{"id":11327,"date":"2016-08-15T14:27:54","date_gmt":"2016-08-15T12:27:54","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11327"},"modified":"2016-08-22T07:16:04","modified_gmt":"2016-08-22T05:16:04","slug":"o-civilizatie-a-dinozaurilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11327","title":{"rendered":"O civiliza\u021bie a dinozaurilor?"},"content":{"rendered":"

de Dan Apostol<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0Cum ar fi ar\u0103tat dinosaurienii \u015fi planeta noastr\u0103 dac\u0103… F\u0103r\u0103 extinc\u0163ia de la sf\u00eer\u015fitul Cretacicului, continentele Terrei ar fi fost cutreierate poate, de o f\u0103ptur\u0103 biped\u0103, cu piele lucioas\u0103, cu ochi imen\u015fi \u015fi un creier destul de mare pentru a-i permite s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 un topor de piatr\u0103 \u015fi s\u0103 se foloseasc\u0103 de el cu viclenie \u015fi eficien\u0163\u0103. Specie dominant\u0103, aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 cu tr\u0103s\u0103turi de reptil\u0103, dar av\u00eend metabolism endotermic, asem\u0103n\u0103tor cu al mamiferelor \u015fi al p\u0103s\u0103rilor actuale, ar fi preferat, probabil, regiunile tropicale, tr\u0103ind \u00een comunit\u0103\u0163i destul de mari pentru a putea organiza v\u00een\u0103tori de cera\u00adtopsieni \u015fi hadrosauri \u015fi a se ap\u0103ra de terapodele carnivore.<\/p>\n

Dup\u0103 cum demonstra paleontologul canadian Dale A. Russell pentru revista \u201eOMNI\u201c<\/em><\/strong> \u00een mai 1982, acest model de dinosauroid (aflat ast\u0103zi la Muzeul Na\u0163ional Canadian de \u015etiin\u0163e ale Naturii din Ottawa) este \u201enu numai foarte plauzibil, dar \u015fi foarte probabil\u201c. Ideea elabor\u0103rii sale s-a n\u0103scut \u00een 1972, c\u00eend Russell a descoperit pe malul R\u00eeului Red Deer (provincia Alberta), ni\u015fte fosile vechi de 75 mili\u00adoane de ani. Oasele apar\u0163ineau unui Stenonychosaurus<\/em><\/strong>, carnivor biped, \u00eenalt de 1 m \u015fi lung de 2,5 m. Animalul \u00ee\u015fi \u0163inea coada \u00een prelungirea corpului, orizontal fa\u0163\u0103 de sol, avea g\u00eetul sub\u0163ire, vertical \u015fi un cap cu tr\u0103s\u0103turi de pas\u0103re \u015fi \u015fop\u00eerl\u0103 \u00een acela\u015fi timp; silueta sa aducea cu aceea a unei dropii. Doar o zecime din schelet se p\u0103strase \u00een bun\u0103 stare, \u00eens\u0103, din fericire, craniul era intact \u015fi Russell a putut determina at\u00eet m\u0103rimea creierului, c\u00eet \u015fi, estimativ, greutatea corporal\u0103, ceea ce i-a permis s\u0103 ob\u0163in\u0103 indicele de encefalizare (etalon al inteligen\u0163ei relative).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

La Homo sapiens<\/em><\/strong>, coeficientul de encefalizare este de 7,5; Stenonychosaurus<\/em><\/strong> \u00eel avea de 0,3 \u2013 incomparabil mai mare dec\u00eet al celor mai evoluate mamifere din Cretacic, dar inferior pisicii sau iepurelui actual. Acest dinosaurian nu era, probabil, cel mai dotat dintre to\u0163i, \u00eens\u0103 prezenta o serie de caracteristici care \u00eei confereau avantaje nete fa\u0163\u0103 de rudele sale mai mari \u015fi l-ar fi dus, poate, pe drumul spre evolu\u0163ie. \u00cen primul r\u00eend, sta\u0163iunea biped\u0103 \u015fi vederea stereoscopic\u0103; apoi, la membrele anterioare, un deget opozabil ce\u00adlorlalte dou\u0103, ceea ce \u00eei permitea s\u0103 apuce un obiect oarecare \u015fi s\u0103-l \u0163in\u0103. Deci, practic, poseda rudimentele aptitudinilor determinante pentru succesul evolutiv al hominidelor. Cum ar fi ar\u0103tat aceast\u0103 f\u0103ptur\u0103 dup\u0103 o ne\u00eentrerupt\u0103 perfec\u0163ionare de 75 milioane de ani?<\/p>\n

Pornind de la faptul c\u0103 fosilele de dinosaurieni dovedesc o cre\u015f\u00adtere lent\u0103 dar sigur\u0103 a creierului la aproape toate speciile, Dale Russell \u015fi Ronald Seguin, specialist \u00een taxidermie, au creat modelul unui dinosaur al secolului al XX-lea, evoluat din Stenonychosaurus<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Pentru \u00eenceput, p\u0103str\u00eend forma creierului acestuia, cei doi canadieni i-au m\u0103rit volumul p\u00een\u0103 la capacitatea de 1.400 cm3<\/sup>, ceea ce nu este pu\u0163in pentru un biped \u00eenalt de 1,20\u20131,40 m. Cre\u015fterea creierului ar fi dus la o relativ\u0103 mic\u015forare a fe\u0163ei, din care o parte conside\u00adrabil\u0103 ar fi fost rezervat\u0103 ochilor (cei ai animalului din Cretacic av\u00eend deja 5 cm diametru, s-ar fi dublat!). Dup\u0103 cum certific\u0103 tendin\u0163e remarcate la stenonychosaurii evolua\u0163i \u015fi care se vor manifesta mai t\u00eerziu (de\u015fi sub alte forme) la maimu\u0163ele antropoide, este de presupus c\u0103 din\u0163ii s-ar fi mic\u015forat \u015fi simplificat p\u00een\u0103 la a fi \u00eenlocui\u0163i cu o suprafa\u0163\u0103 continu\u0103, dur\u0103, o lamel\u0103 folosit\u0103 \u00een mastica\u0163ie, ca aceea a broa\u015ftelor \u0163estoase.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a sta\u0163iunii \u015fi a posturii scheletului a fost aleas\u0103 una biped\u0103, vertical\u0103, similar\u0103 celei umane, consider\u00eendu-se c\u0103 a men\u0163ine un craniu mare deasupra unui trunchi drept necesit\u0103 mai pu\u0163in\u0103 energie dec\u00eet \u00een cazul corpurilor orizontale, separate de cap prin g\u00eeturi lungi, ca acelea ale p\u0103s\u0103rilor. De altfel, g\u00eetul s-ar fi scurtat foarte mult, din necesitatea de a purta greutatea capului \u015fi a reduce \u015focurile mecanice suportate de creier \u00een timpul deplas\u0103rii. Coada, care contrabalansa trupul \u015fi capul animalului cretacic ar fi devenit inutil\u0103, disp\u0103r\u00eend, probabil, cu des\u0103v\u00eer\u015fire.<\/p>\n

Postura erect\u0103 ar fi permis folosirea uneltelor, iar l\u0103rgirea ume\u00adrilor, arunc\u0103rile la distan\u0163\u0103. De\u015fi detaliile structurale ale oaselor picioarelor ar fi diferit de ale omului, propor\u0163iile r\u0103m\u00een similare, deoarece ele reprezint\u0103 o solu\u0163ie extrem de eficient\u0103 pentru mersul \u00een pozi\u0163ie vertical\u0103. M\u00eeinile, capabile de opera\u0163iuni relativ complexe (\u015fi pentru aceasta destul de lungi), n-ar fi avut \u00eens\u0103 dec\u00eet trei degete \u2013 mo\u015ftenire dinosaurian\u0103.<\/p>\n

Deoarece depunerea de ou\u0103 ar fi implicat un canal pelvian mult prea larg, Russell a optat pentru o solu\u0163ie vivipar\u0103 \u2013 pui n\u0103scu\u0163i vii \u015fi hr\u0103ni\u0163i mai cur\u00eend cu hran\u0103 regurgitat\u0103 dec\u00eet cu lapte. La fel ca la p\u0103s\u0103ri sau reptile, nici urechile, nici organele sexuale nu ar fi protuberat \u00een exterior; pielea trebuia s\u0103 fie lucioas\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de p\u0103r, dar nu solzoas\u0103 ca a reptilelor.<\/p>\n

Dup\u0103 opinia lui Russell, dinosauroidul biped al secolului XX ar fi avut \u00een mod obligatoriu un metabolism activ, de tip endotermic, singurul capabil s\u0103-i permit\u0103 o vitez\u0103, o agilitate \u015fi o rezisten\u0163\u0103 la eforturi de durat\u0103, pe care nu le au reptilele. \u00cen cazul c\u00eend aceast\u0103 specie \u015fi-ar fi dezvoltat un limbaj, el s-ar fi asem\u0103nat mai cur\u00eend cu al p\u0103s\u0103\u00adrilor dec\u00eet cu al mamiferelor, sau cel pu\u0163in a\u015fa consider\u0103 Russell.<\/p>\n

Trebuie remarcat aici faptul c\u0103 paleontologul canadian, tributar concep\u0163iilor \u015fcolii conservatoare, admite cu greutate \u015fi numai for\u0163at de eviden\u0163\u0103 teoria dinosaurienilor cu s\u00eenge cald, \u00eencerc\u00eend s\u0103-i apro\u00adpie de p\u0103s\u0103ri tocmai pentru a mic\u015fora efectul \u015focului. Este dificil de conceput o f\u0103ptur\u0103 asem\u0103n\u0103toare unui mamifer humanoid \u00eens\u0103 av\u00eend limb\u0103, laringe \u015fi faringe \u201eaviene\u201c. Din acela\u015fi motiv este pu\u0163in pro\u00adbabil ca dinosauroizii s\u0103-\u015fi fi putut hr\u0103ni puii cu hran\u0103 regurgitat\u0103 ca p\u0103s\u0103rile de vreme ce le-ar fi lipsit spa\u0163iul depozit\u0103rii acesteia!<\/p>\n

\u00cen orice caz, coeficientul de encefalizare s-ar fi m\u0103rit la 7,1 (comparabil cu cel uman de 7,5); iar un animal inteligent este \u015fi social, deci dinosauroizii ar fi tr\u0103it \u00een comunit\u0103\u0163i, asem\u0103n\u0103toare cu cele ale lui Homo erectus, <\/em><\/strong>poate chiar Homo habilis.<\/em><\/strong><\/p>\n

Indiferent \u00eens\u0103 de rata lor de evolu\u0163ie, dinosauroizii ar fi st\u0103p\u00eenit continentele Terrei. Nu pentru c\u0103 mamiferele ar fi pierit, ci mai cur\u00eend pentru c\u0103 nici unul dintre ele nu avea cum s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 stadiul de roz\u0103tor sau insectivor de talie mic\u0103, cu grad de encefalizare sc\u0103zut. Dinosaurii, mai bine adapta\u0163i climei Cretacicului \u015fi rezulta\u0163i dup\u0103 o evolu\u0163ie care durase deja 150 milioane de ani (produc\u00eend exemplare remarcabile) ar fi c\u00ee\u015ftigat cursa pentru inteligen\u0163\u0103 \u00eentr-un viitor pe care nu l-au avut, \u00een care hominidele n-ar fi existat \u015fi Homo sapiens<\/em><\/strong> nu s-ar fi putut na\u015fte…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Dan Apostol \u00a0\u00a0 \u00a0Cum ar fi ar\u0103tat dinosaurienii \u015fi planeta noastr\u0103 dac\u0103… F\u0103r\u0103 extinc\u0163ia de la sf\u00eer\u015fitul Cretacicului, continentele Terrei ar fi fost cutreierate poate, de o f\u0103ptur\u0103 biped\u0103, cu piele lucioas\u0103, cu ochi imen\u015fi \u015fi un creier destul de mare pentru a-i permite s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 un topor de piatr\u0103 \u015fi s\u0103 se foloseasc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1224,125],"tags":[1232,1225,1129],"class_list":["post-11327","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-47","category-invitat","tag-dan-apostol","tag-egophobia-47","tag-invitat"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2WH","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11327","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11327"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11327\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11349,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11327\/revisions\/11349"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}