{"id":11638,"date":"2017-03-20T10:13:01","date_gmt":"2017-03-20T08:13:01","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11638"},"modified":"2017-04-19T23:47:58","modified_gmt":"2017-04-19T21:47:58","slug":"cand-politica-devine-religie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11638","title":{"rendered":"C\u00e2nd politica devine religie"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Repet cu orice ocazie c\u0103 genera\u0163ia mea, a celor n\u0103scu\u0163i dup\u0103 r\u0103zboi, e binecuv\u00e2ntat\u0103. De ce? Tocmai deoarece e n\u0103scut\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi. S-a n\u0103scut, adic\u0103, odat\u0103 cu regimul colonial impus Rom\u00e2niei de ocupantul imperial stalinist, cu complicitatea alia\u0163ilor occidentali. A deschis ochii \u00een zorii acestui regim. A fost modelat\u0103 de sistem(ul regimului). R\u0103spunsul genera\u0163iei la presiunea matri\u0163ei formative a fost nuan\u0163at. Dar cu ceva mai reluctant dec\u00e2t al genera\u0163iei urm\u0103toare. De ce? Deoarece un anume procent din ea a beneficiat de o baz\u0103 firesc reluctant\u0103 la programul destructiv la care \u0163ara era supus\u0103. Astfel, un anume procent din membrii acestei genera\u0163ii, au primit, din mediul familial \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, unii anticorpi. \u00cen perioada inerentei confuzii, care se \u00eentinde de pe la sf\u00e2r\u015fitul copil\u0103riei p\u00e2n\u0103 dup\u0103 \u00eenceputul tinere\u0163ii, ac\u021biunea anticorpilor, contestat\u0103 la suprafa\u0163\u0103, n-a ac\u0163ionat dec\u00e2t pasiv. A relevat celor arma\u0163i cu ace\u015fti anticorpi natura limbii de lemn a propagandei regimului de atunci. Progresiv. \u015ei, aten\u0163ie, oarecum invers propor\u0163ional cu impulsul individual spre arivism. Dar propor\u0163ional, poate cu un coeficient mai redus, cu apeten\u0163a individual\u0103 pentru obiectele de studiu bazate pe logic\u0103: matematic\u0103, \u015ftiin\u0163e ale naturii. Iar mai t\u00e2rziu, propor\u0163ional cu educa\u0163ia \u015fi forma\u0163ia \u00een c\u00e2mpul definit.\u00a0<\/p>\n

S\u0103 admitem c\u0103 e mai mult dec\u00e2t dificil, de nu chiar problematic, s\u0103 evalu\u0103m procentual ponderea segmentului descris mai sus. Dar nu cred c\u0103 e esen\u021bial. Rostul acestui preambul e practic unul singur. El \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice mecanismul form\u0103rii, la un anume segment, probabil minoritar, al genera\u0163iei, unui sim\u0163 al dimensiunii totalitare. Am constatat personal existen\u0163a acestui sim\u0163 c\u0103tre mijlocul anilor ’90, c\u00e2nd am luat contact cu comuncarea internautic\u0103, extra e-mail, la acea vreme, sub forma e-grupurilor. Nimerind pe unul a\u015fa zis spiritualist<\/em>, \u00eentr-o bun\u0103 diminea\u0163\u0103 un energumen a venit cu salutul voios: cum sta\u0163i azi cu dezvoltarea spiritual\u0103? M\u0103 izbise similitudinea p\u00e2n\u0103 la identitate cu lozinc\u0103ria anilor ’50. Cum sta\u0163i azi cu perfec\u0163ionarea preg\u0103tirii politice? S\u0103 faci conexiunea \u00eentre dou\u0103 lucruri a\u015fa de diferite nu e, \u00een linii mari, posibil dec\u00e2t pe baza unui sim\u0163 anume. Constatasem c\u0103-l am. Apoi ani de zile m\u0103 tot miram cum se f\u0103cea c\u0103 al\u0163i omologi ai mei, reluctan\u0163i la influen\u0163a comunist\u0103, care, mai ales, aleg\u00e2nd emigrarea, se dovediser\u0103 mai activi ca mine. Care, \u00een urma unor reflec\u0163ii \u015fi analize gospod\u0103re\u015fti, decisesem s\u0103 nu semnez efectiv carta ’77 care i-ar fi provocat pe tovar\u0103\u015fi s\u0103 m\u0103 dea afar\u0103 din \u0163ar\u0103. <\/em>Cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een destule cazuri.<\/p>\n

Am r\u0103mas nedumerit, oric\u00e2t ar p\u0103rea de ciudat, p\u00e2n\u0103 la fabricarea textului de fa\u0163\u0103. C\u0103ci exist\u0103 probleme la care nu pot g\u00e2ndi gospod\u0103re\u015fte dec\u00e2t scriind despre ele. Habar n-am cine mai posed\u0103, la diferite nivele de acuitate, acest sim\u0163 al dimensiunii totalitare, cum l-am numit. Oricum \u00een lumea adep\u0163ilor spiritualismului <\/em>e exclus. Al doilea fenomen care mi-a declan\u015fat reflexul sim\u0163ului descris a fost corectitudinea politic\u0103<\/em>. C\u0103 esen\u0163a acestui concept ajuns paradigm\u0103 totalitar\u0103 e evident pentru oricine e imun la puterea formativ\u0103 a conceptului. Nu e cazul s\u0103 insist. Am aflat de aceast\u0103 no\u0163iune din volumul de debut al lui Horia Roman Patapievici, Cerul v\u0103zut prin lentil\u0103,<\/em> (Humanitas, 1995), \u00een care un capitol era dedicat descrierii fenomenului definit de aceasta sintagm\u0103. Generat \u00een mediul universitar american, dominat accentuat de intelectualitatea st\u00e2ngist\u0103, preluat apoi la nivelui \u00eentregii societ\u0103\u0163i, pe filiera adep\u0163ilor liberalismului \u00een sens american, recte ai partidului democrat. Filosoful rom\u00e2n, fizician la baz\u0103, a numit sec fenomenul: comunism american.<\/p>\n

\u00cenainte de a intra \u00een subiect, s\u0103 stabilim dou\u0103 aspecte, pentru a finaliza introducerea: care sunt factorii favorizan\u0163i ai form\u0103rii mecanismului intuitiv pe care l-am numit sim\u0163ul dimensiunii totalitare \u015fi pe ce se bazeaz\u0103, obiectiv, senza\u0163ia produs\u0103 de acest sim\u0163 c\u0103 mi\u015fc\u0103rile asa zis spiritualiste \u015fi megami\u015fcarea corectitudinii politice sunt de esen\u0163\u0103 totalitar\u0103. Ne vom limita la o schi\u0163\u0103 argumentativ\u0103, doar pentru a da o osatur\u0103 coerent\u0103 demersului de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

C\u0103 acest sim\u0163 are maxime \u015fanse de a se fi format \u00een genera\u0163ia n\u0103scut\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi \u2013 da \u015fi nu. Cele anterioare \u00eel aveau format, prin for\u0163a lucrurilor. Condi\u0163iile, deci frecven\u0163a de manifestare, scad progresiv pe m\u0103sura lipsei op\u0163iunilor la promo\u0163iile ulterioare. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea genera\u0163ie. Prin controlul informa\u0163iei publice. \u00cencep\u00e2nd cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul. Dar la nivelul genera\u0163iei, condi\u0163iile propice formarii sim\u0163ului sunt restrictive. Sunt exclu\u015fi indivizii adapta\u0163i nativ, cei cu impulsul promov\u0103rii, cei nu excesiv de con\u015ftien\u0163i etc. A fi intelectual nu-I nici o garan\u0163ie. S\u0103 re\u0163inem asta\u2026 dac\u0103 a\u015f spune c\u0103 sunt singurul individ din genera\u0163ia mea dintre cei pe care-i cunosc care posed\u0103 acest sim\u0163 nu numai c\u0103 a\u015f min\u0163i. Dar mai ales m-a\u015f autosabota. Am \u00eent\u00e2lnit destui. Dar, aten\u0163ie, cu to\u0163ii izola\u0163i \u00een propriile sfere de conexiuni. \u015ei, mai ales, cu sim\u0163ul recunoa\u015fterii dimensiunii totalitare aflat \u00een grade diferite de dezvoltare. Nimic mai firesc. \u00cen plus, f\u0103r\u0103 a face caz de aceast\u0103 realitate. Consider\u00e2nd-o ca ineluctabil\u0103.<\/p>\n

R\u0103spunsul la a doua \u00eentrebare e simplu. S\u0103 identific\u0103m factorii caracterizan\u0163i ai unei mi\u015fc\u0103ri\/structuri de esen\u0163\u0103 totalitar\u0103. Un lider\/leadership arbitrar, o mas\u0103 gregar\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103 de bun\u0103 credin\u0163\u0103 (bazat\u0103 mai ales pe ignoran\u0163\u0103), completate de o diziden\u0163\u0103. De regul\u0103 fragmentat\u0103. Atunci c\u00e2nd structura are o identitate statal\u0103, uneori leadershipul e r\u0103sturnat, c\u00e2nd diziden\u0163a trece din stadiul fragmentar \u00eentr-unul compact \u015fi c\u00e2nd raportul de for\u021be se schimb\u0103, spontan, prin acumulare, sau ca urmare a unor for\u021be externe. Dar atunci \u00eens\u0103\u015fi diziden\u0163a, ajuns\u0103 leadership, func\u0163ioneaz\u0103 tot \u00een format totalitar. \u00cens\u0103 cea mai important\u0103 caracteristic\u0103 a structurilor totalitare e impunerea, de c\u0103tre leadership, a unei retorici demagogice. Care, odat\u0103 acceptat\u0103 de masa gregar\u0103, cap\u0103t\u0103 caracter religios. Nu trebuie s\u0103 confund\u0103m no\u0163iunea extins\u0103 de religie cu cea de religie cre\u015ftin\u0103. Doctrina islamist\u0103 fundamentalist\u0103 e, la un anume nivel exterior, opus\u0103 celei a neoliberalismului bazat pe corectitudinea politic\u0103, dar ambele au acela\u015fi caracter totalitar. Am spus acceptat\u0103? Impus\u0103! Elementele retoricii devin tabu! Exact pe similitudinea asta a functionat reflexul mental aflat la baza sim\u0163ului recunoa\u015fterii caracterului totalitar.<\/p>\n

Retorica a\u015fa zis spiritualist\u0103 fie folosit\u0103 ca doctrin\u0103 impus\u0103 \u015fi acceptat\u0103 de victime lipsite de imunitate mental\u0103 la megaescrocherii care merg p\u00e2n\u0103 la organizare paramilitar\u0103, fie, la modul benign, func\u0163ion\u00e2d la nivel forumistic, cu formele intermediare, are comun tocmai tabuul ideatic. Fiecare adept devine un agent de difuzare, pun\u00e2ndu-\u015fi resursele, inclusiv materiale, la dispozi\u0163ia leadershipului eventual impersonal. Aparent str\u0103in\u0103 doctrinei a\u015fa zis spiritualiste, cea mai agresiv\u0103 dintre sectele neoprotestante, martorii lui Iehova, depune \u00een plus un efort sistematic pentru prozelitism. \u00cen rest func\u0163ioneaz\u0103 la fel.<\/p>\n

Din mediul universitar american, dominat de st\u00e2ngism (care, chiar \u00eenainte de cartea de debut a lui Patapievici, era descris ca atare de intelectuali rom\u00e2ni emigra\u0163i), corectitudinea politic\u0103 a devenit mentalitate dominant\u0103 \u00een mod absolut pe ambele maluri ale Atlanticului, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la excrescen\u0163e institu\u0163ionale. Vezi cazul Barnevernet, acesta cu o dezvoltare autonom\u0103 specific\u0103 (http:\/\/oldrimsix.info\/barnevernet-o-oglinda-paradoxala\/<\/a>). Caracterul totalitar devine evident \u00eent\u00e2i de toate tocmai prin tabuul ideatic impus. Orice dizident individual la doctrina PC e tratat de masa gregar\u0103 actual\u0103 precum era tratat de masa gregar\u0103 de atunci orice dizident la poncifele comuniste, p\u00e2n\u0103 s\u0103 i se aplice mijloacele coercitive institu\u0163ionale ale fiec\u0103rei megastructuri. C\u0103 PC a c\u0103p\u0103tat, ca element fundamental al politicii neoliberalismului transatlantic totalitar un caracter cel pu\u0163in quasireligios devine evident pentru orice observator care \u015fi-a p\u0103strat independen\u0163a de g\u00e2ndire.<\/p>\n

Obiectul acestui articol nu este identificarea bazei politice a st\u00e2ngii americane. Dar despre asta cititorii au la dispozi\u0163ie excelenta sintez\u0103 Fascismul liberal<\/em> (Jonah Goldberg, Doubleday, 2008, tradus\u0103 \u00een 2010 de Polirom).<\/p>\n

De la caz la caz, religia corectitudinii politice nu mai e suficient\u0103 ca idee for\u0163\u0103 a managementului politic. E prea general\u0103. Prea abstract\u0103. Habar n-am care e mecanismul de control \u00een alte \u0163\u0103ri mai mult sau mai pu\u0163in omoloage, id est din Europa de est. Dar \u00een Rom\u00e2nia, religia impus\u0103, ca poncif totalitar, se nume\u015fte lupta \u00eempotriva coruptiei<\/strong>.<\/p>\n

Pentru a l\u0103muri afirma\u0163ia, s\u0103 pornim de la corup\u0163ie. Pe de o parte e un fenomen inerent oric\u0103rui organism social. Dar \u00een grade diferite. Cu c\u00e2t organismal social e mai ra\u0163ional, mai eficient \u015fi mai functional, cu at\u00e2t mai controlabil\u0103 e corup\u0163ia. Cu at\u00e2t mai mult e mai cu putin\u0163\u0103 ca nivelul ei s\u0103 fie men\u0163inut sub cel critic. \u015ei, desigur, invers. Sistemul colonial al imperiului ro\u015fu, prin nautura sa totalitar\u0103, a dezvoltat un nivel ridicat de corup\u0163ie. At\u00e2t \u00een metropl\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een colonii. Id est \u00een sfera de influen\u0163\u0103. N\u0103p\u00e2rlirea numit\u0103 c\u0103derea comunismului<\/em>, sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului rece<\/em> etc n-a \u00eensemnat dec\u00e2t c\u0103 e\u015falonul maxim al serviciilor \u015fi al v\u00e2rfurilor partidelor comuniste se s\u0103turase s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 \u00een interesul strategic al imperiului \u015fi al leadershipurilor coloniale valori imense care nu-i apar\u021bineau. C\u0103ci doctrina comunist\u0103 spunea f\u0103r\u0103 echivoc c\u0103 totul apar\u0163ine poporului. Prin\u2026 reprezentan\u0163ul acestuia, partidul comunist. Desigur, \u00eentreg spectacolul nu se putea derula f\u0103r\u0103 o coniven\u0163\u0103 la nivelul puterilor bipolare. Iar momentul a fost ales c\u00e2nd oricum sistemul comunist se gripase, \u00een fa\u0163a falimentului economic. Cine pe cine a p\u0103c\u0103lit e o \u00eentrebare care excede cadrul \u015fi subiectul.<\/p>\n

Cum sistemul osificat ajunsese la limita de func\u0163ionare, implozia sa fu numit\u0103 revenire la democra\u0163ie. Care, de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103, lu\u0103 forme diferite. \u00cen Rom\u00e2nia, dictatura lui Nicolae Ceau\u015fescu a fost, de fapt, substituit\u0103 de cea a lui Ion Ilici Iliescu. Firesc, nivelul corup\u0163iei, ajuns\u0103 \u00een faza de metastaz\u0103 generalizat\u0103, a crescut. Progresiv. Aparent, dar deloc paradoxal, nivelul corup\u0163iei la v\u00e2rf a crescut brusc tocmai odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area institu\u021biei definite a o combate: Departamentul Na\u0163ional Anticorup\u0163ie. DNA. De ce? Explicabil. Puterea corupe. Iar puterea absolut\u0103 corupe \u00een mod absolut. N-are importan\u0163\u0103 cine a spus-o, important e c\u0103 func\u0163ioneaz\u0103. Iar procurorii au, \u00een sistemul judiciar din ultimii 12 ani, putere absolut\u0103. \u015ei cum au fost numi\u0163i cu ghiotura, n-au cum s\u0103 aib\u0103 r\u0103spunderea exercit\u0103rii puterii lor. Mi ales c\u0103\u2026 dar s-o lu\u0103m da capo.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2004 sistemul judiciar fusese reglat mai mult sau mai pu\u0163in normal. Premierul din legislatura 2001-2004 instituise o structur\u0103 numit\u0103 Parchet Na\u0163ional Anticorup\u0163ie. PNA. A c\u0103rui eficien\u0163\u0103 e greu de evaluat. Cert este doar c\u0103 n-a fost \u00een focarul at\u00e2t al mass mediei c\u00e2t, mai ales, \u00een centrul vie\u0163ii sociale, precum actualul DNA. Dar, \u00een prima jum\u0103tate a lui 2005, ministrul de justi\u0163ie impus \u00een guvernul alian\u0163ei D.A. de pre\u015fedintele proasp\u0103t ales a reorganizat din r\u0103d\u0103cini \u00eentreg sistemul judiciar. Ceea ce a constituit baza sistemului de putere, prin numiri \u015fi fideliz\u0103ri \u00een posturi cheie. \u00cencep\u00e2nd din 2005 num\u0103rul procurorilor numi\u0163i a crescut brusc. Treptat, fostul pre\u015fedinte al statului \u015fi-a consolidat sistemul de putere subordon\u00e2ndu-\u015fi mai toate structurile de control: Consiliul Superior al Magistraturii \u2013 CSM, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u2013 \u00ceCCJ, Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Integritate \u2013 ANI, Consiliul Na\u0163ional al Audiovizualului \u2013 CNA, str\u00e2ns unite \u00een jurul binomului<\/em> DNA & SRI. \u00cenlocuind lideri neutri ai acestor structuri cu personaje obediente. Iar \u00een cei 2 \u00bd ani din mandatul urma\u015fului s\u0103u la Cotroceni at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te puterea sistemului, c\u00e2t mai ales a propagandei acestuia, lucrurile au luat o cre\u015ftere exploziv\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 argumente punctuale, concrete, care sus\u0163in natura totalitar\u0103 a regimului. C\u00e2teva le vom consemna. Dar rostul acestui articol e, de fapt, altul. Anume de a decela, izola \u015fi descrie similitudinea sistemelor de idei ale comunismului totalitar \u015fi a regimului bazat e religia luptei \u00eempotriva corup\u0163iei.<\/em> Expresia comunism totalitar<\/em> nu e neap\u0103rat un pleonasm. C\u0103ci \u00een anii 80-90 cu prec\u0103dere, eurocomunismul*, aflat \u00een opozi\u0163ie \u00een Europa occidental\u0103, pleda, logic, pentru pluralismul democratic.<\/p>\n

Natura unui regim devine identificabil\u0103, vizibil\u0103, dac\u0103 i se analizeaz\u0103 structura logic\u0103 a propagandei. Id est a ideologiei publice. F\u0103r\u0103 a cobor\u00ee \u00een straturile mai ad\u00e2nci ale istoriei, e suficient a focaliza pe regimul comunist, identic \u00een \u0163ara de origine, pe care prefer s-o numim imperiul ro\u015fu (sau formatul leninist-stalinist al imperiului \u0163arist) \u015fi, dup\u0103 o genera\u0163ie \u00een hinterlandul european postbelic. Sistemul de idei specific e construit prin juxtapuneri\/conexiuni for\u0163ate, f\u0103r\u0103 acoperire logic\u0103. Formalismul conceptual al doctrinei oficiale e construit pe scheletul marxismului clasic. Amendat deja de Lenin, ca justificare teoretic\u0103 a posteriori a secven\u0163ei faptelor prin care a ajuns la putere, cu ajutorul serviciilor secrete ale Reichului german, prin lovitura de stat din 25 octombrie\/7 noiembrie 1917 \u015fi apoi a exercit\u0103rii acestei puteri. Logica aparent\u0103 a doctrinei comuniste a fost asimilat\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de o popula\u0163ie cu o capacitate critic\u0103 inerent mijlocie, dar nu poate rezista \u015fi istorice\u015fte nici n-a rezistat analizei critice venit\u0103 din zona diziden\u0163ei inerente, materie prim\u0103 timp de peste 70 de ani pentru arhipelagul gulag<\/em> al\u0103turi de victime ale epur\u0103rilor nonideologice staliniste \u00een cadrul lichid\u0103rii oric\u0103ror forme de opozi\u0163ie la puterea sa absolut\u0103. Nu vom da exemplific\u0103rilor caracter de divaga\u0163ie, f\u0103c\u00e2nd un tablou al celei de-a doua genera\u0163ii, postbelice, a sistemului comunist totalitar, \u00een t\u0103rile Europei de est, e de ajuns s\u0103 not\u0103m c\u0103 harta gulagului rom\u00e2nesc (vezi http:\/\/destinatii.liternet.ro\/destinatie\/8\/Sighet-Memorialul-Victimelor-Comunismului-si-al-Rezistentei.html<\/a>) a acoperit toat\u0103 \u0163ara, iar victimele au ajuns la cam un milion.<\/p>\n

De ce am numit prevalen\u0163a unor asemenea paradigme religie? Pentru imensa majoritate a popula\u0163iei, din care se selecteaz\u0103 cititorii ambelor publica\u0163ii, sensul comun al cuv\u00e2ntului religie e cel indus de propaganda comunist\u0103. Am mai scris depre falsa antinomie dintre ceea ce numim religie \u015fi ceea ce numim \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n

Paradigma comunist\u0103, prin doctrina \u015fi propaganda ei, con\u0163in\u00e2nd, cel pu\u0163in implicit, principiul totalitar, folosea termeni generali ca religie, sau partid, f\u0103r\u0103 diferen\u0163e specifice, ca termeni monolit. Partidul nu avea nevoie s\u0103 fie numit comunist, cu 2 excep\u0163ii formale, nici nu exista alt partid. Cu religia era mai complicat. C\u0103ci sistemul comunist nu lupta \u00eempotriva religiei, el \u00eensu\u015fi fiind, malgr\u00e9 lui<\/em>, o form\u0103 de religie, ci \u00eempotriva cre\u015ftinismului, a credin\u0163ei, ca unul dintre cei 4 vectori fundamentali ai condi\u0163iei umane. \u015ei-\u015fi aroga ca aliat ceea ce numea \u015ftiin\u0163\u0103. De facto zona rigid-fundamentalist\u0103 (sic) a teritoriului uman al \u015ftiin\u0163ei.<\/p>\n

Acum ajungem la subiect. Pe care l-am numit religia luptei \u00eempotriva corup\u0163iei.<\/em> S\u0103 pornim de la c\u00e2teva considerente generale \u00een jurul fenomenului. Corup\u0163ia e, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 variabil\u0103, inerent\u0103 condi\u0163iei umane. Cu c\u00e2t o comunitate uman\u0103, \u00een particular un stat, e condus\u0103 mai autoritar, cu at\u00e2t nivelul corup\u0163iei e mai ridicat. E tocmai materializarea butadei: Puterea corupe, iar puterea absolut\u0103 corupe \u00een mod absolut. <\/em><\/p>\n

Fusesem, \u00een urm\u0103 cu ani, impresionat, \u00een Japonia, de scrupulozitatea chelnerilor, care nu acceptau nici un bac\u015fi\u015f. Cuv\u00e2ntul, de origine turceasc\u0103, definea un obicei generalizat \u00een aparatul administrativ al imperiului otoman, posibil preluat prin osmoz\u0103 de la bizantinii cuceri\u0163i. Obicei oficializat, exacerbat, \u00een principatele rom\u00e2ne\u015fti \u00een secolul fanariot. Corup\u0163ie la nivel statal. Dar bac\u015fi\u015ful a cobor\u00e2t \u00een via\u0163a de zi cu zi \u00een chiar lumea occidental\u0103. Americanii \u00eei spun pe limba lor tip<\/em>. \u00cen marea majoritate a \u0163\u0103rilor, oricum \u00eei spui, dai bac\u015fi\u015f. La c\u00e2rcium\u0103, la frizerie, comisionarului care-\u0163i aduce la u\u015f\u0103 o comand\u0103 etc. nu \u015fi la ghi\u015fee administrative, desigur. Obiceiul e benign, dar esen\u0163a lui e aceea\u015fi. Am putea conchide c\u0103 la nivelul micii corup\u0163ii, aceasta e benign\u0103. Dar tot de mica corup\u0163ie \u0163in \u015fi \u015ficanele administrative pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fti c\u00e2nd ai nevoie de un act. Ceea ce-l face pe emigrantul re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 pentru asemenea daraveri s\u0103 generalizeze: Rom\u00e2nia e corupt\u0103. Rezonant cu propaganda oficial\u0103. \u015ei, \u00eentr-o anume m\u0103sur\u0103, real.<\/p>\n

Interfa\u0163a c\u0103l\u0103torului \u00een Japonia cu structura local\u0103 \u00eei produce argumente \u00een favoarea lipsei corup\u0163iei. Dar, aten\u0163ie, lipse\u015fte doar ceea ce am numit mica corup\u0163ie. Existen\u0163a Yakuzei denu\u0163\u0103 corup\u0163ia la nivel \u00eenalt.<\/p>\n

Doar aparent paradoxal, centrul de greutate al corup\u0163iei din Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 tocmai \u00een sistemul de putere real\u0103, din care aparatul ad hoc (stricto sensu) DNA face parte. Institu\u0163ia \u00ee\u015fi alege \u0163inte indezirabile pentru leadershipul la cel mai \u00eenalt nivel \u2013 \u015fi la nivele intermediare \u2013 \u015fi face presiuni asupra unor inculpa\u0163i de nivel intermediar pentru a ob\u0163ine denun\u0163uri \u00eempotriva acestor \u0163inte. Desigur, procedeul nu poate fi monopol al cercet\u0103rii penale rom\u00e2ne\u015fti. Dar DNA nu are, practic, alte instrumente. Alteori denun\u0163urile vin de la persoane cel pu\u0163in discutabile, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een zona exprim\u0103rii politicoase. Cerceta\u0163ii dintr-un lot bazat pe o anume acuza\u0163ie sunt \u015fantaja\u0163i: d\u0103-mi-l pe X \u015fi scapi de \u00eenchisoare. Arest\u0103ri spectaculoase, la care televiziunile, mai ales cele obediente, sunt informate, induc\u00e2nd publicului ideea de vinovat de serviciu a celui arestat, stenograme ale intercept\u0103rilor telefonice, ilegal exfiltrate \u00een media, dar mai ales cercet\u0103ri penale ini\u0163iate la ani de zile, uneori dincolo de prescrip\u0163ia legal\u0103, pe baza unor denun\u0163uri de-a dreptul dubioase, de regul\u0103 ale unor de\u0163inu\u0163i c\u0103rora li se prmit unele \u00eenlesniri, astea sunt elemente curente din arsenalul DNA.<\/p>\n

Cum subiectul e natura religioas\u0103 a a\u015fa zisei lupte \u00eempotriva corup\u0163iei, seria de protocoale \u00eentre DNA \u015fi SRI, dar \u015fi alte institu\u0163ii, conform c\u0103rora SRI s-a implicat ilegal sau cel pu\u0163in paralegal \u00een cercetarea penal\u0103, subiect public al prezentului, excede interesul direct al articolului. Dar socotim util s\u0103 atragem, totu\u015fi, aten\u0163ia cititorilor asupra acestui aspect, definitoriu pentru natura totalitar\u0103 a regimului din Rom\u00e2nia, \u00een ultimii 13 ani. Cu prec\u0103dere \u015fi progresiv \u00een ultimii 8.<\/p>\n

Spectacolul mediatic se prelunge\u015fte \u015fi se amplific\u0103 prin mass media obedient\u0103\/angajat\u0103. Limbajul public comun e poluat de cuvinte inexistente, precum penali (ca substantiv), se induce publicului cu obstina\u0163ie linia genetic\u0103 PCR \u2013 FSN-Iliescu \u2013 PSD, resursele comunica\u0163ionale ale partidului \u00eenving\u0103tor \u00een alegeri sunt quasinule, iar comportarea acestuia e timid-inhibat\u0103. Entit\u0103\u0163i str\u0103ine, grupate \u00een jurul institu\u0163iilor europene, dominate de PPE (un partid care, dup\u0103 excomunicarea cuv\u00e2ntului cre\u015ftin<\/em>, sub presiunea corectitudinii politice, a devenit f\u0103r\u0103 noim\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 doctrin\u0103) \u015fi Departamentul de Stat American, prin ambasada de la Bucure\u015fti, au influen\u0163at realitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een sensul domin\u0103rii lozincii luptei anticorup\u0163ie. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 inerentele schimb\u0103ri \u00een administra\u0163ia american\u0103 vor avea efecte \u015fi \u00een politica noastr\u0103 intern\u0103.<\/p>\n

Astfel s-a creat un mecanism care folose\u015fte lozinca luptei \u00eempotriva corup\u0163iei la fel precum propaganda anilor 50 sanctifica poncifele epocii: construiea socialismului, lupta pentru pace etc. dac\u0103 si atunci atitudinea public\u0103 era oarecum \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, acum societatea, nu numai cea rom\u00e2neasc\u0103, dar de asta ne ocup\u0103m acum, e polarizat\u0103 la extrem, provoc\u00e2nd produc\u0163ia, prin induc\u0163ie mutual\u0103, de sentimente negative, care sunt toxine ale organismului social. Chiar o mare parte dintre cei care se opun politicii de consolidare a statului poli\u0163ienesc nu sesizeaz\u0103 nici asem\u0103narea structural\u0103 cu implementarea statului colonial postbelic, care n-ar fi putut func\u0163iona dac\u0103 n-ar fi fost unul poli\u0163ienesc. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in natura religoas\u0103 a no\u0163iunilor pe care aceste structure s-au bazat \u015fi se bazeaz\u0103.<\/p>\n

Ne-am putea opri aici. Dar trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 nu numai DNA & SRI func\u0163ineaz\u0103 ca nucleu al sistemului de putere. DNA, institu\u0163a cea mai puternic\u0103 \u015fi, deloc paradoxal, cea mai adulat\u0103, din Rom\u00e2nia recent\u0103, ar fi total ineficient\u0103 f\u0103r\u0103 un num\u0103r, relativ mic, dar temeinic plasat, de judec\u0103tori. S\u0103 nu uit\u0103m, \u00eenainte de promvarea fostei pre\u015fedinte a \u00ceCCJ la Curtea Constitu\u0163ional\u0103, se vorbea nu de binom, ci de trinom. Chiar fostul pre\u015fedinte al statului, artizanul \u015fi primul beneficiar al sistemului conceput de Monica Macovei, se pl\u00e2ngea cu 2 ani \u00een urm\u0103 ca trei dintre cei \u0219ase oameni ai lui \u00eei arestaser\u0103 pe ceilal\u0163i 3.<\/p>\n

Totu\u015fi majoritatea judec\u0103torilor au sanc\u0163ionat lipsa de profesionalism a procurorilor DNA, retrimi\u0163\u00e2nd dosare importante la refacerea cercet\u0103rii penale. Dna procuror \u015fef al DNA, anun\u0163a, la raportul anual al institu\u0163iei, c\u0103 procentul de achit\u0103ri \u00een 2016 a fost la fel ca cel din 2015, cam 10%. Numai c\u0103 \u00een valoare absolut\u0103 acest num\u0103r a fost \u00een anul tocmai trecut dublu fa\u0163\u0103 de cel anterior. Lu\u00e2nd cifrele ad litteram, se pot trage cel pu\u0163in 2 concluzii. Evidente.<\/p>\n

\u015ei acum, stima\u0163i cititori, trage\u0163i, liber \u015fi democratic, \u00een pianist.<\/p>\n

#<\/p>\n

* No\u021biune pus\u0103 \u00een circula\u021bie de Enrico Berlinguer, liderul partidului comunist italian \u00een epoc\u0103, pentru a eviden\u021bia deta\u0219area de linia moscovit\u0103 (p\u0103strat\u0103 riguros de George Marchais, omologul s\u0103u francez). M\u0103sura a fost aplicat\u0103 c\u00e2nd lui Berlinguer i s-a dovedit c\u0103 Brigate Rose, organiza\u021bie considerat\u0103 \u0219i de comuni\u0219tii italieni ca terorist\u0103, se antrena \u00een tabere din Cehoslovacia, atunci satelit al URSS.<\/p>\n

#<\/p>\n

articol ap\u0103rut \u0219i pe blogul<\/a> autorului<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Repet cu orice ocazie c\u0103 genera\u0163ia mea, a celor n\u0103scu\u0163i dup\u0103 r\u0103zboi, e binecuv\u00e2ntat\u0103. De ce? Tocmai deoarece e n\u0103scut\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi. S-a n\u0103scut, adic\u0103, odat\u0103 cu regimul colonial impus Rom\u00e2niei de ocupantul imperial stalinist, cu complicitatea alia\u0163ilor occidentali. A deschis ochii \u00een zorii acestui regim. A fost modelat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1273,109],"tags":[1120,1274,114,110],"class_list":["post-11638","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-49-50","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-49-50","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-31I","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11638"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11638\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11676,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11638\/revisions\/11676"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}