cenu\u015f\u0103 a fost de 30 km; valul tsunami care a str\u0103b\u0103tut Oceanul Planetar de la Capul Bunei Speran\u0163e p\u00e2n\u0103 la Capul Horn a avut 140 m \u00een\u0103l\u0163ime; tunetul exploziei a fost auzit pe o raz\u0103 de 4 200 km \u00een jurul insulei; masa de piatr\u0103 ponce c\u0103zut\u0103 \u00een ap\u0103 dup\u0103 erup\u0163ie (circa 8×1010<\/sup> tone) a plutit \u00een Str\u00e2mtoarea Sunda timp de 2\u20133 ani, \u00eempiedic\u00e2nd naviga\u0163ia, dup\u0103 cum relata savantul suedez Svante Arrhenius.<\/p>\n

Extrapol\u00e2nd datele la erup\u0163ia simultan\u0103 a 25 de mari vulcani, Otto Muck a calculat c\u0103 fenomenul a prezentat urm\u0103toarele caracteristici: valuri tsunami de 400 m \u00een\u0103l\u0163ime propag\u00e2ndu-se de la Polul Nord la Polul Sud \u015fi reverber\u00e2nd \u00een Pacific, dar lovind cel mai greu coastele atlantice ale Americii de Nord \u015fi Centrale, Europei \u015fi inund\u00e2nd Mediterana p\u00e2n\u0103 la a-i ridica temporar nivelul cu 100\u2013200 m; zona de activitate vulcanic\u0103 a acoperit 500 000 km2<\/sup>; lava ejectat\u0103 a avut un volum de 2 milioane km3<\/sup> \u015fi o greutate de 5×1015<\/sup> tone. Datorit\u0103 golirii rezervorului atlantic de magm\u0103, fundul oceanului a colapsat \u00een cavitatea goal\u0103, scufund\u00e2ndu-se cu 2 000\u20134 000 m de la Jan Mayen p\u00e2n\u0103 la Azore \u015fi Tristan da Cunha \u015fi de la Bermude p\u00e2n\u0103 spre Bahamas \u015fi Puerto Rico; peste 20 mili\u00adoane de km3<\/sup> de ap\u0103 au erupt sub form\u0103 de vapori fierbin\u0163i; nivelul Atlanticului a sc\u0103zut cu 40 m; circa 3×1013<\/sup> tone de dioxid de carbon au fost eliberate \u00een atmosfera terestr\u0103 (de trei ori nivelul existent ast\u0103zi), ceea ce a creat un efect de ser\u0103 cu rezultatul imediat al topirii ghe\u0163arilor ce acopereau par\u0163ial emisfera nordic\u0103. Ploile care au inundat Europa, Nordul Africii, Orientul Mijlociu, cele dou\u0103 Americi \u015fi Asia Central\u0103 au durat decenii, poate chiar secole, totaliz\u00e2nd o cantitate de 2×1016<\/sup> tone ap\u0103 \u015fi 3×1015<\/sup><\/em><\/strong> tone cenu\u015f\u0103 vulcanic\u0103 \u2013 \u00eempreun\u0103 cu topirea calotei nordice, ele au provocat cre\u015fterea nivelului Oceanului Planetar cu 250-400 m; exploziile au ridicat la 200\u2013300 km altitudine un ecran de particule fine care a ascuns Soarele pe o perioad\u0103 de 2\u20133 luni.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, efectul cel mai direct a fost scufundarea Atlantidei, at\u00e2t a p\u0103m\u00e2nturilor din zona Bermude \u2013 Bahamas \u2013 Puerto Rico, c\u00e2t \u015fi a celor din zona Azore \u2013 Madeira \u2013 Canare.<\/em><\/strong><\/p>\n

Specula\u0163ii? Ipoteze? Nicidecum. Dovezile abund\u0103 \u2013 numai c\u0103 ele trebuie c\u0103utate.<\/p>\n

\u00cen 1898, o nav\u0103 puitoare de cabluri transatlantice a scos, de la 3 000 m ad\u00e2ncime, \u00eentr-un punct situat la 47\u00b0 latitudine nordic\u0103 \u015fi 29\u00b040\u2019 longitudine estic\u0103 (aproximativ 900 km nord de Azore), fragmente de lav\u0103 vitrificat\u0103 av\u00e2nd o compozi\u0163ie chimic\u0103 tipic\u0103 bazaltului (tahilit\u0103). Buc\u0103\u0163ile de lav\u0103 se afl\u0103 ast\u0103zi la Muzeul \u015ecolii de Mine din Paris \u015fi geologii consider\u0103 c\u0103 ele nu s-ar fi putut forma dec\u00e2t la o presiune atmosferic\u0103 normal\u0103, pe c\u00e2nd zona era la suprafa\u0163\u0103; \u00een plus, tahilita se dizolv\u0103 \u00een ap\u0103 s\u0103rat\u0103 \u00een maxim 15 000 de ani, deci erup\u0163ia trebuie s\u0103 fi avut loc \u00een anii 12 000\u20139000 \u00ee.e.n., din moment ce fragmentele prezint\u0103 margini ascu\u0163ite, neerodate.<\/p>\n

\u015ei nava rus\u0103 de cercet\u0103ri oceanografice Mihail Lomonosov<\/em><\/strong> a g\u0103sit \u00een Atlanticul de Nord, \u00een apropiere de Azore, un munte submarin pe care exist\u0103 urme de vegeta\u0163ie fosilizat\u0103, veche (dup\u0103 estim\u0103rile Mariei Klionova, profesor de mineralogie \u015fi geologie, aflat\u0103 la bordul navei), de aproximativ 15 000 de ani. Dup\u0103 cum s-a men\u0163ionat, \u00eenc\u0103 din 1665 Athanasius Kircher sus\u0163inea c\u0103 Azorele sunt mun\u0163i din Dorsala Atlanticului, scufunda\u0163i cu mii de ani \u00een urm\u0103 \u2013 fapt uluitor, pentru c\u0103 aceste descoperiri au avut loc abia \u00een secolul al XX-lea, dup\u0103 ce fundul oceanelor a fost cartografiat cu mijloace moderne!<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, iat\u0103 \u015fi confirm\u0103ri venind dintr-o direc\u0163ie nea\u015fteptat\u0103: zoologia. Este cunoscut faptul c\u0103 unele specii de petreli (at\u00e2t din familia Procellariidae,<\/em> c\u00e2t \u015fi din familia Hydrobatidae<\/em>) fac adesea, \u00een cursul migra\u0163iilor dinspre Antarctica spre America de Nord \u015fi Europa, ni\u015fte ocoluri inexplicabile, spre un anumit loc din Oceanul Atlantic, unde nu exist\u0103 p\u0103m\u00e2nt: o zon\u0103 situat\u0103 la intersec\u0163ia diagonalelor care ar uni Brazilia cu Spania \u015fi respectiv Peninsula Florida cu Insulele Capului Verde. Or, petrelii, p\u0103s\u0103ri \u00een general marine, nu caut\u0103 p\u0103m\u00e2ntul pentru a se odihni sau a se hr\u0103ni, ci exclusiv pentru cuib\u0103rit \u2013 nu cumva, \u00een memoria speciei le-a r\u0103mas imprimat\u0103 existen\u0163a unei \u00eentinderi de uscat situat\u0103 \u00een centrul Atlanticului, unde \u00ee\u015fi puteau face cuiburile cu mii de ani \u00een urm\u0103?<\/p>\n

Al doilea caz deosebit de interesant este cel al anghilelor (ordinul Apodes,<\/em> familia Anguillidae<\/em>). Ace\u015fti pe\u015fti de ap\u0103 dulce prezint\u0103 dou\u0103 forme ecologice ale aceleia\u015fi specii: anghila european\u0103 (A. anguilla<\/em>) \u015fi cea american\u0103 (A. rostrata<\/em>), \u00eentre care exist\u0103 diferen\u0163e fiziologice absolut minore \u015fi nici o diferen\u0163\u0103 de comportament. Adul\u0163ii ambelor specii migreaz\u0103 periodic p\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul Atlanticului, mai precis \u00een Marea Sargaselor, pe care o folosesc ca loc de reproducere \u015fi depunere a icrelor. Din icre se dezvolt\u0103 leptocefalii, pe\u015fti\u015fori cu aspect de frunz\u0103 de salcie, care, dup\u0103 un timp, \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma \u015fi culoarea, devenind vermiformi \u015fi transparen\u0163i ca sticla. Ei \u00eencep o migra\u0163ie invers\u0103 cu durata de trei ani, \u00een care pier p\u00e2n\u0103 la 70% din exemplare, \u00een vreme ce caut\u0103 ma\u00adrile fluvii europene \u015fi americane. Numai femelele p\u0103trund pe cursul acestor ape dulci, curg\u0103toare, unde tr\u0103iesc cinci ani, p\u00e2n\u0103 ating ma\u00adturitatea sexual\u0103; masculii a\u015fteapt\u0103 \u00een apa s\u0103rat\u0103 din dreptul coas\u00adte\u00adlor ca ele s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. \u00cempreun\u0103 pornesc \u00eenapoi spre Marea Sargaselor, parcurg\u00e2nd traseul \u00een doar 140 zile, \u00een cadrul unei uria\u015fe procesiuni, atacate continuu de p\u0103s\u0103ri, cetacee \u015fi pe\u015fti. Supra\u00advie\u00ad\u0163uitorii se acupleaz\u0103, depun icrele \u015fi mor \u00eenainte de ie\u015firea noilor larve, odat\u0103 cu care ciclul re\u00eencepe.<\/p>\n

Migra\u0163ia anghilelor este de ne\u00een\u0163eles pentru zoologi: chiar dac\u0103 larvele se folosesc de Curentul Gulf Stream ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een Europa, c\u0103l\u0103toria r\u0103m\u00e2ne prea lung\u0103 \u015fi riscant\u0103 pentru specie. Oare nu este posibil ca ace\u015fti pe\u015fti s\u0103 se fi \u00eendreptat ini\u0163ial spre p\u0103m\u00e2nturi situate mai aproape de Marea Sargaselor, at\u00e2t \u00een zona Azorelor c\u00e2t \u015fi \u00een cea a Bermudelor, \u015fi pe care le caut\u0103 zadarnic, de mii de ani, obliga\u0163i de informa\u0163iile con\u0163inute \u00een cromozomii specifici?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 singurele<\/em> urme ale unei civiliza\u0163ii impresionante, uni\u00adtare, disp\u0103rut\u0103 \u00eentre anii 10 000 \u2013 8000 \u00ee.e.n., sunt g\u0103site \u00een Atlantic, de la Madeira-Canare-Azore \u00een Est p\u00e2n\u0103 la Bahamas-Bimini \u00een Vest, constituie o confirmare clar\u0103 a informa\u0163iilor l\u0103sate de Platon \u015fi vechii egipteni. Nici o alt\u0103 localizare a Atlantidei (Santorin, Tiahuanaco, Helgoland, Hoggar, Malta) nu corespunde \u00eendeajuns, nici ca peri\u00adoad\u0103\u00a0 istoric\u0103, nici ca importan\u0163\u0103 a vestigiilor r\u0103mase, nici ca des\u00adcriere a geografiei sau popula\u0163iilor implicate. Toate aceste a\u015fez\u0103ri par s\u0103 fie mai cur\u00e2nd colonii sau urma\u015fele unor colonii \u015fi baze mili\u00adtaro-comerciale atlante \u015fi au fost fondate \u00eentre anii 7500 \u00ee.e.n. \u015fi 1000 \u00ee.e.n., deci dup\u0103 <\/em>marea catastrof\u0103 din Oceanul Atlantic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Influen\u0163a lumii atlante asupra vechilor civiliza\u0163ii de pe coastele atlantice \u015fi mediteraneene r\u0103m\u00e2ne evident\u0103 \u015fi indiscutabil\u0103. Influen\u0163a antropologic\u0103 a popula\u0163iei protonordice venit\u0103 \u00een Europa dinspre Atlantic este \u015fi ea destul de clar demonstrat\u0103. \u00cen cele dou\u0103 Americi \u015fi Africa, aceast\u0103 popula\u0163ie nu a putut l\u0103sa \u00eens\u0103 dec\u00e2t urme sporadice. \u00centinderea celor trei continente, num\u0103rul cople\u015fitor \u015fi ostili\u00adtatea triburilor locale amerindiene \u015fi, respectiv, negride, fauna excel\u00e2nd \u00een pr\u0103d\u0103tori mari \u015fi primejdio\u015fi, condi\u0163iile climaterice extreme au concurat la exterminarea grupurilor de coloni\u015fti, oric\u00e2t de \u00eenalt era gradul lor de civiliza\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Este o explica\u0163ie pertinent\u0103 \u015fi pentru nereu\u015fita final\u0103 a cre\u0103rii unor state de descenden\u0163\u0103 atlant\u0103 \u015fi protonordic\u0103, destul de puternice pentru a rezista mileniilor: chiar dac\u0103 doar o parte din popu\u00adla\u00ad\u0163ia metropolei a pierit \u00een catastrof\u0103, chiar dac\u0103 majoritatea coloniilor i-au supravie\u0163uit, atlan\u0163ii nu erau \u00eendeajuns de numero\u015fi, iar pr\u0103\u00adbu\u00ad\u00ad\u015firea sistemului coordonat, \u201eimperial\u201c, a dus la pierderea resur\u00adse\u00adlor din multe zone bogate (\u00een primul r\u00e2nd metropola) \u015fi, probabil, la instaurarea unei st\u0103ri generale de pesimism \u015fi resemnare, cu urm\u0103rile cunoscute din istorie.<\/p>\n

Atlantida<\/em><\/strong> lui Critias \u015fi Platon n-a fost o legend\u0103, dup\u0103 cum n-au fost \u201emituri\u201c nici relat\u0103rile despre Curentul Gulf-Stream<\/em><\/strong> (cu ramurile cald\u0103 \u015fi rece), cele dou\u0103 Americi situate la vest de Atlantida<\/em><\/strong> \u015fi Marea Sargaselor<\/em><\/strong>, despre care Platon n-avea, teoretic, de unde s\u0103 fi aflat ceva. Acest minicontinent este localizat rela\u00adtiv precis (de\u015fi viitorul rezerv\u0103 \u00een mod sigur alte surprize cu privire la \u00eentinderea \u015fi configura\u0163ia sa geografic\u0103), dar tipul rasial al atlan\u0163ilor (europid, av\u00e2nd at\u00e2t tr\u0103s\u0103turi nordice, c\u00e2t \u015fi mediteraneene) este \u00eenc\u0103 neclar \u015fi civiliza\u0163ia lor poate fi studiat\u0103 numai prin intermediul \u201eurmelor indirecte\u201c, al influen\u0163ei sale asupra olmecilor, maya\u015filor, egiptenilor, cretanilor, popula\u0163iilor din nordul \u015fi sudul Africii, din bazinul Mediteranei \u015fi din vestul Europei. Or, este sigur c\u0103 mileniile \u015fi particularit\u0103\u0163ile locale au schimbat consi\u00adde\u00adrabil modelele ini\u0163iale, astfel \u00eenc\u00e2t despre cultura \u015fi civiliza\u0163ia atlant\u0103 nu se pot face dec\u00e2t presupuneri.<\/p>\n

\u00cen orice caz, certitudinea existen\u0163ei unei societ\u0103\u0163i \u00eenaintate, chiar rafinate, \u00een zona Atlanticului Central, cu multe milenii \u00eenaintea \u201eciviliza\u0163iilor istorice\u201c a devenit axiomatic\u0103, la \u00eenceputul Mileniului Trei. Poate c\u0103 descoperiri ulterioare vor completa imaginea despre aceast\u0103 lume fascinant\u0103; dar pentru ca ele s\u0103 devin\u0103 posibile este nevoie de cercet\u0103ri sus\u0163inute, nu de \u00eencerc\u0103ri disperate de a as\u00adcunde adev\u0103rul. C\u0103ci, a\u015fa cum spunea naturalistul francez Georges-Louis de Buffon: \u201eTrebuie s\u0103 adun\u0103m fapte pentru a avea idei!\u201c.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de \u00a0 Dan Apostol \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Este cunoscut c\u0103 \u00een Atlantic exist\u0103 numero\u015fi vulcani care au fost \u015fi, \u00een unele cazuri, mai sunt \u00eenc\u0103 activi; ei sunt plasa\u0163i \u00een Insulele Jan Mayen, Islanda, Azore, Capului Verde, Madeira, Sf. Helena, Tristan da Cunha, Diego Alvarez, Orkney de Sud, Antile \u015fi se continu\u0103 pe cele dou\u0103 continente opuse, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1224,125],"tags":[1232,1225,1129],"class_list":["post-11324","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-47","category-invitat","tag-dan-apostol","tag-egophobia-47","tag-invitat"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2WE","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11324","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11324"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11342,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11324\/revisions\/11342"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}