de Alexandru Iona\u0219cu<\/p>\n
Nuvela lui Kenzabur\u014d \u014ce \u2013 17<\/em> \u2013 surprinde, \u00een cele doar o sut\u0103 de pagini din Colec\u021bia Top 10+ de la Polirom, pulsiunile sexuale \u00een generarea con\u0219tiin\u021bei politice \u0219i etapele c\u0103tre extremism. Cel pu\u021bin, acestea sunt imaginile de suprafa\u021b\u0103. A\u0219a cum vom descoperi \u00een continuare, cele o sut\u0103 de pagini sunt mult mai ofertante \u00een privin\u021ba re\u021belei de semnifica\u021bii \u0219i a psihologiei care transcende specificit\u0103\u021bile istorice. Kenzabur\u014d \u014ce este al doilea scriitor japonez, dup\u0103 Yasunari Kawabata, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 (1994).<\/p>\n Ca orice adolescent de \u0219aptesprezece ani, protagonistul-narator \u2013 al c\u0103rui nume nu ni se face cunoscut, \u00een ciuda subiectivismului nara\u021biunii \u2013 este interesat de masturbare \u0219i se confrunt\u0103 cu un complex de inferioritate, av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103 cu modul \u00een care \u00ee\u0219i vede corpul (,,M\u0103 apropii de oglind\u0103 \u0219i m\u0103 uit cu aten\u021bie la fa\u021ba mea. E dezgust\u0103toare. Nu e pocit\u0103 sau negricioas\u0103, e pur \u0219i simplu dezgust\u0103toare.\u2019\u2019), complex sporit de teama c\u0103, pentru ceilal\u021bi, imaginea sa se reduce la activit\u0103\u021bile masturbatorii: ,,S-ar putea ca \u0219i prin ora\u0219 \u0219i la \u0219coal\u0103 s\u0103 m\u0103 f\u00e2\u021b\u00e2i de colo p\u00e2n\u0103 colo ca o reclam\u0103 vie a faptului c\u0103 m\u0103 masturbez \u00eentruna. Probabil c\u0103 ceilal\u021bi \u00ee\u0219i dau seama de obiceiul meu de a m\u0103 masturba imediat ce dau cu ochii de mine.\u2019\u2019 Pentru acest adolescent aparent tipic, ru\u0219inea \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te un debu\u0219eu \u00een fantasme criminale \u0219i c\u0103utarea identit\u0103\u021bii ia, la \u00eenceput, calea unui activism de st\u00e2nga mai mult iner\u021bial, de vreme ce nu \u00ee\u0219i poate argumenta op\u021biunile \u00een fa\u021ba surorii care lucreaz\u0103 ca asistent\u0103 la un spital militar.<\/p>\n Dup\u0103 un episod de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva surorii, ca urmare a e\u0219ecului \u00een a-\u0219i argumenta op\u021biunile politice, se retrage \u00eentr-un \u0219opron din gr\u0103dina familial\u0103, unde are ascuns\u0103 o sabie scurt\u0103 tradi\u021bional\u0103, numit\u0103 wakizashi<\/em>, sabie descoperit\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, ,,\u00een gr\u0103mada de gunoi c\u00e2nd \u00eemi construiam b\u00e2rlogul\u2019\u2019. Prezen\u021ba sabiei este o alt\u0103 ocazie de fantasme criminale, orientate falocratic, viz\u00e2nd uciderea ,,b\u0103rb\u0103te\u0219te\u2019\u2019 a unui ,,du\u0219man\u2019\u2019 asupra c\u0103ruia se revars\u0103 toat\u0103 frustrarea adolescentin\u0103 \u0219i a c\u0103rui identitate este destul de confuz\u0103: \u021bapi isp\u0103\u0219itori ca sora care lucreaz\u0103 la un spital al For\u021belor de Autoap\u0103rare, tat\u0103l care i-am impus s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre \u00eenv\u0103\u021batul prin toceal\u0103 pentru a intra la universitate sau g\u0103sirea unei slujbe, solda\u021bii din bazele americane sau politicieni conservatori.<\/p>\n \u00cen ziua urm\u0103toare, un examen pentru care nu s-a preg\u0103tit \u0219i o situa\u021bie penibil\u0103 \u2013 epuizat de cei 800 de metri pe care este obligat s\u0103-i alerge la proba de sport, urineaz\u0103 involuntar \u2013, de pe terenul de sport \u00eei sporesc anxiet\u0103\u021bile. \u00cens\u0103 hazardul face ca un coleg de \u0219coal\u0103 s\u0103 considere urinarea involuntar\u0103 de la finalul probei de 800 de metri drept un gest de frond\u0103 \u00eempotriva profesorului de sport, \u0219i \u00eei propune s\u0103 \u00eel \u00eenso\u021beasc\u0103 la manifesta\u021bia unei forma\u021biuni de extrem\u0103 dreapta. Sceptic, protagonistul-narator cedeaz\u0103 curiozit\u0103\u021bii \u0219i \u00ee\u0219i \u00eenso\u021be\u0219te colegul la miting. De\u0219i nu are simpatii de dreapta \u0219i compar\u0103 prezen\u021ba la un miting cu o ,,escapad\u0103 sexual\u0103\u2019\u2019, furia isteric\u0103, obsesiile vindicative \u0219i resentimentele din discursul liderului unui mic partid de extrem\u0103 dreapta cu un nume potrivit pentru obsesii vindicative&resentimente \u2013 calea imperial\u0103<\/em> \u2013 capteaz\u0103 frustr\u0103rile, complexele \u0219i pulsiunile sexuale adolescentine, p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care ura de sine este proiectat\u0103 asupra celor pe care discursul extremist \u00eei clasific\u0103 drept \u021bapi isp\u0103\u0219itori. Reconvertirea este \u00eencheiat\u0103 \u00een momentul \u00een care, confruntat cu dezaprobarea a trei fete din gara unde avea loc manifesta\u021bia, reac\u021bioneaz\u0103 printr-o r\u0103bufnire cu accente sexuale, \u00een timp ce b\u0103rba\u021bii din jur nu \u00eei mai provoac\u0103 nesiguran\u021b\u0103 \u0219i dispre\u021b de sine, ci o iluzie de maturizare: ,,Adul\u021bii m\u0103 privesc acum a\u0219a cum ar privi un alt adult care are o personalitate independent\u0103.\u2019\u2019<\/p>\n \u00censcris \u00een forma\u021biunea extremist\u0103, este informat de c\u0103tre lider c\u0103, la cei \u0219aptesprezece ani ai s\u0103i, este cel mai t\u00e2n\u0103r membru \u0219i are prilejul de-a descoperi c\u0103 \u00een micul partid de extrema dreapt\u0103 se mai afl\u0103 \u00eenc\u0103 trei adolescen\u021bi, dar to\u021bi trei au nou\u0103sprezece ani. Socializ\u00e2nd cu ei, observ\u0103 c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 expresia lor grav\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 vreo urm\u0103 de individualitate, ace\u0219tia sunt refractari formelor moderne de divertisment, precum jazz \u0219i filme cu scenarii plasate \u00een prezentul lor. \u00cen schimb, apreciaz\u0103 filmele istorice despre victoriile trecute ale Japoniei, precum r\u0103zboiul ruso-japonez din 1904-1905, r\u0103zboi care a consolidat statutul Japoniei de prima putere imperialist\u0103 a Asiei. De asemenea, prefer\u0103 filmele istorice \u00een care predomin\u0103 sabia ca arm\u0103 de lupt\u0103. De\u0219i admira\u021bia pentru armele tradi\u021bionale are \u0219i o cauz\u0103 practic\u0103, armele de foc fiind dificil de procurat \u0219i chiar liderul partidului extremist interzic\u00e2ndu-le, inapeten\u021ba pentru contemporaneitate \u0219i refugiul \u00een trecut \u2013 mai ales din partea unor adolescen\u021bi de nou\u0103sprezece ani \u2013 atest\u0103 paseismul structural oric\u0103rei ideologii na\u021bionaliste: de regul\u0103, idealizarea unor perioade trecute indic\u0103 anxiet\u0103\u021bi sociale \u0219i insatisfac\u021bie generalizat\u0103 fa\u021b\u0103 de prezent, ca urmare a unor dificult\u0103\u021bi economice, decalaje pronun\u021bate sau transform\u0103ri accelerate. \u00cen cazul Japoniei postbelice, muta\u021biile culturale ating resorturile identitare: protagonistul se consider\u0103 un Seventeen<\/em>, iar anglicismul semnific\u0103 nu doar v\u00e2rsta sa biologic\u0103, ci \u0219i, a\u0219a cum ne informeaz\u0103 nota de subsol, titlul unei reviste americane pentru adolescen\u021bi, indiferen\u021ba tat\u0103lui o pune pe seama unui ,,liberalism \u00een stil american\u2019\u2019, la fel cum \u00eei dispre\u021buie\u0219te pe membrii tineri ai Partidului Conservator pentru carierismul lor.<\/p>\n \u00cen cadrul partidului de extrem\u0103 dreapta, depersonalizarea presupune lecturi avizate (,,Nu citim dec\u00e2t c\u0103r\u021bile pe care ni le recomand\u0103 \u0219eful nostru.\u2019\u2019), cuprinz\u00e2nd titluri ca Mein Kampf<\/em> \u0219i volume specifice mi\u0219c\u0103rilor de extrem\u0103 dreapta din Japonia anilor \u201930, lecturi al c\u0103ror scop rezid\u0103 \u00een impactul de \u00eendoctrinare. \u00cendoctrinarea presupune arhicunoscuta eliminare a individualit\u0103\u021bii (,,Devotamentul \u0219i egoismul sunt incompatibile.\u201d), dar, mai ales, g\u0103sirea unui sens existen\u021bial \u00een \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area extremismului politic. Iar orice sens existen\u021bial presupune diminuarea sau, \u00een acest caz, evacuarea spaimei de moarte. Ceea ce \u00eenc\u0103 nu am men\u021bionat este faptul c\u0103, \u00eenainte de-a intra \u00een contact cu forma\u021biunea de extrem\u0103 dreapt\u0103, acest adolescent de \u0219aptesprezece ani este \u00eenfrico\u0219at teribil nu doar de perspectiva mor\u021bii, dar mai cu seam\u0103 de neantul care urmeaz\u0103 expierii. \u00cen c\u00e2teva fragmente, frica de neant este expus\u0103 cu mult\u0103 percutan\u021b\u0103: ,,Mi-e at\u00e2t de fric\u0103 de moarte, \u00eenc\u00e2t \u00eemi vine s\u0103 vomit. Sincer, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103 simt zdrobit de frica de moarte, m\u0103 apuc\u0103 o senza\u021bie de grea\u021b\u0103 \u00een piept \u0219i vomit. Dup\u0103 via\u021ba asta scurt\u0103, o s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 \u00eendur miliarde de ani \u00een nefiin\u021b\u0103 ca un zero \u2013 asta-i moartea de care m\u0103 tem. Lumea asta, universul acesta, toate celelalte universuri o s\u0103 continue s\u0103 existe miliarde \u0219i miliarde , iar \u00een tot timpul \u0103sta eu voi fi un zero. O ve\u0219nicie! De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la curgerea nesf\u00e2r\u0219it\u0103 a timpului dup\u0103 moartea mea, simt cum \u00eemi pierd cuno\u0219tin\u021ba de fric\u0103.\u2019\u2019 La ora de fizic\u0103, le\u0219in\u0103 \u00een momentul \u00een care profesorul le exemplific\u0103 infinitatea spa\u021biului cosmic printr-o alegorie S.F. La fel cum asociaz\u0103 somnul cu moartea \u0219i, \u00een cazul \u00een care s-ar c\u0103s\u0103tori, nu s-ar a\u0219tepta ca so\u021bia sa s\u0103 fie frumoas\u0103, ci s\u0103 fie capabil\u0103 de un anumit tip de compasiune: ,,S\u0103 stea treaz\u0103 toat\u0103 noaptea \u0219i s\u0103 vegheze ca nu cumva s\u0103 mor \u00een somn.\u2019\u2019 Al\u0103turi de frica de neant, trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u0219i alien\u0103rii acute datorate lipsa prietenilor, fricilor existen\u021biale \u0219i a \u00eendoielilor legate de propriul corp \u0219i sper\u0103 c\u0103 apartenen\u021ba politic\u0103 \u2013 ini\u021bial, din zona st\u00e2ngii \u2013 \u00eel va sc\u0103pa de singur\u0103tate.<\/p>\n Frica de moarte&neant dispar doar \u00een momentul \u00een care dispare \u0219i individualitatea, iar ideologia umple eul. La fel cum \u00eenregimentarea presupune \u0219i \u00eenl\u0103turarea responsabilit\u0103\u021bii pentru propriile alegeri. S\u0103 le exemplific\u0103m pe r\u00e2nd \u2013 dispari\u021bia fricii de moarte (,,Moartea, care c\u00e2ndva m\u0103 f\u0103cuse s\u0103 tremur disperat de fric\u0103, mi se pare acum complet lipsit\u0103 de sens.\u2019\u2019), \u00eenregimentarea (,,Eu ca individ am murit. Egoismul a murit.\u2019\u2019) \u0219i volatilizarea alegerii (,,Anxietatea celor care trebuie s\u0103 fac\u0103 o alegere \u00eemi e deja str\u0103in\u0103.\u2019\u2019), \u00eendoctrinarea fiind \u00eencheiat\u0103, protagonistul abandoneaz\u0103 lectura \u2013 activitate care \u0219i-a \u00eencheiat menirea \u2013 \u0219i se dedic\u0103 exclusiv ac\u021biunii politice. Astfel, va \u00eencepe c\u0103lirea trupului prin practicarea artelor mar\u021biale \u0219i particip\u0103 la spargerea unei manifesta\u021bii a st\u00e2ngii, cu care prilej \u00ee\u0219i pune \u00een aplicare fantasmele r\u0103zboinice \u2013 presupun\u00e2nd \u0219arjarea protestatarilor \u00een stil feudal, \u00een fapt prezen\u021ba aceluia\u0219i paseism nationalist. Moartea unei studente din r\u00e2ndurile manifestan\u021bilor \u00eei provoac\u0103 ,,orgasmul unui violator\u2019\u2019.<\/p>\n Sexualitatea, la r\u00e2ndul ei, are un rol decisiv \u00een procesul de convertire politic\u0103. Liderul partidului de extrem\u0103 dreapta \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu-\u0219i suprime dorin\u021bele sexuale, \u00eei d\u0103 bani \u0219i \u00eel trimite la un bordel (de fapt, o ,,baie turceasc\u0103\u2019\u2019, o no\u021biune care nu prea are echivalent \u00eentr-o \u021bar\u0103 ca Rom\u00e2nia, unde instalarea comunismului a \u00eensemnat \u0219i pierderea tradi\u021biei formelor de prostitu\u021bie organizat\u0103) pentru a fi masturbat de una din femeile de-acolo, de \u00eendat\u0103 ce \u00eenc\u0103 nu este preg\u0103tit pentru un act sexual propriu-zis. Sf\u0103tuit de un ,,camarad\u2019\u2019 s\u0103 mearg\u0103 \u00een uniforma de partid, va observa c\u0103 o uniform\u0103 de sorginte militar\u0103 exprim\u0103 suficient\u0103 masculinitate c\u00e2t s\u0103 scape de complexele de inferioritate. Tr\u0103ie\u0219te experien\u021ba de-a fi masturbat de o femeie precum un rit de trecere, iar orgasmul \u00eei este \u00eenso\u021bit de viziuni cu \u00eemp\u0103ratul nipon. La cap\u0103tul acestui rit de trecere, concluzioneaz\u0103 c\u0103 apartenen\u021ba \u00een cadrul unei grup\u0103ri de extrem\u0103 dreapta \u00eei d\u0103 dreptul s\u0103 dispun\u0103 de ceilal\u021bi dup\u0103 bunul plac. De altfel, rela\u021bia dintre protagonist \u0219i liderul partidului extremist are un substrat patern, cel de-al doilea devenind tat\u0103l surogat al primului.<\/p>\n Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva acest adolescent de \u0219aptesprezece ani este un perdant radical, acel individ care, conform eseului poetului Hans Magnus Enzensberger, confruntat cu e\u0219ecul at\u00e2t \u00een via\u021ba personal\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea profesional\u0103 \u0219i incapabil de-a se apropia de al\u021bii, este u\u0219or de recrutat de c\u0103tre diferite grup\u0103ri \u0219i mili\u021bii paramilitare, motivate ideologic sau doar de disponibilitatea pentru distrugere. Perdantul radical \u00ee\u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 ratarea, motiv pentru care dore\u0219te s\u0103-i distrug\u0103 pe ceilal\u021bi \u0219i s\u0103 piar\u0103 \u0219i el \u00een acest proces. \u00cen Cei care aduc groaza. Eseu despre perdantul radical<\/em>, Hans Magnus Enzensberger argumenteaz\u0103 c\u0103 ideologia \u00eel scoate pe perdantul radical din laten\u021b\u0103 \u0219i-l introduce \u00eentr-o comunitate format\u0103 din indivizi identici, b\u00e2ntui\u021bi de acelea\u0219i e\u0219ecuri&frustr\u0103ri. Iar cel care se erijeaz\u0103 \u00een conduc\u0103torul unei comunit\u0103\u021bi de perdan\u021bi radicali este la r\u00e2ndul s\u0103u tot un astfel de perdant \u0219i nu poate avea dec\u00e2t dispre\u021b pentru adep\u021bii s\u0103i, con\u0219tient fiind de situa\u021bia lor. Dispre\u021buindu-\u0219i adep\u021bii, dispari\u021bia lor \u00eei aduce satisfac\u021bie. Personajul Kunihiko Sakakibara, liderul partidului extremist din nuvela de fa\u021b\u0103, este un perdant radical: \u00een calitatea sa de veteran al celui de-al doilea r\u0103zboi sino-japonez (1937-1945), nu este dec\u00e2t un \u00eenfr\u00e2nt al istoriei \u0219i un marginalizat \u00een societatea nipon\u0103 postbelic\u0103, prin urmare, un ,,perdant obsesiv\u2019\u2019(termenul lui Hans Magnus Enzensberger) ai c\u0103rui discipoli nu-i pot aminti dec\u00e2t de propriile sale e\u0219ecuri. De\u0219i se apropie de protagonist (discut\u0103 cu p\u0103rin\u021bii acestuia pentru a le cere voie ca fiul lor s\u0103 se mute la sediul partidului \u0219i \u00eei asigur\u0103 c\u0103 \u00ee\u0219i va asuma responsabilitatea pentru el), \u0219tie c\u0103, perdant ca \u0219i el, acesta nu \u00eenseamn\u0103 nimic.<\/p>\n Scriam, la \u00eenceput, c\u0103 psihologia radicaliz\u0103rii din nuvela lui Kenzabur\u014d \u014ce transcende particularul istoric. De\u0219i naratorul-personaj nu-\u0219i dezv\u0103luie numele \u0219i nu men\u021bioneaz\u0103 vreun indice temporal, verso-ul copertei ofer\u0103 contextul: transpunerea literar\u0103 a cazului adolescentului Yamaguchi Otoya, care \u00een 1960 l-a asasinat pe liderul Partidului Socialist Japonez \u0219i s-a sinucis, dup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een \u00eenchisoare. A\u0219adar, suntem \u00een mijlocul R\u0103zboiului Rece, Japonia se afl\u0103 \u00een plin av\u00e2nt economic, iar prosperitatea generalizat\u0103 \u00eempinge extremismul la periferia social\u0103 (tinerii conservatori v\u0103d succesul \u00een mediul privat drept o trambulin\u0103 de lansare \u00een func\u021bii \u00een stat, o tipologie pe care protagonistul, odat\u0103 devenit membru al forma\u021biunii de extrem\u0103 dreapta, o dispre\u021buie\u0219te). \u00cen acest context social este inserat\u0103 o tematic\u0103 existen\u021bialist\u0103: moartea \u0219i neantul, libertatea \u0219i alegerea. \u00cens\u0103 moartea \u0219i specula\u021biile postmortem, libertatea \u0219i alegerea, dar \u0219i sexualitatea, sunt probleme de care se ocup\u0103 \u0219i religiile tradi\u021bionale. Faptul c\u0103 protagonistul vede \u00een apartenen\u021ba politic\u0103 drept o solu\u021bie la anxiet\u0103\u021bile singur\u0103t\u0103\u021bii, ca \u0219i rolul extremismului politic \u00een oferirea unui sens care s\u0103 anuleze frica de moarte, demonstreaz\u0103, ambele, cum mi\u0219c\u0103rile politice de mas\u0103 canalizeaz\u0103, \u00een societ\u0103\u021bile seculare, credin\u021be de tip religios. Iar Japonia post-1945 este una din cele mai seculare \u021b\u0103ri din lume. C\u0103 \u00eendoctrinarea politic\u0103 este tr\u0103it\u0103 ca o experien\u021b\u0103 religioas\u0103 transpare \u0219i din limbajul folosit: a ren\u0103scut ca ,,fiu al \u00cemp\u0103ratului\u2019\u2019, al c\u0103rui egoism i-a murit, la fel cum a murit \u0219i el ca individ.<\/p>\n \u00cen \u00eencheiere, leg\u0103turile dintre politic\u0103 \u0219i sexualitate, radicalismul ca o modalitate de-a \u00eentoarce spatele realit\u0103\u021bii curente \u0219i tr\u0103irea extremismului politic ca o experien\u021b\u0103 religioas\u0103 fac ca nuvela lui Kenzabur\u014d \u014ce, de\u0219i ap\u0103rut\u0103 acum mai bine de o jum\u0103tate de secol, s\u0103 fie relevant\u0103 \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n \n \n \n \n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Alexandru Iona\u0219cu Nuvela lui Kenzabur\u014d \u014ce \u2013 17 \u2013 surprinde, \u00een cele doar o sut\u0103 de pagini din Colec\u021bia Top 10+ de la Polirom, pulsiunile sexuale \u00een generarea con\u0219tiin\u021bei politice \u0219i etapele c\u0103tre extremism. Cel pu\u021bin, acestea sunt imaginile de suprafa\u021b\u0103. A\u0219a cum vom descoperi \u00een continuare, cele o sut\u0103 de pagini sunt mult […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1247],"tags":[1064,1113,1248,1250],"class_list":["post-11475","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-48","tag-alexandru-ionascu","tag-critica","tag-egophobia-48","tag-kenzaburo-oe"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2Z5","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11475","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11475"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11475\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11476,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11475\/revisions\/11476"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11475"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11475"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11475"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}