de\u00a0Adrian Grauenfels<\/p>\n
Constantin Noica, scrie Wikipedia, a fost un filosof, poet, eseist, publicist \u015fi scriitor rom\u00e2n. Este membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne(din 1990). Dup\u0103 liceu se \u00eenscrie la Facultatea de Filosofie \u015fi Litere din Bucure\u015fti, pe care o va absolvi \u00een 1931.<\/p>\n
\u00cen perioada 1932 – 1934 frecventeaz\u0103 societatea cultural\u0103 “Criterion”. Sub influen\u0163\u0103 lui Nae Ionescu, to\u0163i prietenii lui Noica de la”Criterion” – printre care \u015fi Mircea Eliade – vor deveni, mai devreme sau mai t\u00e2rziu legionari, dar fidel ideii c\u0103 lupta cultural\u0103 \u015fi nu cea politic\u0103 este calea pentru re\u00eenvierea cultural\u0103 a Rom\u00e2niei, Noica refuz\u0103 s\u0103 \u00eentre \u00een mi\u015fcarea legionar\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1933, timp de un an de zile, urmeaz\u0103 cursurile Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103, iar \u00een prim\u0103vara anului 1938 pleac\u0103 la Paris cu o burs\u0103 a statului francez, unde va sta p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1939. \u00cen mai 1940 \u00ee\u015fi sus\u0163ine la Bucure\u015fti doctoratul \u00een filozofie, cu teza \u201eCum e cu putin\u0163\u0103 ceva nou?\u201d. \u00cen luna august a aceluia\u015fi an face primul gest gazet\u0103resc de rezonan\u0163\u0103 legionar\u0103: scoate \u00eentr-un singur num\u0103r revista \u201eAdsum\u201d (adic\u0103 \u201eSunt aici, sunt de fa\u0163\u0103\u201d), pe care o scrie singur \u015fi o public\u0103 din bani proprii.<\/p>\n
\u00cen octombrie 1940 pleac\u0103 la Berlin \u00een calitate de referent de filosofie la Institutul Rom\u00e2no-German. Va r\u0103m\u00e2ne la Berlin p\u00e2n\u0103 \u00een 1944. Va participa de mai multe ori la seminarul de filozofie a profesorului Martin Heidegger, unde participa \u015fi un alt filozof rom\u00e2n important, Alexandru Dragomir.<\/p>\n
\u00cen perioada 1949 – 1958 are domiciliu obligatoriu la C\u00e2mpulung-Muscel. Aici, Noica \u015fi-a c\u0103p\u0103tat ideea filozofic\u0103 \u015fi totodat\u0103 \u015fi-a trasat principalele coordonate ale filozofiei sale de mai t\u00e2rziu. \u00cen 1958 Noica este arestat, anchetat \u015fi condamnat la 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103 cu confiscarea \u00eentregii averi. Al\u0103turi de el vor fi aresta\u0163i to\u0163i participan\u0163ii la seminariile private organizate de Noica la C\u00e2mpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de \u201egrupul Noica\u201d. Pentru vina unor lecturi \u015fi o carte despre Hegel publicat\u0103 la Paris, Noica este condamnat la 25 de ani de \u00eenchisoare. Execut\u0103 la Jilava 6 din cei 25 de ani, fiind eliberat \u00een august 1964.<\/p>\n
***<\/strong><\/p>\n S\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 \u00een\u0163elegem aversitatea \u015fi \u00eenfruntarea pe care comunismul, \u015fi de fapt securitatea o opun omului de cultur\u0103 Noica.<\/p>\n Noica era tipul de intelectual care \u00ee\u015fi \u00eempletea cariera cu destinul \u0163\u0103rii. O serie de mari g\u00e2nditori (Eliade, Cioran, Noica) devin “rom\u00e2ni fanatici” din nevoia de a-\u015fi lega via\u0163a de un destin colectiv. Cioran scrie \u00een anii 50: “La 30 de ani am f\u0103cut o pasiune disperat\u0103 pentru \u0163ara mea, agresiv\u0103, din care nu exist\u0103 sc\u0103pare \u015fi care m-a h\u0103r\u0163uit ani de-a r\u00e2ndul”. Aceast\u0103 pasiune \u00eei aduce pe cei trei s\u0103 adere la o mi\u015fcare pe care Cioran o calific\u0103 astfel: “crud\u0103, amestec de preistorie \u015fi profe\u0163ie, de mistic\u0103 a rug\u0103ciunii \u015fi a revolverului, persecutat\u0103 de autorit\u0103\u0163i”. Cei doi amici au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia \u00een exil voit, doar Noica a r\u0103mas s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sub un regim care distruge sistematic \u0163ara, apoi o sugrum\u0103 invoc\u00e2nd “iubirea de \u0163ar\u0103”. Un om pur \u015fi exaltat, Noica este opus unui paranoic semi-analfabet avid de putere. O institu\u0163ie pe care azi am defini-o ca terorist\u0103 (securitatea) exercit\u0103 puterea deghizat\u0103 \u00een “patriotism”.<\/p>\n Metodele de lucru ale securit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu intelectualii erau diverse \u015fi variate. \u00cen cazul lui Noica securitatea alege s\u0103-l pun\u0103 sub urm\u0103rire \u015fi s\u0103-l h\u0103r\u0163uiasc\u0103. Era invitat periodic la anchete la un ofi\u0163er de securitate. Dup\u0103 eliberarea din \u00eenchisoare \u00een 1964 devine obiectul central al intelectualilor viza\u0163i de regim. Gabriel Liiceanu explic\u0103 trei motive care l-au plasat \u00een topul listelor:<\/p>\n \u00a01- Avea cele mai vaste contacte cu emigran\u0163ii rom\u00e2ni cul\u0163i din Occident.<\/p>\n 2- La pu\u0163in timp dup\u0103 ie\u015firea din \u00eenchisoare cap\u0103t\u0103 o ascendent\u0103 influen\u0163\u0103 asupra tinerilor umani\u015fti din Rom\u00e2nia.<\/p>\n 3- Putea trimite afar\u0103 manuscrise “du\u015fm\u0103noase” pentru a fi publicate \u00een Occident.<\/p>\n O alt\u0103 posibil\u0103 problem\u0103 era c\u0103 tinerii influen\u0163a\u0163i de Noica s\u0103 nu o ia razna produc\u00e2nd disonan\u0163e fa\u0163\u0103 de ideologia oficial\u0103 aplicat\u0103 culturii. Dar leg\u0103turile sale cu crema intelectual\u0103 din str\u0103in\u0103tate prezentau un avantaj pentru spionii s\u0103i. Casa sa de la P\u0103ltini\u015f era \u00eemp\u00e2nzit\u0103 cu sisteme de ascultare, o serie de informatori sunt recruta\u0163i din anturajul filozofului, \u00eentr-o permanent\u0103 activitate care nu a \u00eencetat p\u00e2n\u0103 la moartea lui Noica. Toate aceste m\u0103suri c\u00e2t \u015fi suprvegherea sa frontal\u0103 \u00eel fac “un du\u015fman al regimului” cu care un dialog este imposibil.<\/p>\n Ascet din fire, Noica nu este deranjat de jalnica economie a Rom\u00e2niei, ci de neglijarea importan\u0163ei culturii \u00een formarea “omului adev\u0103rat”. Sim\u0163ind tancurile sovietice \u00een spate, Noica joac\u0103 singura carte valabil\u0103 \u00een ochii s\u0103i: crearea unei elite care s\u0103 asigure o continuitate cultural\u0103, care s\u0103 \u0163in\u0103 vie “flac\u0103ra spiritului”. Se baza pe poten\u0163ialul cultural intern, c\u00e2t \u015fi pe crearea unei \u015fcoli filozofice pentru care c\u0103uta tineri doritori de cultur\u0103. A\u015fa se face c\u0103 \u00een 1967 are loc la el acas\u0103 un seminar privat cu scopul de a descoperi genii poten\u0163iale. Vor urma \u015fi alte ini\u0163iative care mizau pe acea presupus\u0103 “iubire de \u0163ar\u0103” a organelor de partid. Securitatea tolera aceste planuri cer\u00e2nd \u00een schimb s\u0103 afle prin Noica, cum se raportau intelectualii emigra\u0163i la dictatura Ceausescu, iar mai apoi cereau s\u0103 fie determinat Mircea Eliade, devenit savant de anvergur\u0103 mondial\u0103, s\u0103 viziteze \u0163ara.<\/p>\n E momentul s\u0103 subliniem c\u0103 dup\u0103 20 de ani de la episodul legionar, domiciliu for\u0163at, \u00eenchisoare etc., Noica dep\u0103\u015fise stadiul politic al vie\u0163ii sale pe care \u00eel vedea consumat. El descoper\u0103 un mod de a satisface “iubirea de \u0163ar\u0103” f\u0103r\u0103 uzul politicii. Istoria se poate face prin cultur\u0103. A avut naivitatea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 diavolul poate fi convertit. \u00centr-o discu\u0163ie cu ofi\u0163erul de securitate care \u00eel chestiona, Noica spune: ” Eu v\u0103 caut s\u0103 m\u0103 ajuta\u0163i s\u0103 facem ceva \u00een cultur\u0103… Securitatea s\u0103 nu-mi cear\u0103 servicii la nivelul Securit\u0103\u0163ii.. Am fost p\u0103lmuit la \u00eenchisoare c\u00e2nd am spus c\u0103 nu-s informator …”<\/p>\n De fapt Noica cerea s\u0103 nu fie desfiin\u0163ate institutele de cecetare, dorea burse din str\u0103in\u0103tate, dorea c\u0103r\u0163i \u015fi reviste tip\u0103rite \u00een vest, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 20 de tineri geniali \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103 publice c\u0103r\u0163i despre Platon. Tot Liiceanu apreciaz\u0103 c\u0103 dup\u0103 frenezia cu care \u00een anii ’80 se d\u0103rmau biserici \u015fi se bloca orice contact cu tot ce era “str\u0103in”, r\u0103spunsurile primite de Noica erau repetate refuzuri. M\u0103rturiile lui Liiceanu, legat de Noica timp de 20 de ani, sunt cruciale:<\/p>\n “Noica nu ascundea nimic, aceasta era \u015fi for\u0163a lui. Livra date exacte, extrase din carnetul sau cu note de c\u0103l\u0103torie. Cum nu ascundea nimic \u00eei sf\u0103tuia \u015fi pe cei din anturajul sau h\u0103r\u0163ui\u0163i de securitate s\u0103 dea note informative ample. “Fi\u0163i one\u015fti zicea, s\u0103 vad\u0103 c\u0103 noi nu pl\u0103nuim guverne..”<\/p>\n \u00cen plus, Noica nu \u00eei agrea pe diziden\u0163ii de la Europa Liber\u0103 (Lovinescu, Ierunca), care denun\u0163au abuzurile \u015fi minciunile regimului comunist, concentr\u00e2ndu-se pe soarta culturii rom\u00e2ne\u015fti, care pl\u0103tea un pre\u0163 mare. \u00cen occident spunea c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se poate face o cultur\u0103 vie, uimindu-i pe cei din exil.<\/p>\n Culturalism<\/strong><\/p>\n De\u015fi putea ocazional s\u0103 dezerteze Noica r\u0103m\u00e2ne \u00een Rom\u00e2nia \u00een ideea c\u0103 cineva trebuie s\u0103 su\u0163in\u0103 miezul cultural care se pr\u0103bu\u015fe\u015fte. \u00ce\u015fi asum\u0103 imensa umilin\u0163\u0103 de a fi sub lupa securit\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi influen\u0163a nefast\u0103 adus\u0103 anturajului sau, supus supravegherii constante.<\/p>\n \u00cen culturalismul sau Noica propune o contradic\u0163ie unilateral\u0103 \u00een dialog: un termen contrazice, celalt accept\u0103. Un exemplu preferat era c\u0103 Romanii cuceresc pe Greci, dar ace\u015ftia de\u015fi \u00eenvin\u015fi \u00ee\u015fi educa \u00eenving\u0103torii. Comunismul \u00eenvinge, dar nu a ie\u015fit mutilat din confruntare?<\/p>\n P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Noica i-a convins chiar \u015fi pe emigran\u0163ii angaja\u0163i, dovedind c\u0103 \u00een circumstan\u0163e istorice teribile, omul poate g\u0103si o cale spre bucurie. F\u0103r\u0103 proiectul cultural Noica, tenacitatea \u015fi nebunia sa, Rom\u00e2nia ar fi fost mai trist\u0103, mai lipsit\u0103 de speran\u0163e.<\/p>\n Isoria lui Noica ne arat\u0103 cum ura \u015fi suspiciunea nu au leg\u0103tur\u0103 cu omul, ci cu cea ce el reprezint\u0103. Un intelectual are o for\u0163\u0103 \u015fi un impact moralizator la care un politician nici nu viseaz\u0103. De aceea \u00een ultimii ani de via\u0163\u0103 \u015fi mult dup\u0103 aceia Noica a fost atacat cu rea credin\u0163\u0103. Atacurile au venit din partea unora care nu s-au obosit s\u0103-i \u00een\u0163eleag\u0103 via\u0163a, nici s\u0103-i deschid\u0103 vreo carte. Ace\u015ftia sunt cei mai teribili \u00eenver\u015funa\u0163i. Ei se r\u0103fuiesc p\u00e2n\u0103 \u015fi cu discipolii lui Noica, pe care \u00eei numesc discipolii filozofului legionar, sau afirm\u0103 f\u0103r\u0103 dovezi c\u0103 Noica era un filozof colaborator, etc., nesesiz\u00e2nd c\u0103 Noica ridicase un steag: \u00cen vreme de restri\u015fte singura salvare este s\u0103 iube\u015fti ceva care poate fi iubit \u00een comun.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de\u00a0Adrian Grauenfels Constantin Noica, scrie Wikipedia, a fost un filosof, poet, eseist, publicist \u015fi scriitor rom\u00e2n. Este membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne(din 1990). Dup\u0103 liceu se \u00eenscrie la Facultatea de Filosofie \u015fi Litere din Bucure\u015fti, pe care o va absolvi \u00een 1931. \u00cen perioada 1932 – 1934 frecventeaz\u0103 societatea cultural\u0103 “Criterion”. Sub influen\u0163\u0103 lui Nae […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1247],"tags":[87,1120,1248],"class_list":["post-11534","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-48","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-48"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-302","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11534","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11534"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11534\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11536,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11534\/revisions\/11536"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}