{"id":11508,"date":"2016-12-08T08:02:45","date_gmt":"2016-12-08T06:02:45","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11508"},"modified":"2017-01-01T18:34:02","modified_gmt":"2017-01-01T16:34:02","slug":"aer-si-msbp-o-fresca-a-iubirii-toxice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11508","title":{"rendered":"&#8220;Aer \u0219i MSbP&#8221; \u2013 o fresc\u0103 a iubirii toxice"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: right;\">de Alexandra Medaru<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">R\u0103zvan T. Coloja (n. 1979) este un scriitor or\u0103dean, absolvent al Facult\u0103\u021bii de Litere (specializarea Biblioteconomie, 2001), al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be (specializarea Informatic\u0103, 2003) \u0219i al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Socio-Umane (specializarea Psihologie, 2015) din cadrul Universit\u0103\u021bii Oradea. A debutat \u00een 2009 cu romanul <em>Fabrica de furnici <\/em>(Ed. Vremea), revenind cu un al doilea roman \u00een 2011, <em>Recolta Ro\u0219ie <\/em>(Ed. Herg Benet). A ap\u0103rut cu diverse texte \u00een reviste literare \u0219i antologii, printre acestea amintim: <em>Cercul literar de la Oradea (<\/em>coordonator: Marius Mihe\u021b, 2012) sau <em>Zombii: Cartea Mor\u021bilor Vii (<\/em>editor: Mircea Pric\u0103jan, 2013). \u00cen 2013 lanseaz\u0103 \u0219i culegerea de povestiri <em>Am auzit de&#8230; <\/em>\u00een format e-book. \u00cen prezent are publicate cinci romane, dintre care ultimele trei la Editura Crux Publishing, \u0219i anume: <em>Solda\u021bi ai terebentinei <\/em>(2015), <em>Pangeea, toamna <\/em>(2015) \u0219i <em>Aer \u0219i MSbP <\/em>(2016), toate acestea fiind cuprinse \u00een literatura transgresiv\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Aer \u0219i MSbP <\/em>(Ed. Crux Publishing, 2016) se \u00eencadreaz\u0103 \u00een stilul func\u021bional beletristic, categoria estetic\u0103 a comicului, subcategoria estetic\u0103 satiric\u0103 juvenalian\u0103 (care se caracterizeaz\u0103 printr-un ton amar, ironic, uneori chiar ne\u00eenduplecat \u0219i necru\u021b\u0103tor la adresa viciilor sociale\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 [<em>Encyclop\u00e6dia Britannica<\/em>, 1998], spre exemplificare vom da un citat din volum: \u201eUnul dintre talentele Petronelei e c\u0103 poate lua orice element din via\u021ba voastr\u0103 \u0219i-l poate transforma \u00een ceva negativ. Ca at\u00e2tea alte fete de v\u00e2rsta ei, viseaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103 doar ca s\u0103 poat\u0103 \u00eempu\u0219ca zeci de peisaje celebre. Cu c\u00e2t mai celebre, cu at\u00e2t mai bine. Sute de c\u0103r\u021bi po\u0219tale cu elementul principal \u00eencadrat prost sau cu iarba rupt\u0103 transformat\u0103 \u00eentr-o pictur\u0103 impresionist\u0103 din cauza lipsei de r\u0103bdare a m\u00e2nuitoarei camerei foto. Ca at\u00e2tea altele de v\u00e2rsta ei, viseaz\u0103 s\u0103 pozeze la presupusul balcon al Julietei, z\u00e2mbind extaziat\u0103 \u00eentr-o postur\u0103 voit romantic\u0103. Ceva s\u0103 fac\u0103 trimitere la o fire vis\u0103toare \u0219i leg\u0103turi cu Shakespeare, ceva care s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 <em>merite <\/em>acel loc.\/ C\u00e2teodat\u0103 Petronela m\u0103 face s\u0103-mi doresc s\u0103 o botez cu o sticl\u0103 de \u0219ampanie, \u00een modul \u00een care regii lanseaz\u0103 ambarca\u021biuni la ap\u0103.\u201d), genul literar epic, specia literar\u0103 a romanului transgresiv.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Postmodernist prin defini\u021bie (cu toate c\u0103 termenul <em>postmodernism<\/em> a fost utilizat cu mult \u00eenainte \u2013 inclusiv pentru a descrie \u201eo mi\u0219care arhitectural\u0103 ce \u00ee\u0219i avea r\u0103d\u0103cinile \u00een func\u021bionalismul extrem al \u0218colii Bauhaus\u201d [<em>Dictionary of the Social <\/em><em>Sciences<\/em>, Oxford University Press, 2002], cel care l-a sedimentat a fost istoricul britanic Arnold Toynbee \u00een <em>Study of History<\/em> [Bo Str\u00e5th, Nina Witoszek, <em>The Postmodern Challenge: Perspectives East and West<\/em>, Rodopi, 1999], iar \u201ela mijlocul anilor &#8217;70 criticul de art\u0103 \u0219i teoreticianul Charles Jencks l-a utilizat pentru a descrie mi\u0219c\u0103ri contemporane antimoderniste\u201d [<em>Encyclopedia of Science and Religion<\/em>, Macmillan, 2003], printre care cultura pop sau postminimalismul), romanul <em>Aer \u0219i MSbP <\/em>se \u00eenscrie \u00een acest curent din c\u00e2teva considerente: stilul este hibrid (o \u00eembinare de propozi\u021bii scurte cu fraze lungi), exist\u0103 un ra\u021bionalism modern \u0219i are loc o descoperire a subcon\u0219tientului (ambele exprimate prin analiza riguroas\u0103 f\u0103cut\u0103 de personajul-narator cu referire la situa\u021bii, oameni, mediu social etc.), asemenea scriitorului italian Umberto Eco (unul dintre cei mai de seam\u0103 reprezentan\u021bi ai postmodernismului), R\u0103zvan T. Coloja introduce o teorie a codurilor, cititorul fiind nevoit s\u0103 le interpreteze \u00een cheie proprie (dac\u0103 la Eco \u00een romanul <em>Numele trandafirului<\/em> este utilizat\u0103 intertextualitatea, Coloja apeleaz\u0103 la elemente de matematic\u0103, numerele \u0219i figurile geometrice fiind asociate unor evenimente sau chiar persoane, spre exemplificare: \u201eAveam 14 ani c\u00e2nd am \u00eent\u00e2lnit un tip la o nunt\u0103. Era singurul mai apropiat de v\u00e2rsta mea \u0219i am petrecut noaptea discut\u00e2nd \u0219i am fost cei mai buni prieteni, \u00een acea accep\u021biune tipic adolescentin\u0103 care te face s\u0103 vezi \u00eentr-un str\u0103in, care are acelea\u0219i gusturi muzicale, o posibil\u0103 oglind\u0103 a ta. Nu-mi amintesc cum ar\u0103ta, nu-mi amintesc din ce ora\u0219 era, nu-mi amintesc nici m\u0103car care era numele lui sau cu cine venise pe acolo. Cert e c\u0103 am fost cei mai buni prieteni timp de \u0219ase ore, iar num\u0103rul lui de telefon era 450452 plus prefixul capitalei.\/ At\u00e2t \u00eemi amintesc. Un \u0219ir de numere pe care-l pot lega de o amintire.\u201d).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 cum aminteam la \u00eenceputul acestei analize critice, romanul <em>Aer \u0219i MSbP <\/em>apar\u021bine literaturii transgresive, termen definit pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een 1993 de criticul Michael Silverblatt \u00een <em>Los Angeles Times <\/em>\u00eentr-un articol intitulat <em>Shock Appeal: Who Are These Writers, and Why Do They Want to Hurt Us?<\/em>, cu toate c\u0103 \u00een 1963 Michel Foucault scrisese un eseu (<em>A Preface to Transgression<\/em>) prin care \u00eencercase s\u0103 ofere informa\u021bii metodologice privind conceptul transgresiv \u00een fic\u021biune. Prin intermediul studiului s\u0103u, Michael Silverblatt \u00eei numea transgresivi pe acei autori care \u201e\u00een mod deliberat includeau con\u021binut nepl\u0103cut \u2013 tabuuri sexuale, violen\u021b\u0103, consum de droguri \u2013 doar pentru a provoca cititorul\u201d (Robin Moockerjee, <em>Transgressive Fiction: The New Satiric Tradition<\/em>, Palgrave Macmillan, 2013). Mai mult Robin Moockerjee afirma, de asemenea, despre literatura transgresiv\u0103 (care trateaz\u0103 probleme ale societ\u0103\u021bii \u0219i moduri neconven\u021bionale prin care diferite personaje, care pot p\u0103rea bolnave mintal, antisociale sau chiar nihiliste, caut\u0103 s\u0103 se elibereze de normele sociale impuse) c\u0103 abordeaz\u0103 tabuurile sociale (printre care chiar \u0219i incestul sau crima), av\u00e2nd origini inclusiv \u00een menipee (\u201ede la numele filosofului grec Menippos \u2013 sec. III \u00ee.H. \u2013 creatorul acestei specii. La \u00eenceput, variant\u0103 a <em>satirei <\/em>\u00een care se intercaleaz\u0103 fragmente \u00een proz\u0103, apoi oper\u0103 satiric\u0103 \u00een proz\u0103 \u00eemp\u0103nat\u0103 cu versuri. Pot fi considerate menipee <em>Satirikon<\/em>-ul lui Petronius, <em>M\u0103garul de aur<\/em> al lui Apuleius sau crea\u021biile unor Rabelais, Swift, Voltaire.\u201d [Irina Petra\u0219, <em>Teoria literaturii. Dic\u021bionar-antologie<\/em>, Ed. Didactic\u0103 \u0219i pedagogic\u0103, 2009]) sau \u00een scrierile marchizului de Sade. De\u0219i termenul de literatur\u0103 transgresiv\u0103 a fost introdus t\u00e2rziu, temele abordate \u00een aceast\u0103 form\u0103 de scriere au fost folosite inclusiv de autori precum Henry Miller (<em>Tropicul Cancerului<\/em>), Vladimir Nabokov (<em>Lolita<\/em>), William S. Burroughs (<em>Pr\u00e2nzul dezgolit<\/em>), iar unul dintre cei mai cunoscu\u021bi scriitori transgresivi contemporani este Chuck Palahniuk (<em>Fight Club<\/em>).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nici R\u0103zvan T. Coloja nu se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de la regulile literaturii transgresive, abord\u00e2nd teme precum iubirea defect\u0103, psihopatologia, falsitatea, consumerismul caracteristic societ\u0103\u021bii de ast\u0103zi \u0219i ratarea artistic\u0103, cele trei din urm\u0103 fiind redate mai ales prin interac\u021biunea personajului principal narator cu cercul s\u0103u de prieteni \u2013 filtra\u021bi prin analiza naratorului, nici unul dintre ace\u0219tia nu devine simpatic cititorului, din contr\u0103. C\u00e2teva citate vin \u00een sus\u021binerea acestor afirma\u021bii:<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u201eE Silviu \u0219i se apropie de mas\u0103 cu mi\u0219c\u0103rile lui de pr\u0103d\u0103tor care adulmec\u0103. Un pr\u0103d\u0103tor citadin. Dac\u0103 masca mea e de piatr\u0103, iar a lui Radu de calm, masca lui Silviu e de o bun\u0103voin\u021b\u0103 for\u021bat\u0103, mieroas\u0103, genul de expresie care \u00ee\u021bi d\u0103 de g\u00e2ndit \u00eenc\u0103 din primele clipe.\u201d<\/li>\n<li>\u201e\u00cen reclame vezi oameni ferici\u021bi c\u0103 \u0219i-au f\u0103cut rovignet\u0103, sur\u00e2sul lor reprezent\u00e2nd totalitatea momentelor tale pline de via\u021b\u0103. Aceia\u0219i oameni se demachiaz\u0103 dup\u0103 dou\u0103sprezece duble, c\u0103l\u0103toresc cu autobuzul, tr\u0103iesc \u00een garsoniere pe care nu \u0219i le pot permite \u0219i cel mai probabil sufer\u0103 de boli al c\u0103ror nume \u021bi-ar fi greu s\u0103-l pronun\u021bi. Acea familie perfect\u0103 care-\u021bi z\u00e2mbe\u0219te de pe ambalajul h\u00e2rtiei igienice \u2013 so\u021bul este un obscur fotomodel slovac, iar so\u021bia lui de ocazie a luat \u00een considerare la un moment dat g\u00e2ndul de a intra \u00een industria pornografic\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ceea ce majoritatea oamenilor nu \u00een\u021beleg este faptul c\u0103 visul lor nu se va realiza niciodat\u0103.\u201d<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\" start=\"3\">\n<li>Referitor la carierele lor artistice, dac\u0103 la \u00eenceput Petronela sus\u021bine c\u0103 au \u201enevoie de ceva definitoriu pentru a fi remarca\u021bi\u201d, finalul \u00eei reune\u0219te pe to\u021bi la Timi\u0219oara unde personajul principal, \u00eent\u00e2lnindu-se \u00een gar\u0103 cu aceea\u0219i Petronela afl\u0103 c\u0103 ea lucreaz\u0103 pe o teras\u0103, Silviu e taximetrist, iar Radu munce\u0219te \u00eentr-o redac\u021bie.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dintre aceste teme, for\u021ba romanului este dat\u0103 \u00eens\u0103 de povestea de iubire toxic\u0103 (relatat\u0103 de personajul principal masculin) dintre doi oameni cu tulbur\u0103ri de personalitate puternice (dar care se completeaz\u0103 unul pe cel\u0103lalt ca dou\u0103 piese de puzzle) \u0219i de elementele de psihopatologie, aspect redat chiar prin titlul romanului format prin al\u0103turarea substantivului <em>aer <\/em>(at\u00e2t de necesar \u00eentr-o rela\u021bie ce te sugrum\u0103 \u0219i te \u00eenal\u021b\u0103 \u00een acela\u0219i timp) \u0219i a acronimului <em>MSbP<\/em>, referindu-se la <em>Munchausen Syndrome by Proxy<\/em>, un tip de comportament ce \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te provenien\u021ba \u00een <em>Sindromul Munchausen<\/em> (caracterizat prin aceea c\u0103 persoanele afectate simuleaz\u0103 boala sau trauma psihologic\u0103 pentru a atrage aten\u021bia celor din jur). Spre deosebire de acest sindrom, MSbP-ul necesit\u0103 doi participan\u021bi: un bolnav \u0219i un a\u0219a-zis \u00eengrijitor, deoarece cel din urm\u0103 este cel care cauzeaz\u0103 r\u0103u bolnavului. Astfel este construit\u0103 iubirea \u00een romanul lui Coloja: el, \u00een rol de victim\u0103; ea, \u00een rol de salvator (\u00eens\u0103 nu pentru cea dint\u00e2i dat\u0103, drept dovad\u0103 st\u00e2nd cicatricile de pe m\u00e2na ei):<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e\u0218i e ca \u0219i cum i-ai auzi vocea pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u021bi \u0219opte\u0219te \u00een lobul urechii: \u00abE\u0219ti ca un drog pentru mine.\u00bb<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i vrei s\u0103 o crezi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00abTe-am salvat&#8230;\u00bb<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i vrei s\u0103 o crezi. Tu\u0219e\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00abAcum po\u021bi sa \u00eencepi din nou.\u00bb\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Elementele de psihopatologie nu se rezum\u0103 strict la rela\u021bia dintre cei doi protagoni\u0219ti, ele fiind pres\u0103rate prin text pentru a oferi cititorului o mai bun\u0103 perspectiv\u0103 asupra tulbur\u0103rilor de personalitate cu care se confrunt\u0103 personajele (borderline, tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiv\u0103), dar \u0219i asupra anxiet\u0103\u021bii, sinesteziei, disocierii etc., R\u0103zvan T. Coloja demonstr\u00e2nd astfel c\u0103 este un maestru al condeiului cu referire la acest domeniu. Elementele de matematic\u0103 (amintite mai \u00eenainte) utilizate de Coloja sunt menite s\u0103 arate disfunc\u021bionalitatea personajului-narator, tot a\u0219a cum prin implicarea direct\u0103 a cititorului autorul caut\u0103 s\u0103 amplifice st\u0103rile \u0219i experien\u021bele eroului s\u0103u: \u201eCa s\u0103 \u0219tii cum e: 2-4-8, 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1024. \u00cel iei pe 1024 \u0219i-l \u00eempar\u021bi la doi apoi aduni cu doi \u0219i e 514 iar 14 e format din doi de 7 \u0219i tragi din \u021bigar\u0103.\/ Ca s\u0103 \u0219tii cum e: concentreaz\u0103-te asupra unui singur punct \u0219i tot nu vei reu\u0219i s\u0103 scapi de tot ceea ce se petrece \u00een jur. B\u0103tut din palme \u0219i tonuri ridicate \u0219i \u00eei plasezi \u00een spa\u021biul \u00eenc\u0103perii dup\u0103 voce \u0219i e\u0219ti con\u0219tient de fiecare simultan.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Alte c\u00e2teva aspecte demonstreaz\u0103 rigurozitatea scriiturii \u0219i faptul c\u0103 avem de-a face cu un scriitor experimentat care \u0219tie cum s\u0103 pun\u0103 pe pagin\u0103 o poveste puternic\u0103:<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>alternan\u021ba timpului prezent cu perfectul compus \u00een contextul unui fir narativ care sare din prezent \u00een trecut \u00eenapoi \u00een prezent \u0219i abordarea unui stil scriitoricesc diferit de cel clasic minimalist al literaturii transgresive (Coloja \u00eembin\u0103 propozi\u021biile scurte cu fraze lungi) pentru a da intensitate pove\u0219tii de iubire, dar \u0219i experien\u021belor personajului narator;<\/li>\n<li>utilizarea alegoriei \u2013 personajul principal prime\u0219te de la iubita sa o maimu\u021b\u0103-lego care \u00eei devine cel mai bun prieten, iar pierderea maimu\u021bei coincide cu plecarea iubitei sale la Timi\u0219oara;<\/li>\n<li>\u00eemp\u0103r\u021birea numerelor de c\u0103tre personajul principal \u00een bune \u0219i rele, spre exemplu: 18 e \u00eentunecat, pe c\u00e2nd num\u0103rul 21 este m\u0103iestru, iar Coloja a ales s\u0103 scrie povestea personajelor sale \u00een exact 21 de capitole;<\/li>\n<li>coloana sonor\u0103 creat\u0103 de autor pentru acest roman \u2013 fiecare capitol, cu excep\u021bia celui de-al treilea (unde exist\u0103 un citat din Aldous Huxley, poate pentru c\u0103 2+1=3, iar mottoul ales pare prevestitor al finalului: \u201eHug me &#8217;till you drug me, honey;\/ Kiss me till I&#8217;m in a coma\u201d), are un c\u00e2ntec propriu (de la forma\u021bii precum Rome, Velvet Underground, Nine Inch Nails etc.) \u2013 care amplific\u0103 atmosfera volumului ce trebuie citit cu melodiile alese de Coloja pe fundal.<\/li>\n<li>finalul cutremur\u0103tor, la fel ca \u00eentreaga poveste de dragoste, \u00een care are loc inversarea rolurilor celor doi protagoni\u0219ti.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cenainte de a \u00eencheia, am avea c\u00e2teva recomand\u0103ri de f\u0103cut, \u0219i anume: ad\u0103ugarea unui cuprins, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 volumul este structurat pe capitole \u0219i corectarea unor erori de tehnoredactare la o a doua edi\u021bie, de\u0219i acestea nu reduc semnificativ calitatea scriiturii. C\u00e2t despre editarea realizat\u0103 de Andreea Sterea, coperta creat\u0103 de Ruxandra Tudoric\u0103 \u0219i h\u00e2rtia utilizat\u0103, acestea sunt de o calitate deosebit\u0103, pe m\u0103sura romanului analizat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen concluzie recomand acest\u0103 fresc\u0103 a iubirii toxice, celor interesa\u021bi de psihopatologie, celor care doresc s\u0103 (re)tr\u0103iasc\u0103 o dragoste ce te \u00eenal\u021b\u0103, te doboar\u0103, te salveaz\u0103 \u0219i te doboar\u0103 iar, dar \u0219i acelora dispu\u0219i s\u0103 confrunte realitatea zilelor noastre \u0219i s\u0103 vad\u0103 un punct de vedere necru\u021b\u0103tor asupra ei.<\/p>\n<p>#<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 <em>Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice<\/em>, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea <em>Tibet \u2013 China, un conflict latent<\/em>, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare \u0219i copywriter, implic\u00e2ndu-se, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile <em>Wilderness Research and Conservation<\/em> \u0219i <em>Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia<\/em>. A debutat \u00een 2013 cu textul <em>P\u0103catul<\/em> (\u00een <em>Revista de Povestiri<\/em>), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la <em>Inspired \u2013 Concurs de idei<\/em>, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul <em>Contraband\u0103-n alb <\/em><em>\u0219<\/em><em>i negru<\/em>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&amp;F organizat de <em>Revista de povestiri<\/em> \u0219i <em>Bookblog<\/em>, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. \u00cen 2015, nuvela dark fantasy <em>Re\u00cennoirea<\/em> este publicat\u0103 \u00een revista <em>Argos<\/em>, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia <em>Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em> (Ed. Millennium Books). Dup\u0103 apari\u021bia acestui text, Andreea Sterea (editor Crux Publishing) afirma: \u201ecititorul curios va avea ocazia p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it s\u0103 realizeze c\u0103 seria <em>C\u00e2ntec de ghea<\/em><em>\u021b\u0103<\/em> <em>\u0219<\/em><em>i foc <\/em>\u0219i-a pus \u00een mod fericit amprenta asupra scriitorilor contemporani\u201d. \u00cen 2016, Alexandra Medaru a publicat proza scurt\u0103 <em>\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir <\/em><em>\u0219<\/em><em>i un motan<\/em> (<em>Revista de suspans<\/em>, nr. 25), scriitorul Lucian Drago\u0219 Bogdan scriind cu referire la acest text: \u201eAutoarea confirm\u0103 talentul pe care l-am sesizat la prima ei povestire, <em>Re\u00cennoirea<\/em>\u201d. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, se lanseaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale <em>EgoPHobia<\/em>, cu rubrica <em>Arena cultural\u0103: cartea <\/em><em>\u0219<\/em><em>i filmul <\/em>(cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul <em>Aer \u0219i MSbP<\/em> de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. Blog personal: <em>Taramuridenicarieri.ro \u2013<\/em> recomandat \u0219i de scriitoarea Doina Roman (\u201eV\u0103 recomand blogul <a href=\"http:\/\/www.taramuridenicaieri.ro\/\">www.taramuridenicaieri.ro<\/a>, Alexandra Medaru, o prezen\u021b\u0103 sincer\u0103 \u00eentr-o lume care a\u0219teapt\u0103 oameni noi. Profesionalismul \u0219i dorin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba continuu o recomand\u0103 din plin\u201d).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Alexandra Medaru R\u0103zvan T. Coloja (n. 1979) este un scriitor or\u0103dean, absolvent al Facult\u0103\u021bii de Litere (specializarea Biblioteconomie, 2001), al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be (specializarea Informatic\u0103, 2003) \u0219i al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Socio-Umane (specializarea Psihologie, 2015) din cadrul Universit\u0103\u021bii Oradea. A debutat \u00een 2009 cu romanul Fabrica de furnici (Ed. Vremea), revenind cu un al [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1247],"tags":[1216,1113,1248,713],"class_list":["post-11508","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-48","tag-alexandra-medaru","tag-critica","tag-egophobia-48","tag-razvan-t-coloja"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2ZC","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11508","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11508"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11508\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11601,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11508\/revisions\/11601"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11508"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11508"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11508"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}