{"id":11427,"date":"2016-09-30T19:19:39","date_gmt":"2016-09-30T17:19:39","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11427"},"modified":"2016-10-01T00:21:25","modified_gmt":"2016-09-30T22:21:25","slug":"cate-ceva-despre-cutremure","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11427","title":{"rendered":"C\u00e2te ceva despre cutremure"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Azi noapte*<\/sup>, pe la 2:11 (24 septembrie a.c), un mic cutremur m\u0103 trezi. De-a\u015f fi dormit ad\u00e2nc, n-a\u015f fi sim\u0163it. De altfel, la etjul VII, dac\u0103 b\u0103tr\u00e2nul motan \u015fade pe pat \u015fi se scarpin\u0103 (mi\u015fcare cu frecven\u0163a infrasunetelor, de c\u00e2\u0163iva\u00a0 Herz, oscila\u0163iile pe care le sim\u0163i sunt asem\u0103n\u0103toare cu cele cu care aici, \u00een c\u00e2mpia Dun\u0103rii, se simte un seism cu magnitudinea de 4-5. Pe Richter, adic\u0103. Prilej util de a oferi publicului Egophobiei c\u00e2teva no\u0163iuni elementare. A propos de motan, nu s-a deranjat s\u0103 se trezeasc\u0103. Ori, se \u015ftie c\u0103 animalele, fie ele de companie, fie semis\u0103lbatice, ori chiar s\u0103lbatice, sunt mai sensibile ca specia noastr\u0103 la orice unde mecanice.<\/p>\n

S-o lu\u0103m, a\u015fadar, de la pa\u015fopt \u015fi s\u0103 reamintim c\u00e2te ceva despre acustic\u0103, la nivel de mare public. Obiectul acusticii nu se limiteaz\u0103 la sunete, adic\u0103 vibra\u0163iile mecanice cu frecven\u0163a \u00eentre 16 \u015fi cam 20,000 Hz, c\u00e2t sesizeaz\u0103 receptorul uman, al c\u0103ri sensor e membrana timpanului. Ci \u00eentreaga fenomenologie ce \u0163ine de oscila\u0163iile \u015fi undele mecanice. Care se propag\u0103 \u00een orice mediu nevid. Transmi\u0163\u00e2ndu-\u015fi energia. Orice sistem mecanic cu propriet\u0103\u0163i elastice e capabil s\u0103 oscileze. \u015ei c\u00e2nd se afl\u0103 sub influen\u0163a oric\u0103rei ac\u0163iuni periodice, intr\u0103 \u00een oscila\u0163ie. Iar oscila\u0163iile se propag\u0103, la r\u00e2ndul lor. Dac\u0103 pe strada noastr\u0103 circul\u0103 un tramvai, geamurile noastre vibreaz\u0103. Mi\u015fcarea tramvaiului are componente periodice. La motor, la ro\u0163i. Undele mecanice se propag\u0103 prin p\u0103m\u00e2nt \u015fi prin aer \u015fi fac geamul s\u0103 vibreze. Cu propria freceve\u0163\u0103, evident. Asemenea exemple sunt nenum\u0103rate \u00een via\u0163a de zi cu zi.<\/p>\n

A\u015fadar, pentru propagarea energiei prin intermediul undelor mecanice sunt necesare dou\u0103 condi\u0163ii: o surs\u0103 oscilant\u0103, un generator adic\u0103 \u015fi un mediu de propagare. Condi\u0163iile mai sus precizate se \u00eentrunesc \u00een fenomenologia seismic\u0103. Mediul e roca terestr\u0103, ale c\u0103rei propriet\u0103\u0163i elastice sunt demonstrate. Iar sursa o constitui interac\u0163iunile dintre pl\u0103cile tectonice. Adic\u0103 partea nu neap\u0103rat solid\u0103, ci cu v\u00e2scozitate mult mai mare, mai aproape de starea solid\u0103. Care plute\u015fte pe stratul nu neap\u0103rat lichid, ci unul cu v\u00e2scozitate relativ mai mic\u0103. De unde interac\u0163iunea, id est ciocnirea pl\u0103cilor? S\u0103 continu\u0103m cu alte date elementare de fizica p\u0103m\u00e2ntului. De fapt structurile semilichide se afl\u0103 \u00eentr-o megaconvec\u0163ie. Un num\u0103r de mi\u015fc\u0103ri \u00eenchise, pe vertical\u0103. Iar pl\u0103cile semisolide plutitoare le urmeaz\u0103. Astfel, unele pl\u0103ci se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 mutual, altele se \u00eenghesuie. De pild\u0103 Atlanticul s-a format prin \u00eendep\u0103rtarea dintre malul afro-european de cel al bicontinentului american. Iar mi\u015fcarea continu\u0103. Cu centimetri pe an. Iar acolo unde pl\u0103cile se \u00eenghesuie sunt zone seismice \u015fi vulcanice.<\/p>\n

Dar care e cauza convec\u0163iei? Se \u015ftie c\u0103 la ad\u00e2ncimi mici \u00een compara\u0163ie cu raza P\u0103m\u00e2ntului, temperature cre\u015fte cu c\u00e2te un grad Celsius la fiecare 33 metri. Merg\u00e2nd spre ad\u00e2nc, temperatura cre\u015fte, dar mai rapid cu ad\u00e2ncimea. Dece? Cu circa 4.5 miliarde de ani, c\u00e2nd planetele se formau (Soarele era foarte t\u00e2n\u0103r, abia un miliard de ani), erau fierbin\u0163i. S-au r\u0103cit treptat. Evident, preponderent la suprafa\u0163\u0103. \u015ei acum miezul fierbinte al P\u0103m\u00e2ntului are o temperatur\u0103 apropiat\u0103 de cea a atmosferei solare, cam 3000 K. procesul de r\u0103cire a creat, \u00een timpul geologic, un gradient de temperatur\u0103. Care e, iat\u0103, sursa termodinamic\u0103 a convec\u0163iei stratului semilichid.<\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een zonele de ciocnire ale pl\u0103cilor? Sunt dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i: fie ambele tind s\u0103 se ridice, cee ace e unul din factorii orogenezei, fie o plac\u0103 intr\u0103 sub cealalat\u0103 (subduc\u0163ie). \u00cen ambele cazuri, energia cinetic\u0103 a celor dou\u0103 pl\u0103ci se converte\u015fte \u00een energie poten\u0163ial\u0103, acumulat\u0103 \u00een tensiunile create local. Plus o component termic\u0103. Atunci c\u00e2nd tensiunile g\u0103sesc\u00a0 cale de generare a mi\u015fc\u0103rii, energia acumulat\u0103 se descarc\u0103, gener\u00e2nd unde seismice.<\/p>\n

\u00cen cazul subduc\u0163iei se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 un fenomen: partea pl\u0103cii care intr\u0103 sub cealalt\u0103 plac\u0103 se fragmenteaz\u0103 \u015fi se fluidific\u0103 partial, \u00eent\u00e2lnind o temperatur\u0103 superioar\u0103 nivelului la care se g\u0103sea \u00eenainte de subduc\u0163ie. Ceea ce iar\u0103\u015fi genereaz\u0103 unde seismice.<\/p>\n

Acesta e modelul seismic \u00een cele mai largi linii. De fapt harta pl\u0103cilor tectonice e destul de complex\u0103, nu pu\u0163ine pl\u0103ci sunt fragmentate, creind zone seismice locale. Pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre asemenea microzone se g\u0103sesc \u00een sud vest, iar zona major\u0103, cea mai activ\u0103 se afl\u0103 \u00een curbura Carpa\u0163ilor.<\/p>\n

Ca ultim element al schi\u0163ei contextuale, s\u0103 observ\u0103m c\u0103, la fel ca \u00een alte \u015ftiin\u0163e, unde mdelele empirice au precedat fundamentarea lor teoretic\u0103 (legile lui Kepler, cele ale lui Mendel, tabelul lui Mendeleev), teoria derivei continentelor a fost propus\u0103 de geofizicianul \u015fi meteorologul german Alfred Wegener cu mai bine de un secol \u00een urm\u0103 (1912), dar pornind de la date paleontologice. Termodinamica scoar\u0163ei p\u0103m\u00e2nte\u015fti (ultrarezumat\u0103 mai sus) a fundamentat modelul c\u00e2teva bune zeci de ani mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

S\u0103 revenim la clasificarea cutremurelor: sunt dou\u0103 mari categorii: de suprafa\u0163\u0103 (10-30 km sub nivelul solului) \u015fi de ad\u00e2ncime (100-150 km). cele din activa zon\u0103 Vrancea sunt, de cele mai multe ori, de ad\u00e2ncime. Iar epicentrul cutremurelor vr\u00e2ncene se situeaz\u0103, de cele mai multe ori, \u00een jurul a 110 km sub nivelul solului. Parametrii unui cutremur se m\u0103soar\u0103 pe dou\u0103 sc\u0103ri. Magnitudinea pe Richter, iar intensitatea \u00eentr-un anume punct pe Mercalli. Magnitudinea e buletinul de identitate al unui cutremur. O m\u0103sur\u0103 a energiei totale eliberate \u00een urma acestuia. Scara Richter (definit\u0103 \u00een 1958) e una logaritmic\u0103. Energia unui cutremur de gradul x e de 10 ori mai mare dec\u00e2t cea a unuia de gradul x-1. Cum precizeaz\u0103 dr. Radulian, directorul \u015ftiin\u0163ific al INCDFP, \u00eentr-un interviu publicat \u00een volumul NOI. Fizicieni \u015fi timpul reg\u0103sit<\/em> (Ars Docendi, 2015). Magnitudinea se determin\u0103 pe baze fizice, prin coroborarea datelor culese de la un num\u0103r de sta\u0163iuni de profil. Iat\u0103 dece primele estim\u0103ri, \u00een primele ore, sufer\u0103, de regul\u0103, unele ajust\u0103ri. Intensitatea \u00eentr-un punct e definite subiectiv, pe baza daunelor \u00eenregistrate. Oricum acest parametru e variabil cu punctul respectiv.<\/p>\n

Cum undele seismice, fiind de natur\u0103 mecanic\u0103, se propag\u0103 \u00een toate direc\u0163iile (nu neap\u0103rat sferic, deoarece mediul rocilor nu este izotrop), un cutremur de ad\u00e2ncime afecteaz\u0103 o suprafa\u0163\u0103 mai mare de sol dec\u00e2t unul de suprafa\u0163\u0103. Deci, la aceea\u015fi magnitudine, energia ajuns\u0103 la suorafa\u0163\u0103 e mai concentrat\u0103 la cutremurele de suprafa\u0163\u0103, deci distrugerile sunt mai mari. E cazul recentului cutremur din Italia. Dar cutremurele majore, de peste 7 grade Richter, sunt, statistic, mai rare dec\u00e2t cele de ad\u00e2cime.<\/p>\n

Mai exist\u0103, conform dr. Radulian, un parametru secundar, care caracterizeaz\u0103 o anume zon\u0103 epicentral\u0103: energia total\u0103 pe unitatea de volum. Conform acestui parametru, zona Vrancea e cea mai activ\u0103 din Europa. Con\u015ftiin\u0163a public\u0103 are \u00een vedere mai ales ultimele 2 cutremure majore cu epicentru \u00een aceast\u0103 zon\u0103: cel din 1940 \u015fi cel din 1977. Pe ultimul l-a tr\u0103it un segment deja minor din actuala popula\u0163ie. Mai ales genera\u0163ia n\u0103scut\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi, acum senect\u0103 \u015fi \u00een plin proces de extinc\u0163ie. Dar date \u00eenregistrate exist\u0103 pe o perioad\u0103 mult mai lung\u0103 \u00een trecut. Lista acestora e la dispozi\u0163ia cititorului, pe google.com. Dar acesta \u00ee\u015fi pune \u00eentrebarea fireasc\u0103: dac\u0103 scara magnitudinii fu definit\u0103 abia \u00een 1958, pe ce baz\u0103 sunt citate valori ale acestui parametru definitoriu \u00eenstatisticile care merg p\u00e2n\u0103 la un mileniu \u00een urm\u0103? R\u0103spunsul e la \u00eendem\u00e2n\u0103. Odat\u0103 cu dezvoltarea seismologiei \u015fi mai ales cu fundamentarea ei geofizic s-a f\u0103cut e, estimarea valorilor parametrilor evenimentelor din trecut pe baze comparative, \u0163in\u00e2d seama de \u00eenegistrarea documentar\u0103 a distrugerilor. Desigur, cantitatea distrugerilor e, cum spunem, un element subiectiv \u015fi corelarea acestuia cu un parametru fizic definit nu e liniar\u0103. Iat\u0103 dece de la un punct \u00een trecut cifrele sunt afectate de un grad variabil de aproxima\u0163ie. \u00cen m\u0103sura \u00een care \u00een procesul estimativ au fost introduse \u015fi inregistr\u0103ri seismografice \u2013 care acoper\u0103 o perioad\u0103 limitat\u0103 dar nu foarte mica \u00een trecut, gradul de aproxima\u0163ie e ceva mai mic.<\/p>\n

Ca de at\u00e2tea ori, nu vom insista cit\u00e2nd prea multe date disponibile lesne cititorului. Un element mai semnificativ al estim\u0103rii magnitudinii unui cutremur trecut e perioada. Av\u00e2nd \u00een vedere amplitudinea medie destul de caracteristic\u0103 unei zone geologice anume, deci densitatea de energie \u00een propagare, durata unui cutremur e corelat\u0103 destul de str\u00e2ns cu magnitudinea, inregistrarea documentar\u0103 a duratei marilor cutremure a ajutat substantial estimarea pe termen lung \u015fi foarte lung.<\/p>\n

Cu toat\u0103 relativitatea estim\u0103rilor evenimentelor trecute, de departe cel mai puternic cutremur vr\u00e2ncean a fost cel din 1802. Care s-a resim\u0163it practic \u00een intreaga Europ\u0103.<\/p>\n

Intervalul \u00eentre 2 cutremure cu magnitudinea cel pu\u0163n 7 Richter \u00een secolul XX variaz\u0103 \u00een limte largi. Dar media este aproape de 25 de ani. De la marele cutremur din 1977 au trecut 39 de ani, iar din 40 p\u00e2n\u0103 \u00een 77 trecuser\u0103 al\u0163i 37. Din 1908 pana-n 40 trecusera 32 de ani.<\/p>\n

C\u0103 urmeaz\u0103 cu mare probabilitate un alt cutremur major cu epicentru \u00een Vrancea e evident. C\u0103 e imposibil de prezis c\u00e2nd e \u015fi mai evident. C\u0103 fiecare cutremur minor elibereaz\u0103 o c\u00e2time din energia acumulat\u0103 in situ e arhicunoscut. Dar cum scara Richter e logaritmic\u0103 \u00een baza 10, ar fi nevoie ar f nevoie de 10,000 cutremure de 3 Richter ca s\u0103 detensioneze energia unuia de 7 Richter. Adic\u0103 aproximativ un secol, mult mai mult dec\u00e2t intervalul mediu dintre 2 cutremure vr\u00e2ncene majore. Desc\u0103rcarea de energie a celor 2 cutremure apropiate, 86 \u015fi 90, la 3 ani \u015fi 8 luni diferen\u0163\u0103 ar putea fi de natur\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2rzie \u00eentruc\u00e2tva urm\u0103torul cutremur major, dar e imposibil de spus c\u00e2t. Anticiparea decla\u015f\u0103rii unui cutremur majr a progresat, \u00een ultimele zeci de ani, p\u00e2n\u0103 la aproximativ 30 de secunde. Valorificarea optim\u0103 a acestui interval se limiteaz\u0103 la m\u0103suri refkexe de securuzare, ca \u00eenchiderea gazelor \u015fi a altor furnizori. Oricum reflexul inerent de panic\u0103 face ca pagubele inerente s\u0103 fie minime dac\u0103 popula\u0163ia nu e anun\u0163at\u0103. Minime, dar oricum mari.<\/p>\n

O proprietate cunoscut\u0103 a zonei epicentrale Vrancea e distribu\u0163ia radial\u0103 a intensit\u0103\u0163ilor. Masivele Carpa\u0163ilor func\u0163ioneaz\u0103 ca un ecran relativ. Care protejeaz\u0103 \u00eentruc\u00e2tva zona intracarpatin\u0103. \u015ei chiar mai mult. \u00cen sud, Bucure\u015ftii sunt pe o direc\u0163ie preferen\u0163ial\u0103 de propagare, dar la vest de Corabia intensitatea local\u0103 scade semnificativ. Nu la zero, dar scade. E adev\u0103rat c\u0103 Banatul e relativ protejat, dar nuai fa\u0163\u0103 de cutremurele vr\u00e2ncene. Zon\u0103 ins\u0103\u015fi prezint\u0103, \u00eens\u0103, o seismicitate secudar\u0103, de risc redus. Iar direc\u0163ia intensit\u0103\u0163ii maxime e spre Moldova, cu prec\u0103dere spre Ia\u015fi \u2013 Chi\u015fin\u0103u. Aceast\u0103 asimetrie e determinat\u0103 de relieful specific \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n

Cutremurul proasp\u0103t a degajat, la magnitudinea stabilit\u0103 de 5.3 Richter, cev mai mult de o sutime din energia marelui cutremur din 77. Dup\u0103 cel din mai 90, la nivel apropiat de acesta, au mai fost alte 7. Deci media intervalelor e de cam 2 ani. Cu totul insufficient pentru a desc\u0103rca semnificativ situl. Nesemnificativ ca pagube, acesta a rpovcat totu\u015fi ceva ai multe efecte emo\u0163ionale dec\u00e2t merita. Cncluzia pare evident\u0103. Nu avem ce a\u015ftepta de la cutremurele individuale, ci de la educarea popula\u0163iei. Suntem o na\u0163ie cu un simt subdezvoltat al disciplinei publice, iar un algoritm de preven\u0163ie tehic\u0103 ar mai cere cel pu\u0163in c\u00e2\u0163iva ani penrfru a fi implementat. De\u015fi avem \u015fansa unui sistem integrat de urgen\u0163\u0103 superior multor \u0163\u0103ri europene. Acesta \u015fi perfoman\u0163ele elevilor olimpici par s\u0103 fi r\u0103mas singurele domenii \u00een care Rom\u00e2nia e \u00een present performant\u0103.<\/p>\n

\u00cen final, adresez mul\u0163umirile mele pe aceast\u0103 cale colegei Gina Pietricic\u0103, geofizician, pentru interviul luat dr. Radulian. Din care am preluat c\u00e2teva informa\u0163ii care s\u0103 rotunjeasc\u0103 tabloul de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

#<\/p>\n

Nota bene: *<\/sup> articolul a fost scris a doua zi dup\u0103 micul cutremur<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Azi noapte*, pe la 2:11 (24 septembrie a.c), un mic cutremur m\u0103 trezi. De-a\u015f fi dormit ad\u00e2nc, n-a\u015f fi sim\u0163it. De altfel, la etjul VII, dac\u0103 b\u0103tr\u00e2nul motan \u015fade pe pat \u015fi se scarpin\u0103 (mi\u015fcare cu frecven\u0163a infrasunetelor, de c\u00e2\u0163iva\u00a0 Herz, oscila\u0163iile pe care le sim\u0163i sunt asem\u0103n\u0103toare cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1224,109],"tags":[1120,1225,114,110],"class_list":["post-11427","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-47","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-47","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Yj","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11427"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11428,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11427\/revisions\/11428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}