{"id":11537,"date":"2016-12-17T23:49:05","date_gmt":"2016-12-17T21:49:05","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11537"},"modified":"2016-12-29T23:52:39","modified_gmt":"2016-12-29T21:52:39","slug":"o-scurta-istorie-a-scrisului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11537","title":{"rendered":"O scurt\u0103 istorie a scrisului"},"content":{"rendered":"

de\u00a0Adrian Grauenfels<\/p>\n

1 – <\/strong>De ce scriem ebraica f\u0103r\u0103 vocale – o scurt\u0103 istorie a scrisului <\/strong><\/p>\n

Este cert – omul este singura fiin\u0163\u0103 care comunic\u0103 prin scris. Dar cum a \u00eenceput scrisul \u015fi unde? Nu departe de noi, Sumerienii din Mesopotamia au pus bazele scrisului, acum vreo cinci mii de ani. Folosind ace de bambus ascu\u0163ite, ei desenau cuneiforme (simboluri din linii drepte, asem\u0103natoare cuielor) pe suprafa\u0163a unor t\u0103bli\u0163e de lut nears. Subiectele erau diverse: informa\u0163ii despre recolte, taxe, legi, scrisori, observa\u0163ii \u015ftin\u0163ifice etc. Acest limbaj era mig\u0103los \u015fi complicat la scris c\u00e2t \u015fi la citit, dar suficient \u00een a consemna \u015fi transmite ceva important semenilor. Acest scris arhaic reprezint\u0103 prima mare Revolu\u0163ie din cele 6 etape majore care marcheaz\u0103 istoria informa\u0163iei.<\/p>\n

<\/p>\n

Independent, scrisul apare \u015fi \u00een Egipt \u00een jur de 3200 BC \u015fi \u00een China la 1200 BC. Scrisul Egiptean hieroglific difer\u0103 total de cel Sumerian, cuneiform. La egipteni g\u0103sim un scris pictografic care reprezint\u0103 obiecte, animale, locuri sau cantit\u0103\u0163i. Dar la \u00eenceput aceste sisteme nu sunt legate de limba uzual\u0103, de fonetica vorbelor. Ele sunt sisteme informa\u0163ionale bazate pe simboluri a\u015fa cum g\u0103sim \u015fi azi \u00een semnalele rutiere, picturi, h\u0103r\u0163i, sau matematic\u0103, care nu necesit\u0103 o limba vorbit\u0103. Dar civiliza\u0163ia \u00eenainteaz\u0103, rela\u0163iile \u015fi informa\u0163ia devenind complexe, cer un mare num\u0103r de simboluri potrivite necesit\u0103\u0163ilor comunica\u0163ionale. A\u015fa se face c\u0103 \u00een China setul de simboluri trece de 40.000 de semne. \u00cen Egipt num\u0103r\u0103m circa 800 de semne \u00een primele scrieri \u015fi 5.000 \u00een perioada Greco-Roman\u0103. Memorarea unui astfel de uria\u015f set de semne era o sarcina mig\u0103loas\u0103 \u015fi lua ani de zile. Scribii \u00ee\u015fi dedicau toat\u0103 via\u0163\u0103 acestei \u00eendeletniciri. Ineficien\u0163a sistemelor de scris duce la o stratificare social\u0103, la o piramid\u0103 structurat\u0103 \u00een care \u00een v\u00e2rf sunt aristocra\u0163ii, st\u0103p\u00e2nii \u015fi preo\u0163ii care citesc \u015fi \u00een\u0163eleg semnele.<\/p>\n

Sub ei, vin supu\u015fii: o mare de sclavi \u015fi agricultori analfabe\u0163i.
\nDar perioada scrisului \u015fi a informa\u0163iei fusese declan\u015fat\u0103. Se num\u0103rau \u015fi alte culturi care probau scrisul: Olmecii din Mesoamerica (600 BC), Indienii (2600 BC) etc. Mai putem men\u021biona \u0219i t\u0103bli\u021bele de la T\u0103rt\u0103ria. Putem rezuma starea scrisului primitiv cu trei categorii:<\/p>\n

– Mnemonic: un desen (glif\u0103) care aminte\u015fte ceva
\n– Pictografic: glife care sugerau direct obiecte sau concepte
\n– Ideografic: glife care sunt simboluri abstracte reprezent\u00e2nd o idee sau concept<\/p>\n

A doua Revolu\u0163ie \u00een istoria comunica\u0163iei (\u015fi cea mai important\u0103) se petrece \u00een jur de 1800 BC, c\u00e2nd lucrurile se schimb\u0103 radical.<\/p>\n

2 – Alfabetul Proto-Semitic<\/strong><\/p>\n

Este vorba de ra\u0163ionalizarea sistemului de scris la aproximativ 1000 de ani dup\u0103 apari\u0163ia cuneiformelor \u015fi a hieroglifelor.
\nAceast\u0103 ra\u0163ionalizare a derivat din adaptarea heroglifelor la limbile semite vorbite pe teritoriul estic al Imperiului Egiptean, adic\u0103 peninsula Sinai \u015fi la nord de ea, Cnaanul. Aceast\u0103 ra\u0163ionalizare a transformat hieroglifele egiptene \u00een semne distincte, adaptate la limbile semite vorbite \u00een acest teritoriul. Toate limbile Semitice sau Indo-Europene folosesc alfabete derivate din acest alfabet primordial, dezvoltat aproximativ acum 3700-3800 de ani. Acest alfabet poart\u0103 c\u00e2teva denumiri, toate \u00eenseamn\u0103 acela\u015fi lucru, alfabet Sinaitic (proto-sinaitic) sau Cnaanit (proto-cnaanit).
\nAlfabetul Sinaitic era compus din semne care codificau heroglifele, care puteau fi inscrip\u0163ionate mult mai simplu dar necesitau o “specializare” mai accentuat\u0103 la citit. O popula\u0163ie semit\u0103 aflat\u0103 \u00een Sinai “\u00eemprumut\u0103” circa 30 de heroglife egiptene \u015fi le “ra\u0163ionalizeaz\u0103” \u00een 30 de semne diferite, fiecare reprezent\u00e2nd o consoan\u0103 lingvistic\u0103 (limbile semite nu aplic\u0103 vocale \u00een text).<\/p>\n

Importan\u0163a alfabetului (numele este luat de la primele litere ebraice alef \u015fi bet ) este cov\u00e2r\u015fitoare. Cu numai 24-26 de semne (litere) scribul reu\u015fe\u015fte s\u0103 produc\u0103 o informa\u0163ie complex\u0103, care urm\u0103re\u015fte fonetica limbajului chiar \u015fi f\u0103r\u0103 vocalele pe care le folosim \u00een viu grai .<\/p>\n

Se explic\u0103 acest fapt printr-o \u00eenl\u0103n\u0163uire a factorilor care au cristalizat scrisul de la dreapta la st\u00e2nga a\u015fa cum este folosit de toate limbile derivate din Arameic\u0103. Egiptenii au dezvoltat tehnica cioplirii \u00een piatr\u0103 care p\u0103stra textul hieroglific timp de secole sau milenii. T\u0103bli\u0163ele de lut au fost abandonate. Prelu\u00e2nd scrisul prin gravarea pietrei, triburile proto – semitice schimb\u0103 direc\u0163ia acestuia pentru ra\u0163ionamentul expus \u00een continuare.
\n\u00cen general oamenii folosesc de preferin\u0163\u0103 m\u00e2na dreapt\u0103 care motoric este controlat\u0103 de emisfera st\u00e2ng\u0103 a creierului. Este firesc s\u0103 \u0163inem ciocanul \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 \u015fi dalta \u00een st\u00e2nga. \u00cen felul acesta, lovitura de ciocan este precis aplicat\u0103 daltei pu\u0163in \u00eenclinat\u0103 spre st\u00e2nga. S-a produs astfel o prim\u0103 liter\u0103 pe suprafa\u0163a pietrei. Urm\u0103toarea va fi plasat\u0103 la st\u00e2nga literei precedente pentru simplu fapt c\u0103 spre st\u00e2nga avem c\u00e2mpul vizual liber \u015fi nu obstruc\u0163ionat de m\u00e2na scribului care \u0163ine dalta aproape de suprafa\u0163a pietrei. Scribul continu\u0103 s\u0103 ciopleasc\u0103 linii lungi de text de la dreapta la st\u00e2nga. Este o munc\u0103 grea, dar se poate economisi ceva energie elimin\u00e2nd vocalele. Emisfera st\u00e2ng\u0103 care este \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu cititul parcurge linii \u00eentregi de text, creierul integr\u00e2nd \u015fi extr\u0103g\u00e2nd \u00een\u0163elesul exact, din context. A\u015fa se face c\u0103 limbile semitice sunt integrative, g\u00e2ndirea \u00een acest caz este mai subiectiv\u0103, mai holistic\u0103 spre deosebire de citirea alfabetului derivat din Greac\u0103, scris de la st\u00e2nga la dreapta, \u015fi unde emisfera dreapt\u0103 a creierului are controlul. Uzul acestui alfabet duce la o g\u00e2ndire analitic\u0103, obiectiv\u0103, potrivit\u0103 cu \u015ftiin\u0163ele, precizia, determinismul. Sunt limbile europeene. Cei care scriu de la dreapta la st\u00e2nga sunt capabili de abstractizare, ei sunt atra\u015fi de o privire global\u0103. Evreii propun ideea unui unic Dumnezeu care creaz\u0103 cosmosul, lumea \u015fi omul. Prin cuv\u00e2ntul Domnului a fost creat\u0103 lumea, spune legenda, conex\u00e2nd astfel materia, via\u0163a \u015fi percep\u0163ia ei, ca fiind toate informa\u0163ie codat\u0103, structurat\u0103.
\nTriburile semitice produc (\u00een secolul 13 IEN), o scriere fundamental\u0103 omenirii: Biblia, sau Vechiul Testament.
\nBiblia este un document cople\u015fitor. Timp de 3000 de ani este scris\u0103, citit\u0103, copiat\u0103, comentat\u0103, recomentat\u0103, se scriu comentarii lacomentarii, interpret\u0103ri, care \u015fi ele vor fi comentate etc. (Obsesia studiului Bibliei se transform\u0103 \u00een zicerea “casa mea e Thora mea”.) Evreii locuiesc \u00eentr-o lume a informa\u0163iei – orale \u015fi apoi scrise.
\nLegenda spune c\u0103 Dumnezeu pred\u0103 cele 10 legi de conduit\u0103 lui Moshe, pe muntele Sinai.
\nSunt tablele legii, cioplite \u00een piatr\u0103, textul este ebraic, un triumf al primului alfabet (\u015fi unic) inventat de om. Biblia \u00eens\u0103\u015fi pomene\u015fte\u00een c\u00e2teva locuri actul scrisului. Iat\u0103 3 exemple:
\nYrmiahu – par. 30: Cuv\u00e2ntul rostit lui Yrmiahu din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel: ” Scrie \u00eentr-o carte toate cuvintele pe care \u0163i le-am spus”
\nDvarim – Moshe a scris \u00eentr-o carte cuvintele legii \u015fi a \u00eencredin\u0163at-o preo\u0163ilor, fii Levi\u0163ilor.
\nIoshua – Ioshua a f\u0103cut un leg\u0103m\u00e2nt cu poporul, i-a dat legi \u015fi porunci – la Shem. A scris aceste lucruri \u00een cartea legii lui D-zeu.
\nRabi Jonathan Sacks ne atrage aten\u0163ia asupra unui verset \u00een Biblie -Judec\u0103torii- par. 8: Ghideon este ales s\u0103 elibereze poporul lui Israel de sub jugul Mediani\u0163ilor. Cu 300 de lupt\u0103tori epuiza\u0163i el intr\u0103 \u00een a\u015fezarea Succoth \u015fi cere p\u00e2ine dar este refuzat. Evreii fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi dispera\u0163i surprind armata inamic\u0103 la Karkur, iar Ghideon captureaz\u0103 doi regi, pe Zevah \u015fi Zalmun. \u00centor\u015fi la Succoth Biblia ne spune:
\n“..a prins un t\u00e2n\u0103r care i-a dat \u00een scris numele c\u0103peteniilor din Succoth: erau 77 de b\u0103rba\u0163i “. \u00cen\u0163elegem c\u0103 t\u00e2n\u0103rul, cules la \u00eent\u00e2mplare, era cunosc\u0103tor al scrisului , fapt uluitor la acea vreme.
\n<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Alfabetul \u015fi limba arameic\u0103 scris\u0103 de la dreapta la st\u00e2nga va permite semi\u0163ilor s\u0103 consemneze (\u00een secolul 13 BC) geneza \u015fi legendele generate ulterior, \u00eentr-o scriere fundamental\u0103 omenirii: Biblia, sau Vechiul Testament.
\nBiblia este un document cople\u015fitor. Timp de 3000 de ani este scris\u0103, citit\u0103, copiat\u0103, comentat\u0103, recomentat\u0103, se scriu comentarii la comentarii, interpret\u0103ri, care \u015fi ele vor fi comentate etc. Obsesia studiului Bibliei se transform\u0103 \u00een zicerea “casa mea e Thora mea”. Evreii locuiesc \u00eentr-o lume a informa\u0163iei orale \u015fi apoi scrise.
\nLegenda spune c\u0103 Dumnezeu pred\u0103 cele 10 legi de conduit\u0103 lui Moshe, pe muntele Sinai. Sunt tablele legii cioplite \u00een piatr\u0103, textul este ebraic, un triumf al primului alfabet (\u015fi unic) inventat de om. Informa\u0163ia se na\u015fte, este \u00eenregistrat\u0103, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u015fi reprodus\u0103. Dar, ca s\u0103 transmitem informa\u0163ia mai departe, piatra cioplit\u0103 este un mediu foarte incomod.
\nEgiptenii descoper\u0103 papyrusul, o plant\u0103 rezistent\u0103 pe care se poate scrie, evreii din Sinai inventeaz\u0103 scrolul din pergament, un material bazat pe pielea de animale. Scrolul era scris cu o cerneal\u0103 special\u0103 apoi rulat pentru stocare \u015fi derulat \u00een timpul citirii. \u00cen secolul XX se decoper\u0103 scroluri \u00eentr-o pe\u015ftera din Qumran (l\u00e2ng\u0103 Marea Moart\u0103) – sunt cele mai vechi manuscrise care con\u0163in texte biblice sau din perioada celui de la 2-lea templu, scrise \u00een ebraic\u0103, \u00een arameic\u0103, \u00een dialect Nabateean, c\u00e2teva \u00een Greac\u0103. Ele sunt datate a fi din sec. 3 – 1 \u00eenaintea erei noastre. Uzul scrolului este abandonat \u00een secolul 6 al erei noastre. Apar c\u0103r\u0163ile.<\/p>\n

\n

3 – A treia Revolu\u0163ie: Codexul<\/strong><\/p>\n

\nLa \u00eenceputul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii scrolul devine nepractic, este voluminos \u015fi greu de manipulat. Romanii \u00eencep s\u0103 foloseasc\u0103 codexul care este un set de foi scrise \u015fi legate \u00eentre ele. Codexul era a\u015fezat pe un pupitru sau o pe mas\u0103 care prelua greutatea tomului. Pe h\u00e2rtie, velum (o membran\u0103 sub\u0163ire din piele de capr\u0103) sau pergament, se scria de m\u00e2n\u0103, cu un scris caligrafic, cu aur, cerneal\u0103 \u015fi iluminat cu decora\u0163ii colorate, numite anluminuri. Codexul era r\u0103sfoit \u00een timpul rug\u0103ciunilor sau al citirii.<\/p>\n

Urm\u0103toarele revolu\u0163ii \u00een istoria scrisului: <\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

4- Tipografia mecanic\u0103<\/strong><\/p>\n

\n

A fost inventat\u0103 \u00een Germania de Gutenberg \u00een jur de 1440. A permis reproducerea rapid\u0103 \u015fi exact\u0103 a textului scris. Prima carte produs\u0103 tipografic este Biblia Gutenberg, scris\u0103 \u00een Latin\u0103, a fost pus\u0103 \u00een circula\u0163ie la 1450 la Mainz. A marcat explozia cultural\u0103 \u015fi a catalizat rena\u015fterea \u00een Europa. Ea a transformat limbajul \u00eentr-un bun de consum transportabil. Este prima produc\u0163ie de mas\u0103, uniform repetabil\u0103. Imprimatele devin repede materie prim\u0103 pentru enciclopedii, manuale de \u00eenv\u0103\u0163at limbi str\u0103ine, \u015ftiin\u0163e, devin instrumente politice, la \u00eendem\u00e2n\u0103 regilor sau a curtenilor. Shakespeare \u00eel prezint\u0103 pe Henric V, a fi un literat, amator de art\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163e \u00een felul urm\u0103tor:<\/p>\n

\u00centreab\u0103-l orice t\u00e2lc politicesc
\nVa \u015fti gordianul nod s\u0103 \u00eel dezlege
\nCa v\u00e2ntul chiar, \u015ftrengarul r\u0103sf\u0103\u0163at
\nSe ast\u00e2mp\u0103r\u0103 c\u00e2nd regele vorbe\u015fte.<\/p>\n


\n5- Ziarul<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 1605 apare la Strassbourg o publica\u0163ie periodic\u0103 datorit\u0103 Germanului Johann Carolus numit\u0103 “Relation aller F\u00fcrnemmen und gedenckw\u00fcrdigen Historien” (Socoteal\u0103 \u015ftirilor importante \u015fi comemorabile) care este primul ziar din lume.
\nZiarul devine rapid instrumentul de informare \u015fi comunicare \u00eentre oameni \u015fi na\u0163iuni. El centralizeaz\u0103 p\u0103rearea despre guvern dar \u015fi opozi\u0163ia.
\nOmul devine tipografic, secven\u0163ial, pictural. Este fascinat de imaginea printat\u0103, de grafic\u0103 \u015fi desenele care \u00eenso\u0163esc textul.
\nTipografia \u015fi ziarul au spart t\u0103cerea \u015fi ignoran\u0163a maselor.\n<\/p>\n


\n6 – Ultima revolu\u0163ie: internetul, telefonul celular \u015fi declinul care a urmat.<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul lui internetul a fost salutat \u015fi admirat. Iat\u0103 spuneau, rezolvat\u0103 problema transmisiei de date \u015fi de imagini, practic nelimitat\u0103, \u00een toate col\u0163urile planetei.
\n\u00cen c\u00e2\u0163iva ani, poate o decad\u0103, noi modernii, am c\u0103p\u0103tat acces liber la informa\u0163ii, articole, ziare \u015fi c\u0103r\u0163i on line, am c\u0103p\u0103tat filme, muzic\u0103, art\u0103, socializare.. c\u00e2t \u015fi posibiltatea de stocare \u015fi circulare a informa\u0163iei produse de consumator: text, imagine, video. \u00cen paralel tehnologia a perfec\u0163ionat un alt produs fenomenal: telefonul celular care a adus \u00een buzunarul fiec\u0103ruia din noi un mic computer portativ de care nu ne mai desp\u0103r\u0163im. Suntem accesibili oriunde, oric\u00e2nd. Planeta a devenit astfel un enorm sat global.
\nPrograme ca Instagram sau Facebook \u00eencarc\u0103 zilnic netul cu text \u015fi miliarde de imagini produse de clien\u0163ii re\u0163elei. Waze indic\u0103 \u015foferului calea. WhatsApp transmite voce, text \u015fi fotografie indiferent unde \u00een lume.<\/p>\n

Iat\u0103 un paradis nesperat care a schimbat radical rela\u0163ionarea \u00eentre indivizi \u015fi media. Dar entuziasmul ini\u0163ial a sucombat repede, netul f\u0103c\u00e2nd loc unor persoane \u015fi institu\u0163ii care \u00eel folosesc \u00een scopuri malefice. Revista Time dedic\u0103 recent un reportaj extensiv \u015fi bine documentat despre situa\u0163ia netului, azi. Pe scurt, netul a fost acaparat de r\u0103uvoitori, “troli”, sunt numi\u0163i de autorul reportajului. S-au g\u0103sit activit\u0103\u0163i criminale, amenin\u0163\u0103ri, pedofilie, antisemitism, rasism, h\u0103r\u0163uire, fraude, spionaj, furt intelectual, atacuri virale etc, etc. 70% din participan\u0163i au fost agresa\u0163i de 5% care se declar\u0103 troli. Cine sunt trolii? Narcisi\u015fti, psihopa\u0163i, deranja\u0163i sexual, sadici sau hakeri care se amuz\u0103 distrug\u00e2nd ceva. Exemplele curg \u015fi ne uimesc prin magnitudinea \u015fi num\u0103rul crimelor f\u0103cute pe net. 80% din cei interoga\u0163i recunosc c\u0103 nu se mai angajeaz\u0103 \u00een discu\u0163ii de teama unei agresiuni on-line. 50% din femeile care se ocup\u0103 cu jurnalism pe net au fost interpelate de un trol care le-a numit proaste, le-a \u00eenjurat \u015fi a declarat \u00een public c\u0103 merit\u0103 s\u0103 fie violate. Un jurnalist care reporta despre regiunea noastr\u0103, Orientul Apropiat, a primit amenin\u0163\u0103ri cu moartea. \u00centr-un documentar f\u0103cut de BBC numit “V\u00e2n\u0103torul de Troli” un arbitru de futbol este surprins rup\u00e2nd amenin\u0163\u0103ri postate pe coridoare, la \u015fcoala fetei lui, mesajul cer\u00e2nd ca fata s\u0103 fie violat\u0103. Trolii nu pot fi bloca\u0163i. Administratorii re\u0163elelor sociale sunt imposibil de accesat iar poli\u0163ia nu face fa\u0163\u0103 reclama\u0163iilor. Cei normali renun\u0163\u0103, din comoditate \u015fi la\u015fitate. Internetul a devenit cuibul celor la\u015fi. Concluzia din Time: “Unii dintre noi sunt s\u0103n\u0103to\u015fi la minte, calmi, nimic nu ne \u00eenfurie. \u00cen era informa\u0163ional\u0103 de azi a r\u0103m\u00e2ne calm, este distructiv la fel ca \u015fi furia”.<\/p>\n


\nsurse foto: internet, rabi Jonathan Sacks, Vechiul Testament<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de\u00a0Adrian Grauenfels 1 – De ce scriem ebraica f\u0103r\u0103 vocale – o scurt\u0103 istorie a scrisului Este cert – omul este singura fiin\u0163\u0103 care comunic\u0103 prin scris. Dar cum a \u00eenceput scrisul \u015fi unde? Nu departe de noi, Sumerienii din Mesopotamia au pus bazele scrisului, acum vreo cinci mii de ani. Folosind ace de bambus […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1247],"tags":[87,1120,1248],"class_list":["post-11537","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-48","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-48"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-305","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11537","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11537"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11537\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11538,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11537\/revisions\/11538"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11537"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11537"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11537"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}