\n\u201cNu am un nume\u2026Tu \u015fi cu mine o s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim aici f\u0103r\u0103 a \u015fti nimic din ceea ce-i \u00een afara locului \u0103sta\u2026Pentru c\u0103 nu avem nevoie de nume aici\u2026O s\u0103 uit\u0103m tot ceea ce \u015ftim. To\u0163i oamenii, tot ceea ce facem, unde tr\u0103im\u201d<\/i> [Ultimul tango la Paris].<\/p>\n
\nRefuzul lui Paul de a-\u015fi declina identitatea are \u00een spatele lui o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 filosofico-religioas\u0103. In Orientul Apropiat antic, al c\u0103rui mo\u015ftenitor peste veacuri este \u015fi cre\u015ftinismul, numele\/numirea avea o importan\u0163\u0103 fundamental\u0103. \u00cen episodul Facerii, dup\u0103 ce Dumnezeu creeaz\u0103 toate cele ce sunt, aduce la Adam toate fiarele c\u00e2mpului \u015fi toate p\u0103s\u0103rile cerului \u201cca s\u0103 vad\u0103 cum le va numi\u201d (Fac 2,19). Abia prin acest act cele-ce-sunt dep\u0103\u015fesc statutul de existen\u0163\u0103 virtual\u0103, deoarece numindu-le cele-ce-sunt intr\u0103 \u00een sfera cunoa\u015fterii umane. Cele incognoscibile sunt dincolo de fiin\u0163\u0103, datorit\u0103 acestui fapt numirea lor constituind o imposibilitate. De asemenea, acest act al numirii are nu doar menirea de a ar\u0103ta \u201cc\u0103 omul este st\u0103p\u00e2nul lor\u201d (Ioan Gura de Aur), ci de a eviden\u0163ia si \u201clipsa unui ajutor de potriva lui\u201d (Fac 2,20), faptul c\u0103 omul este o fiin\u0163\u0103 polar\u0103, o fiin\u0163\u0103 sexual\u0103, numele lipsei lui Adam fiind Eva, \u201cos din oasele mele \u015fi carne din carnea mea\u201d (Fac 2,23), f\u0103r\u0103 de care, odat\u0103 ce Dumnezeu i-a d\u0103ruit via\u0163\u0103, omul nu este o fiin\u0163\u0103 complet\u0103, \u00eentreag\u0103. Nu trebuie sc\u0103pat\u0103 din vedere nici componenta magic\u0103 pe care o comport\u0103 cunoa\u015fterea numelui zeita\u0163ii, cunoa\u015ftere prin intermediul c\u0103reia o puteai invoca spre plinirea cererilor personale (Gerhard Von Rad). Exemplare \u00een acest sens sunt episoadele biblice \u00een care sunt implica\u0163i patriarhul Iacov \u015fi mai apoi Moise (Fac 32,29; Ies 3,13). Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00eentrebarea prin care ace\u015ftia \u00eencearc\u0103 s\u0103 afle numele zeului necunoscut nu este una inocent\u0103. Scopul \u00eel constituie aflarea \u201cnumelui necunoscut al puterii\u201d pentru a se folosi de el \u00een scop magic, de aici \u015fi refuzul zeit\u0103\u0163ii de a da curs cererii umane (Andre LaCocque). Cunoa\u015fterea numelui implic\u0103 o circumscriere a celui numit, un fel de posedare a sa la nivel cognitiv, eliminarea alterit\u0103\u0163ii radicale a celuilalt, definirea celui cu totul altfel pentru a se potrivi paradigmelor g\u00e2ndirii umane, d\u0103ruirea cu sens pentru cel a c\u0103rui tain\u0103 ne scap\u0103.<\/p>\n
![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/23\/BernardoBertolucci-despreviatadinsp.png?w=812\")
<\/p>\n
Potrivit lui Jean-Luc Marion filosofia occidental\u0103 r\u0103t\u0103ce\u015fte, deoarece s-a ab\u0103tut de la originile ei erotice \u015fi s-a transformat \u00een metafizic\u0103, fiin\u0163area fiind degradat\u0103 la rangul lipsit de onoare al unui obiect. Certitudinea metafizicii, certitudine inutil\u0103 \u015fi sigur\u0103, certitudine a obiectelor, trece sub t\u0103cere certitudinea care m\u0103 intereseaz\u0103 pe mine. Eu, care nu sunt un produs al tehnicii, nici un obiect al \u015ftiin\u0163ei, nici o propozi\u0163ie a logicii, nici un adev\u0103r al filosofiei, sunt neglijat \u015fi ignorat pentru o certitudine str\u0103in\u0103 \u015fi inconsistent\u0103, secundar\u0103 \u015fi derivat\u0103: cea a obiectelor, a \u015ftiin\u0163ei, produc\u0163iei \u015fi folosirii lor. \u00cens\u0103 \u201cz\u0103d\u0103rnicia descalific\u0103 certitudinea obiectelor\u201d. Omul trebuie s\u0103 fie ca posibilitate \u015fi \u201cnici o posibilitate nu cade sub st\u0103p\u00e2nirea certitudinii\u201d. Asaltului z\u0103d\u0103rniciei nu \u00eei rezist\u0103m dec\u00e2t sub protec\u0163ia iubirii sau a posibilit\u0103\u0163ii ei. Reduc\u0163ia erotic\u0103 (opus\u0103 reduc\u0163iei epistemice \u015fi ontologice) necesit\u0103 ca eu s\u0103 fiu asigurat de un altul, fenomenalizandu-m\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care cel\u0103lalt m\u0103 iube\u015fte. Amantul este opus cogitantului. Fiin\u0163a uman\u0103 este expus\u0103 incertitudinii radicale, \u201cm\u0103 face s\u0103 depind de un altundeva anonim pe care prin defini\u0163ie nu pot s\u0103-l st\u0103p\u00e2nesc\u201d.
\nNumirea se dovede\u015fte \u00een final a fi o de\u015fert\u0103ciune, deoarece \u201comul e animalul care iube\u015fte\u201d. Astfel:<\/p>\n
\n1.\tnumirea simbolizeaz\u0103 un soi de zidire a lumii prin intermediul obiectelor a c\u0103ror natur\u0103 o st\u0103p\u00e2nim prin cunoa\u015ftere, zidire asem\u0103n\u0103toare celei prin care Dumnezeu ordoneaz\u0103 haosul primordial;
\n2.\tnumirea ne ofer\u0103 o certitudine obiectual\u0103 ce nu poate \u00eemplini lipsa asigur\u0103rii erotice din via\u0163a noastr\u0103 f\u0103r\u0103 de care totul este lipsit de valoare.<\/p>\n
![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/23\/BernardoBertolucci-despreviatadi-1.jpg?w=812\")
<\/p>\n
\nPrin refuzul de a-\u015fi declina identitatea aman\u0163ii din Ultimul tango la Paris<\/em> se retrag din lume devenind trupuri. A\u015fa cum spune Jean Luc-Marion, \u201cn-avem nimic s\u0103 ne spunem, fiindc\u0103 n-avem \u00een comun nimic mundan\u201d fiind \u201cpartenerii unui privilegiu de inexisten\u0163\u0103 mundan\u0103\u201d (Fenomenul Erosului). Asist\u0103m la un proiect erotic al regizorului italian prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere cum este lumea cu adev\u0103rat atunci c\u00e2nd l\u0103s\u0103m trupurile s\u0103 vorbeasc\u0103.<\/p>\n \nTotul \u00eencepe odat\u0103 cu inexplicabila sinucidere a so\u0163iei lui Paul, traum\u0103 prin rana c\u0103reia se vede realitatea crud\u0103 a t\u0103cerii mortale. Prin intermediul acestui gest fatal, mesaj \u00eenscris \u00een carne ale c\u0103rui semnifica\u0163ii dep\u0103\u015fesc capacita\u0163ile de \u00een\u0163elegere umane, moare \u015fi lumea celui ce r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 c\u0103ut\u00e2nd o cale de sc\u0103pare. \u201cChiar dac\u0103 un so\u0163 tr\u0103ie\u015fte dou\u0103 sute de ani nenoroci\u0163i, niciodat\u0103 nu o s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 descopere adev\u0103rata natur\u0103 a so\u0163iei sale\u2026a\u015f putea fi \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleg universul, dar niciodat\u0103 nu o s\u0103 descop\u0103r adev\u0103rul despre tine.\u201d \u00cen fa\u0163a mor\u0163ii descoper\u0103 Paul inutilitatea verbaliz\u0103rii ca instrument cognitiv. \u201cMai bine un groh\u0103it sau un geam\u0103t \u00een loc de nume.\u201d \u00cen proiectul erotic al lui Bernardo Bertolucci primul pas \u00eel constituie redescoperirea animalit\u0103\u0163ii. Adev\u0103ratul sine al fiin\u0163ei umane se ascunde \u00een spatele fermoarului. \u201cCei ce iubesc \u00ee\u015fi vorbesc numai pentru a se provoca la erotizare; singuri pe lume, mai precis \u00een afara lumii, ei nu folosesc cuvinte dec\u00e2t pentru a se st\u00e2rni, niciodat\u0103 pentru a cunoa\u015fte sau descrie ceva. Ei \u00ee\u015fi elibereaz\u0103 astfel cuvintele de orice obliga\u0163ie fa\u0163\u0103 de lume \u015fi \u00eent\u00e2i de toate de datoria de a o cunoa\u015fte\u201d (Jean Luc-Marion).<\/p>\n \nTrebuie remarcat\u0103 pozi\u0163ia foetal\u0103 \u00een care eroina filmului \u00eencheie prima experien\u0163\u0103 sexual\u0103 cu str\u0103inul a c\u0103rui juisare e un strig\u0103t de disperare. La paleoantropi \u00eengroparea celor mor\u0163i \u00een aceast\u0103 pozi\u0163ie are o semnifica\u0163ie ambivalent\u0103:<\/p>\n \n1\tpe de o parte ea exprim\u0103 teama de \u00eentoarcerea mortului, \u00eengroparea acestuia \u00een aceast\u0103 pozi\u0163ie (conform anumitor interpret\u0103ri cadravele erau legate \u015fi cu sfoar\u0103) av\u00e2nd tocmai scopul de a \u00eempiedica aceast\u0103 \u00eentoarcere; \nAceast\u0103 ambivalen\u0163\u0103 a pozi\u0163iei foetale e prezent\u0103 \u015fi \u00een crea\u0163ia regizorului italian. De simbolismul \u201cre-na\u015fterii\u201d putem vorbi doar \u00een ceea ce o prive\u015fte pe eroina filmului. Doar ea se na\u015fte din nou \u00eentr-o dimensiune mai profund\u0103 a existen\u0163ei. Pentru el, care \u00een final este ucis, pozi\u0163ia foetal\u0103 exprim\u0103 teama celuilalt, a celui de \u201cdincoace\u201d, \u015fi \u00eencercarea lui disperat\u0103 de a-l \u00eempiedica pe cel de \u201cdincolo\u201d s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103.<\/p>\n \n\u00cen g\u00e2ndirea occidental\u0103 c\u0103s\u0103toria constituie \u201cun remediu fragil \u015fi nesigur la cerin\u0163ele trupului\u2026o terapeutic\u0103 infernal\u0103 cu rezultate inverse fa\u0163\u0103 de ceea ce se a\u015ftept\u0103 de la ea\u201d (Alain De Libera), pentru c\u0103, \u00een timp ce scopul ei \u00eel constituie alternativa sexual\u0103 la legea dorin\u0163ei, concesia pe care cre\u015ftinul o face trupului pentru a salva libertatea interioar\u0103 amenin\u0163at\u0103 de ne\u00eenfr\u00e2nare, c\u0103s\u0103toria se dovede\u015fte a fi \u00een final o am\u0103gire, deoarece \u00een spatele dorin\u0163ei sexuale se afl\u0103 o nelini\u015fte permanent\u0103 \u015fi de nedep\u0103\u015fit. \u00cen crea\u0163ia lui Bernardo Bertolucci aceast\u0103 nelini\u015fte poart\u0103 numele de \u201cfric\u0103\u201d , frica de aneantizarea revelat\u0103 fiin\u0163ei umane \u00eentru moarte, ce z\u0103d\u0103rnice\u015fte aparenta ordine universal\u0103, superficial\u0103. Pentru c\u0103 nici un \u201csistem\u201d nu te poate salva de inexplicabila \u00eentoarcere \u00een nefiin\u0163\u0103, dup\u0103 ce con\u015ftientizezi aceast\u0103 realitate, Realul din spatele realit\u0103\u0163ilor tranzitorii \u015fi circumstan\u0163iale, nu mai po\u0163i interpreta rolul \u201canimalului social\u201d. Ra\u0163ionalizarea zadarnic\u0103, \u00eentruchipat\u0103 de mama so\u0163iei moarte, \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een ordine p\u00e2n\u0103 \u015fi acel ceva ce scap\u0103 oric\u0103rei legiuiri umane, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 cosmetizeze ceea ce \u00een realitate nu poate fi cosmetizat (\u201cIertarea \u015fi o liturghie frumoas\u0103. Asta e tot ceea ce vreau Paul\u201d). Pe acest parcurs ini\u0163iatic \u00eens\u0103, dup\u0103 ce dep\u0103\u015fe\u015fti am\u0103girea leg\u0103turii conjugale, trebuie s\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fti o am\u0103gire mai subtil\u0103, am\u0103girea rela\u0163iei ideale, ce nu este dec\u00e2t o \u201cdes\u0103v\u00e2r\u015fire\u201d a insatisfac\u0163iei generat\u0103 de existen\u0163a institu\u0163ionalizata. Pentru c\u0103 a\u015fa cum spune Slavoj Zizek, eroicele \u00eencerc\u0103ri suicidale de a ie\u015fi din Ordinea Simbolic\u0103, revolta este ac\u0163iunea solicitat\u0103 chiar de c\u0103tre sistem, pentru ca institu\u0163ia s\u0103 se reproduc\u0103 sub forma unei noi institu\u0163ii. Tr\u0103im vremurile unei perversiuni universalizate, \u00een care \u00eenc\u0103lcarea ordinii a devenit o parte a jocului (On belief). \u201cRela\u0163ia ideal\u0103\u201d pe care Paul crede c\u0103 o tr\u0103ie\u015fte cu Jeanne nu este altceva, pentru a uzita ra\u0163ionamentul lui Zizek, dec\u00e2t locul gol din structur\u0103 ce sus\u0163ine fantezia elementului excesiv ce va ap\u0103rea \u015fi va ocupa acest loc lips\u0103, \u201cfantezia fundamental\u0103\u201d (proton pseudos), \u201cminciuna primordial\u0103\u201d, mai veche dec\u00e2t adev\u0103rul \u00eensu\u015fi, scenariu patologic ce ne sus\u0163ine existen\u0163a-\u00eentru-lume, locuirea \u00een universul simbolic, \u015fi care pentru a r\u0103m\u00e2ne operativ\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201cprimordial reprimat\u0103\u201d (The fragile absolute or, Why is the Christian legacy worth fighting for?).<\/p>\n \n\u00cen pofida tuturor eforturilor aman\u0163ii din Ultimul tango la Paris<\/em> nu g\u0103sesc Obiectul care s\u0103 le umple vidul existen\u0163ial. Astfel c\u0103 \u00een momentul \u00een care rela\u0163ia se cere \u201coficializat\u0103\u201d (Paul \u00ee\u015fi face cunoscut\u0103 identitatea) totul se sf\u00e2r\u015fe\u015fte; ea \u00eel omoar\u0103 pentru ca astfel fantezia necunoscutului, a str\u0103inului ce refuz\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi spun\u0103 numele s\u0103 traiasc\u0103 mai departe. Chiar dac\u0103 la un nivel mai profund, existen\u0163a uman\u0103 nu poate sc\u0103pa de jocul erotic \u00een care p\u00e2n\u0103 \u015fi spontaneitatea se transform\u0103 \u00eentr-una \u201cregizat\u0103\u201d, a\u015fa cum ne sugereaz\u0103 regizorul italian c\u0103 este rela\u0163ia pe care Jeanne o are cu t\u00e2n\u0103rul cineast. L\u00e2ng\u0103 so\u0163ia moart\u0103 Paul m\u0103rturise\u015fte c\u0103, dac\u0103 ar \u015fti cum, ar face \u015fi el acela\u015fi lucru. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama eroul lui Bertolucci a g\u0103sit calea\/a fost g\u0103sit pe cale; singura manier\u0103 prin care fiin\u0163a uman\u0103 poate sc\u0103pa de fic\u0163iunile realului, de lumea ca un Ecran ce \u201cnu descoper\u0103 ci ascunde ceva (Jacques Lacan), este \u00eentru moarte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglind\u0103) \u201cNu am un nume\u2026Tu \u015fi cu mine o s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim aici f\u0103r\u0103 a \u015fti nimic din ceea ce-i \u00een afara locului \u0103sta\u2026Pentru c\u0103 nu avem nevoie de nume aici\u2026O s\u0103 uit\u0103m tot ceea ce \u015ftim. To\u0163i oamenii, tot ceea ce facem, unde tr\u0103im\u201d [Ultimul tango la Paris]. Refuzul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[48,315,27],"tags":[30,1132,59,1117,60],"class_list":["post-1143","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ca-prin-oglind","category-egophobia-23","category-filosofie","tag-ca-prin-oglinda","tag-egophobia-23","tag-film","tag-filosofie","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-ir","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1143"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1143\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1727,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1143\/revisions\/1727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n2\tpe de alt\u0103 parte, asocierea gropii cu uterul matern semnific\u0103 \u015fi speran\u0163a \u201cre-na\u015fterii\u201d prin \u00eentoarcerea \u00een uterul Mamei universale (Mircea Eliade).<\/p>\n![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/23\/BernardoBertolucci-despreviatadi-2.png?w=812\")
<\/p>\n