{"id":11605,"date":"2016-12-27T02:25:03","date_gmt":"2016-12-27T00:25:03","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11605"},"modified":"2017-01-07T02:27:20","modified_gmt":"2017-01-07T00:27:20","slug":"politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11605","title":{"rendered":"Pentru cititorii EgoPHobia, cu dragoste. \u0218i abjec\u0163ie"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen aprilie 1980, Richard Milhous Nixon, care cu 6 ani \u00eenainte fusese for\u0163at s\u0103-\u015fi dea demisia din func\u0163ia de pre\u015fedinte al USA \u2013 dup\u0103 realegerea sa \u00een 1972 -, publica o carte intitulat\u0103 The Real War<\/em>. Adev\u0103ratul r\u0103zboi. Sau r\u0103zboiul real. \u015etirea despre lucrare p\u0103trunsese p\u00e2n\u0103 la noi, \u00een sistemul colonial al imperiului ro\u015fu. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 la data apari\u0163iei, cea mai slab\u0103 administra\u0163ie american\u0103 de dup\u0103 r\u0103zboi, a lui Jimmy \u201cPeanuts\u201d Carter, avea mai pu\u0163in de un an de func\u0163ionat \u015fi tr\u0103ia ru\u015finea crizei ostatecilor de la ambasada din Teheran.<\/p>\n

Modelul metaforic de reprezentare a lumii acelei perioade era, \u00een termenii mitului american, unul de western. Satul, ora\u015ful \u015fi bandi\u0163ii. Bandi\u0163ii asediau ora\u015ful pentru a putea exploata nepedepsi\u0163i satul. \u015ei de a recruta \u0163\u0103rani. Model simplu, dar nu simplist \u015fi pe \u00een\u0163elesul americanilor. Ora\u015ful era, evident, lumea semitransatlantic\u0103. De la Gibraltar \u00een sus pe partea european\u0103, de la Rio Grande spre nord \u00een partea american\u0103. Bandi\u0163ii erau, la fel de evident, imperiul ro\u015fu. Pe care Ronnie Reagan, care avea s\u0103 preia peste 9-10 luni func\u0163ia de la Jimmy Peanuts \u00eel va numi imperiul r\u0103ului (Devil Empire<\/em>). Cum \u00een acel interesant an 1980 China comunist\u0103, aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een prelungirea rivalit\u0103\u0163ii cu Moscova \u015fi a concuren\u0163ei \u00een adjudecarea lumii a treia – satul lui Nixon, bazat\u0103 pe retorica ideologic\u0103 (ambele tabere se acuzau reciproc de revizionism, fiecare socotindu-se reprezentanta liniei consecvent marxiste, f\u0103cea o curte teribil\u0103 Washingtonului, Nixon avusese grij\u0103 s\u0103\u00a0 contureze vag, ambiguu \u015fi evanescent s\u0103la\u015ful bandi\u0163ilor.<\/p>\n

Cel pu\u0163in dou\u0103 concluzii se pot trage din modelul simplu al lui Nixon: pe de o parte realismul, pe de alta realitatea -\u015fi continuitatea-, st\u0103rii de r\u0103zboi. Dac\u0103 occidentul, \u00een comoditatea \u00eembuib\u0103rii – care sl\u0103be\u015fte cheful de lupt\u0103, se autolini\u015ftea, la nivelul marelui public, cu atributul edulcorant rece<\/em> referitor la r\u0103zboi (har cerului, nu \u015fi la e\u015faloanele \u00eenalte ale responsabilit\u0103\u0163ii strategice), \u00een cl\u0103direa de pe strada Lubianka, ce privea statuia lui Feliks Edmundovici Dzerzhinski, nici portarul nu g\u00e2ndea altfel dec\u00e2t \u00een termeni de r\u0103zboi efectiv.<\/p>\n

Dar paradigma bipolar\u0103 avea s\u0103 fie dep\u0103\u015fit\u0103 foarte repede dup\u0103 aparenta victorie american\u0103 (a occidentului ar fi excesiv spus) \u00een r\u0103zboiul aparent rece \u015fi \u00een sfertul de secol trecut de la n\u0103p\u00e2rlirea imperiului ro\u015fu, realitatea geopolitic\u0103 s-a \u00eendep\u0103rtat progresiv de la ea \u015fi continu\u0103 s\u0103 se dep\u0103rteze accelerat. De fapt \u015fi conceptul de lume multipolar\u0103 nu are \u00eenc\u0103 acoperire global\u0103, asta depinde de evolu\u0163ia unor posibile puteri regionale, ca India \u015fi Brazilia. Dac\u0103 imperiul ro\u015fu a revenit deja \u00een for\u0163\u0103, ofensiv pe toate planurile, deocamdat\u0103 China tace \u015fi acumuleaz\u0103. Economic. \u015ei cine acumuleaz\u0103 economic, acumuleaz\u0103 \u015fi militar. \u00cen anii ’80 Japonia controla o parte deja greu de neglijat din economia USA. Acum deficitul american \u00een rela\u0163ia cu China dep\u0103\u015fe\u015fte bugetele unor \u0163\u0103ri. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exporturile chineze pe pia\u0163a totu\u015fi cea mai absorbant\u0103 sunt nu numai imense, dar cresc. Care sunt motivele competitivit\u0103\u0163ii exportului chinez? \u00cen principal dou\u0103: costurile sc\u0103zute datorit\u0103 nivelului medu \u00eenc\u0103 relativ sc\u0103zut al salariilor pe de o parte \u015fi impunitatea chinez\u0103 fa\u0163\u0103 de practica extrem de larg\u0103 a pirateriei economice. O \u0163ar\u0103 mic\u0103 spre medie nu \u015fi-ar permite s\u0103 copieze produse sub branduri notorii f\u0103r\u0103 sanc\u021biuni, \u00eens\u0103 masa economiei chineze e mult prea mare ca s\u0103 nu fie imun\u0103 la asemenea am\u0103nunte. Proprietarii interna\u0163ionali ai brandurilor copiate \u00een China \u00ee\u015fi compenseaz\u0103 pierderile pe seama economiilor emergente, iar economia chinez\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103.<\/p>\n

Deficitul comercial imens \u015fi \u00een cre\u015ftere al USA \u00een raport cu China nu e singurul factor de risc al Americii. Cel mai grav dezechilibru este intern. Dac\u0103 erodarea clasei mjlocii a \u00eenceput \u00eenc\u0103 din anii ’80, acum asist\u0103m nu doar la dispari\u0163ia acesteia, ci la o adev\u0103rat\u0103 mi\u0219care tectonic\u0103 financiar\u0103. Cu consecin\u0163e sociale negative. Explozia pre\u0163urilor locuin\u0163elor le face intangibile pentru contribuabil, \u00een timp ce num\u0103rul mediu de angaja\u0163i per agent economic continu\u0103 s\u0103 scad\u0103, tinz\u00e2nd spre unu. Nu e vorba de o pauperizare propriu-zis\u0103 a micului contributor la PNB, \u00een cifre absolute, ci de \u00eendep\u0103rtarea dramatic\u0103 a perspective de stabilizare social\u0103 a segmentului celui mai productiv. Iar aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103 face ca locuin\u0163ele standard din megalopolisul coastei de est s\u0103 fie accesibile mai ales magna\u0163ilor transn\u0163ionali. E o imigrare sui generis, paralel\u0103 cu cea hispano-asiatic\u0103, dar profund disjunct\u0103. Problema e, \u00eens\u0103, alta. O parte din aceste pre\u021buri nu astronomice, nici suprarealiste, ci de-a dreptul periculoase e reprezentat\u0103 de bani speculativi. Care nu exist\u0103. N-au nici o acoperire \u00een valori economice. Situa\u0163ia din proximitatea joiei negre din octombrie 1929 pare a fi multiplicat\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, iar lec\u0163ia crahului bancar determinat de creditele ipotecare din 2007 pare a fi uitat\u0103. Vorbim de pre\u0163uri imobiliare exacerbate. Semnalate deocamdat\u0103 exclusiv \u00een ora\u015fele mari. Un singur exemplu, furnzat de surse newyorkeze: un penthouse nu pe Empire State Building, ci doar pe terasa unui bloc pe Wall Street are pre\u0163ul de 99 miloane de USD. Cine-l poate cump\u0103ra, \u00een afar\u0103 de magna\u0163ii ruso-sino-arabi? Dar chiar locuin\u021bele medii nu mai pot fi achitate \u00een rate de solicitantul curent dec\u00e2t asum\u00e2ndu-\u0219i credite pe o perioad\u0103 ce-i excede speran\u0163a de via\u0163\u0103. Tablou antisocial, care aparent n-ar putea fi echilibrat f\u0103r\u0103 explozii destabilizatoare.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00een State o tendin\u0163\u0103 de autonomizare p\u00e2n\u0103 la autarhie a unui num\u0103r cresc\u00e2nd de gospod\u0103rii. Mai mult sau mai pu\u0163in comparabil\u0103, p\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile, cu febra ad\u0103posturilor antiatomice (de fapt antinucleare) dup\u0103 ce, prin tr\u0103darea so\u0163ilor Rosenberg, adversarul din a\u015fa-zisul r\u0103zboi rece, imperiul ro\u015fu \u00een format stalinist, a dob\u00e2ndit arma nuclear\u0103. Conectarea la re\u0163eaua informativ\u0103 (telefonie, internet) nu mai e azi o problem\u0103, nu cere dependen\u0163\u0103 de conexiuni prin fir.<\/p>\n

Cu b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103 e cu totul altceva. Europa s-a contaminat cu virusul letal al corectitudinii politice, de la americani, care l-au inventat. Vezi defini\u0163ia lui Horia Patapievici, \u00een volumul s\u0103u de debut: corectitudinea politic\u0103 e comunismul american. Poate c\u0103 nici filosoful fizician la baz\u0103 n-a sesizat profunzimea ideii domniei sale. Comunismul a fost doar una dintre formele spiritului totalitar. Biserica cre\u015ftin\u0103 \u00eens\u0103\u015fi, cu prec\u0103dere \u00een formatul ei apusean, care a constituit liantul civiliza\u0163iei europene, a avut, ca revers al medaliei, partea sa totalitar\u0103. De la hoardele de cre\u015ftini care au ucis-o pe Hipathia, matematiciana din Alexandria \u015fi au incendiat o parte din celebra bibliotec\u0103 (distrugere terminat\u0103 de califul Omar c\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu) la Savonarola. Ocolim \u00eentruc\u00e2tva Inchizi\u0163ia, al c\u0103rei dosar e mai complicat \u015fi care a beneficiat istorice\u015fte de o atireclam\u0103 profund dispropor\u0163ionat\u0103. De unde o imagine public\u0103 foarte stabil\u0103, care ecraneaz\u0103 doza de nedreptate a acestei imagini.<\/p>\n

Desigur, un exponent exemplar al spiritului totalitar l-a dat regimul nazist. Adic\u0103 al partidului na\u021bional socialist al muncitorilor din Germania. Din fericire n-a durat dec\u00e2t 12 ani. Dincolo de crimele sale, dimensiunea totalitar\u0103 e relevat\u0103 mai ales de similitudinea arderii c\u0103r\u0163ilor de c\u0103tre nazi\u015fti cu arderea, \u00een etape, a bibliotecii din Alexandria. C\u0103ci spiritul totalitar func\u0163ioneaz\u0103 la nivel ideatic.<\/p>\n

De ce corectitudinea politic\u0103 are o esen\u021b\u0103 totalitar\u0103? Pentru c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 fasoneze min\u0163ile \u00eempotriva naturii. Dac\u0103 \u00eenlocuim poncifele corectitudinii politice cu poncifele comuniste, metoda coercitiv\u0103, discursul, sunt acelea\u015fi. Reeditarea lui Huck Finn cenzur\u00e2nd cuv\u00e2ntul nigger are efect social limitat \u00een America, ofensiva \u00eempotriva s\u0103rb\u0103torilor tradi\u0163ionale cre\u015ftine \u00een Europa are un effect destructurant mai amplu \u015fi mai profund.<\/p>\n

Ciud\u0103\u0163enia \u015fi hazul amar al simptomelor maladive ale organismului social European sunt \u00eens\u0103, altele. De o impecabil\u0103 absurditate. Problema Europei e una biologic\u0103. Punctual demografic\u0103. Statistic, o comunitate uman\u0103, definit\u0103 pe baza unui set de criterii, poate subzista numai de la o rat\u0103 medie de \u00eenlocuire de 2.1 copii\/cuplu. Sub aceast\u0103 limit\u0103 critic\u0103, exit\u0103 o limit\u0103 determinat\u0103 a duratei ei de subzisten\u0163\u0103. Dup\u0103 aceast\u0103 durat\u0103 limit\u0103 extinc\u021bia comunit\u0103\u0163ii e asigurat\u0103. Comunitatea dispare. Or, din p\u0103cate, independent de factori de presiune economici, militari, ideatici \u015fi idelogici, comunitatea europenilor e condamnat\u0103 la extinc\u0163ie. Iar ameliorarea parametrilor demografici prin imigra\u0163ie alogen\u0103 p\u00e2n\u0103 la echilibrarea asigur\u0103toare supravie\u0163uirii ar cere, prin calcule statistice simple, un procent de imigra\u0163ie care ar denatura esen\u0163a acestei comunit\u0103\u0163i. E greu de crezut c\u0103 liderii europeni nu sunt con\u015ftien\u0163i de aceast\u0103 realitate dramatic\u0103 generat\u0103 de politica de absorb\u0163ie masiv\u0103 \u015fi mai ales neselectiv\u0103 din ultimii 2-3 ani a unui megacurent de refugia\u0163i \u00eentre care s-au infiltrat, inevitabil, un num\u0103r incontrolabil de terori\u015fti. Efectele acestei politici iresponsabile se v\u0103d. De-ar fi numai aceast\u0103 dovad\u0103 de iresponsabilitate \u00eenc\u0103 ar mai fi doar de semnalat \u015fi de denun\u0163at. Dar iresponsabiliatatea \u00een materie a frau kanzler se conjug\u0103, vai, cu iresponsabilitatea deciziei de \u00eenchidere a tuturor centralelor nucleare ale Germaniei \u00een decurs de 10 ani. Dintre care deja vreo 5 au \u015fi trecut. Livr\u00e2nd astfel \u0163ara care e motorul economic al UE \u015fantajului energetic al \u0163arului Putin.<\/p>\n

Dac\u0103 starea demografic\u0103 a Europei – din care, ne place, nu ne place, facem parte – e a\u015fa cum e, adoptarea progresiv\u0103 a corectitudinii politice, prelungit\u0103 \u00een iresponsabila politic\u0103 de imigrare, nu pot avea ca efect de ansamblu dec\u00e2t accelerarea destructur\u0103rii organismului social european. Nu am date pe care s\u0103 se poat\u0103 baza evalu\u0103ri calculabile, dar e de presupus c\u0103 durata subzisten\u0163ei nealterate a acestei comunit\u0103\u0163i umane, creatoare de civiliza\u0163ie ar putea fi de ordinal c\u00e2torva zeci de ani. Nu putem s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la Carol Martel (ciocanul), care a oprit pe drumul \u00eentre Poitiers \u015fi Tours, imvazia musulman\u0103 \u00een 732. Salv\u00e2nd Europa \u015fi permi\u0163\u00e2nd, astfel, indirect, nepotului s\u0103u Charlemagne, s\u0103 \u00eentemeieze primul imperiu apusean dup\u0103 cel roman. Am\u00e2n\u00e2nd adic\u0103 aceast\u0103 invazie cu 13 secole.<\/p>\n

Care s\u0103 fie rostul acestor considerente? Nimic altceva dec\u00e2t datoria pricina\u015fului de serviciu de a-\u015fi face meseria. Care, vorba delicatului \u015fi straniului\u00a0 Jerome David Salinger, e nu de a \u00eenc\u00e2nta, ci de a edifica (Pentru Esm\u00e9, cu dragoste \u015fi abjec\u0163ie<\/em>).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu   \u00cen aprilie 1980, Richard Milhous Nixon, care cu 6 ani \u00eenainte fusese for\u0163at s\u0103-\u015fi dea demisia din func\u0163ia de pre\u015fedinte al USA \u2013 dup\u0103 realegerea sa \u00een 1972 -, publica o carte intitulat\u0103 The Real War. Adev\u0103ratul r\u0103zboi. Sau r\u0103zboiul real. \u015etirea despre lucrare p\u0103trunsese p\u00e2n\u0103 la noi, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1247,109],"tags":[1120,1248,110],"class_list":["post-11605","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-48","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-48","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s6DakB-politic","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11605","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11605"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11611,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11605\/revisions\/11611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}