{"id":11641,"date":"2017-03-25T22:48:23","date_gmt":"2017-03-25T20:48:23","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11641"},"modified":"2017-08-14T10:53:14","modified_gmt":"2017-08-14T08:53:14","slug":"graham-greene-sfarsitul-unei-iubiri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11641","title":{"rendered":"Graham Greene – “Sf\u00e2r\u0219itul unei iubiri”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Graham Greene (n. 1904 \u2013 d. 1991, pe numele s\u0103u complet Henry Graham Greene) a fost un scriitor de origine englez\u0103, cunoscut pentru \u201eromane psihologice \u0219i de aventuri, cu implica\u021bii social-politice, investig\u00e2nd cazuri-limit\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d (***, Dic<\/em>\u021b<\/em>ionar Enciclopedic<\/em>, vol. II, Ed. Enciclopedic\u0103, 1996), dar \u0219i pentru interpretarea din perspectiv\u0103 catolic\u0103 a temelor abordate \u00een scrierile sale. Greene a studiat la Balliol College, Oxford, iar dup\u0103 \u00eencheierea studiilor sale a lucrat timp de patru ani ca redactor pentru ziarul The Times <\/em>din Londra. Primul s\u0103u roman a ap\u0103rut \u00een 1929, fiind intitulat Omul din<\/em>\u0103<\/em>untru<\/em>. Succesul l-a cunoscut abia dup\u0103 apari\u021bia celui de-al patrulea roman, Expresul de Stambul<\/em>. A scris \u00een calitate de critic de film pentru publica\u021bia The Spectator<\/em>, unde a fost numit redactor literar (\u00een 1940), iar \u00eencep\u00e2nd din 1941 p\u00e2n\u0103 \u00een 1943 s-a aflat \u00een slujba Foreign<\/em> Office<\/em>. De asemenea, a fost decorat cu dou\u0103 \u00eenalte distinc\u021bii ale Marii Britanii: The <\/em>Order<\/em> of Merit <\/em>\u0219i Companion of <\/em>Honour<\/em>. \u00cen afar\u0103 de romane, a publicat volume de nuvele, jurnale de c\u0103l\u0103torii, piese de teatru \u0219i biografii, dar \u0219i numeroase eseuri, cronici literare \u0219i de film. \u00cen 1966 \u0219i \u00een 1967 a intrat pe lista scurt\u0103 a nominaliza\u021bilor la Premiul Nobel pentru Literatur<\/em>\u0103<\/em>. Printre cele mai cunoscute opere men\u021bion\u0103m: Puterea <\/em>\u0219<\/em>i gloria<\/em>, Americanul lini<\/em>\u0219<\/em>tit<\/em>, Omul nostru din Havana<\/em>, Un caz de mutilare<\/em> etc.<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Sf<\/em>\u00e2<\/em>r<\/em>\u0219<\/em>itul unei iubiri<\/em> (Ed. Polirom, 2013, titlul original: The End of the Affair<\/em>; traducere \u0219i note de Doina Cer\u0103ceanu) se \u00eencadreaz\u0103 \u00een stilul func\u021bional beletristic. La nivelul categoriei estetice nu se poate trasa o linie de demarca\u021bie clar\u0103 \u00eentruc\u00e2t anumite pasaje din roman sunt caracteristice comicului sarcastic (mai ales \u00een prima parte a acestuia), altele, tragicului dramatic, pentru ca la finalul operei s\u0103 ne re\u00eentoarcem la categoria estetic\u0103 a comicului, dar nu la subcategoria estetic\u0103 a sarcasmului, ci a celei umoristice, ar\u0103t\u00e2nd compasiune fa\u021b\u0103 de anumite personaje \u0219i situa\u021bii pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eent\u00e2mpl\u0103rile se clarific\u0103. Totu\u0219i \u00eencheierea este de un dramatism r\u0103v\u0103\u0219itor, dup\u0103 cum se va observa \u00een cele ce urmeaz\u0103. De asemenea, Sf<\/em>\u00e2<\/em>r<\/em>\u0219<\/em>itul unei iubiri<\/em> apar\u021bine genului literar epic \u0219i speciei literare a romanului de dragoste, de\u0219i \u00eensu\u0219i personajul principal narator afirm\u0103 c\u0103 avem de-a face cu un jurnal al urii, nu al iubirii.<\/p>\n

<\/p>\n

Romanul lui Greene este modernist prin defini\u021bie (cultura modern\u0103 raportat\u0103 la tradi\u021bie instituie discontinuitatea care este omniprezent\u0103 \u00een opera analizat\u0103). De asemenea, Sf<\/em>\u00e2<\/em>r<\/em>\u0219<\/em>itul unei iubiri <\/em>se supune afirma\u021biei f\u0103cute de H. Friedrich \u00een Structura liricii moderne <\/em>(E.P.L.U, 1969) c\u0103 rela\u021biile modernismului cu ceea ce l-a precedat sunt antitetice: \u201eEpoca mai veche se referea \u00een aprecierea operelor cu prec\u0103dere la calit\u0103\u021bile de con\u021binut, descriindu-le prin categorii pozitive. Deprindem din recenziile de poezie ale lui Goethe aprecieri ca: tihn\u0103, bucurie, plenitudine concordant\u0103 \u00een iubire, omul e \u00een\u0103l\u021bat, are \u00absenin\u0103tate l\u0103untric\u0103\u00bb, o \u00abprivire fericit\u0103 \u00eenl\u0103untrul realului\u00bb, ridic\u0103 individualul la general-uman. Calit\u0103\u021bile formale se numesc: \u00eensemn\u0103tatea cuv\u00e2ntului (con\u021binutul s\u0103u d\u0103 o semnifica\u021bie, \u00abo limb\u0103 strunit\u0103\u00bb care \u00abprocedeaz\u0103 cu previziune \u0219i acurate\u021be lini\u0219tit\u0103\u00bb)\u201d. \u00cen schimb, modernismul con\u021bine suferin\u021ba, confuzia, solipsismul, izolarea, nestatornicia, elitismul, purismul etc., parte din aceste elemente fiind prezente \u00een Sf<\/em>\u00e2<\/em>r<\/em>\u0219<\/em>itul unei aventuri<\/em>.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul romanului (dedicat lui C. care se pare a fi fost Lady Catherine Walston cu care Graham Greene a avut o aventur\u0103 \u0219i pentru care a vrut s\u0103 se despart\u0103 de nevasta lui, Viviene Dayrell-Browning, dar aceasta fiind catolic\u0103 i-a refuzat divor\u021bul \u2013 Norman Sherry, The Life of Graham Greene. Volume Two: 1939-1955<\/em>), personajul principal masculin, Maurice Bendrix, un scriitor aflat \u00een floarea carierei dup\u0103 cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial, se reg\u0103se\u0219te \u00een suferin\u021b\u0103 \u0219i izolare, care vor fi explicate de-a lungul romanului, dar nu printr-un fir epic cronologic obi\u0219nuit, ci prin secven\u021be temporale distan\u021bate ca timp al ac\u021biunii. Referitor la starea lui Bendrix din incipitul romanului, aceasta este reflectat\u0103 cum nu se poate mai bine de citatul de \u00eenceput apar\u021bin\u00e2nd lui L\u00e9on Bloy (romancier, eseist, pamfletist \u0219i poet francez), \u0219i anume: \u201eOmul are locuri \u00een inim\u0103 care \u00eenc\u0103 nu exist\u0103, \u0219i \u00een ele p\u0103trunde suferin\u021b\u0103 spre a le face cu putin\u021b\u0103 s\u0103 existe\u201d.<\/p>\n

Structurat \u00een cinci C<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u021b<\/em>i<\/em>, romanul \u00eencepe cu re\u00eent\u00e2lnirea lui Maurice cu Henry Miles, cel pe care \u00eel cunoscuse \u00een timpul r\u0103zboiului dorind s\u0103 investigheze via\u021ba unui func\u021bionar de stat pentru noul s\u0103u roman, \u0219i astfel cunosc\u00e2nd-o pe so\u021bia acestuia Sarah de care se \u00eendr\u0103goste\u0219te. \u00cenc\u0103 din primele r\u00e2nduri se pot sesiza suferin\u021ba \u0219i confuzia lui Maurice din momentul revederii lui Henry: \u201eO poveste nu are nici \u00eenceput, nici sf\u00e2r\u0219it: \u00een mod arbitrar cineva \u00ee\u0219i alege un moment din experien\u021ba sa de la care prive\u0219te \u00eenapoi sau \u00eenainte. Spun cineva <\/em>\u00ee\u0219<\/em>i alege<\/em> cu m\u00e2ndria nejustificat\u0103 a scriitorului profesionist care \u2013 atunci c\u00e2nd a remarcat un chip serios \u2013 a fost l\u0103udat pentru iscusin\u021ba sa stilistic\u0103, dar oare eu am fost cel care mi-am ales<\/em> acea noapte \u00eentunecat\u0103 din Common, c\u00e2nd l-am v\u0103zut pe Henry Miles \u00eenaint\u00e2nd adus de spate prin rafalele de ploaie sau aceste imagini m-au ales pe mine? Este convenabil, este corect, conform normelor m\u0103iestriei mele artistice s\u0103 \u00eencep chiar de acolo, dar dac\u0103 pe atunci a\u0219 fi crezut \u00een Dumnezeu, a\u0219 fi putut la fel de bine, s\u0103 cred \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 care m-a tras de m\u00e2nec\u0103 suger\u00e2ndu-mi: Vorbe<\/em>\u0219<\/em>te-i, el <\/em>\u00ee<\/em>nc<\/em>\u0103<\/em> nu te-a v<\/em>\u0103<\/em>zut.<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00cen ciuda confuziei lui Bendrix, acesta intr\u0103 \u00een vorb\u0103 cu Miles care i se confeseaz\u0103, spun\u00e2ndu-i c\u0103 o b\u0103nuie\u0219te pe Sarah de adulter \u0219i c\u0103 ar apela la un detectiv, dar apoi ar fi la fel ca to\u021bi so\u021bii gelo\u0219i. Astfel, cititorul \u00eent\u00e2lne\u0219te dou\u0103 tipuri de gelozie \u00eenc\u0103 din \u00eenceputul romanului: primul, cel al b\u0103rbatului \u00eensurat; al doilea, cel al vechiului amant \u00eengrozit c\u0103 a fost uitat \u0219i \u00eenlocuit. La fel de puternic\u0103 este \u0219i scena \u00een care are loc revederea cu Sarah, pe care Bendrix o recunoa\u0219te dup\u0103 pa\u0219i: \u201eCum a\u0219 putea s\u0103-l fac pe un str\u0103in s\u0103 o vad\u0103 cum s-a oprit \u00een hol, la picioarele sc\u0103rii, \u0219i s-a \u00eentors spre noi? Niciodat\u0103 n-am fost capabil s\u0103-mi descriu nici m\u0103car personajele prin ac\u021biunile lor. \u00centotdeauna mi s-a p\u0103rut c\u0103 \u00eentr-un roman cititorul trebuie l\u0103sat s\u0103-\u0219i imagineze un personaj dup\u0103 cum dore\u0219te: nu vreau s\u0103-i furnizez o imagine de-a gata. Acum sunt tr\u0103dat de propria tehnic\u0103, pentru c\u0103 nu vreau ca orice femeie s\u0103 o substituie pe Sarah, vreau ca posibilul cititor s\u0103 vad\u0103 o frunte \u00eenalt\u0103 \u0219i o gur\u0103 \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, conforma\u021bia capului, dar nu reu\u0219esc s\u0103 evoc dec\u00e2t o figur\u0103 neclar\u0103, \u00eentr-o hain\u0103 de ploaie, \u0219iroind de ap\u0103, care a spus: \u00abDa, Henry?\u00bb \u0219i apoi \u00abTu?\u00bb Ea \u00eentotdeauna mi-a spus \u00abtu\u00bb… A\u0219a ca de fiecare dat\u0103, pre\u021b de c\u00e2teva minute, \u00eemi imaginam ca un prost c\u0103 nu era dec\u00e2t un singur \u00abtu\u00bb pe lume \u0219i acela eram eu.\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 Henry refuz\u0103 s\u0103 fie ca orice alt b\u0103rbat \u00eensurat \u00een\u0219elat, Maurice ia adresa lui Savage (personaj episodic) \u0219i se duce s\u0103 \u00eel roage s\u0103 investigheze cazul, d\u00e2ndu-se drept un prieten apropiat al lui Henry. Savage va atribui investiga\u021bia unui anume domn Parkis care o va \u00eencepe imediat, iar la primul raport \u00eei va confirma c\u0103 femeia s-a v\u0103zut \u00eentr-un bar cu un b\u0103rbat, descriindu-i cu acurate\u021be acea \u00eent\u00e2lnire, pentru ca Bendrix s\u0103 constate c\u0103 nu era vorba dec\u00e2t despre \u00eentrevederea sa cu Sarah, iar aici intervine acel comic sarcastic:<\/p>\n

\u201e\u2015 Posibil. Dar te \u00een\u0219eli \u00een privin\u021ba m\u00e2inilor, domnule Parkis.<\/p>\n

\u00a0 \u2015 \u00cen privin\u021ba m\u00e2inilor, domnule?<\/p>\n

M-am mi\u0219cat astfel \u00eenc\u00e2t lumina s\u0103-mi dezv\u0103luie mai bine chipul.<\/p>\n

\u00a0 \u2015 Nu ne-am atins deloc m\u00e2inile.<\/p>\n

Mi-a p\u0103rut r\u0103u pentru el, acum, dup\u0103 ce-mi sf\u00e2r\u0219isem gluma \u2013 mi-a p\u0103rut r\u0103u c\u0103 am timorat \u0219i mai mult pe cineva care deja era at\u00e2t de timid.\u201d<\/p>\n

Reies din acest pasaj dou\u0103 lucruri esen\u021biale despre cele dou\u0103 personaje: timiditatea domnului detectiv Parkis prin caracterizarea direct\u0103 f\u0103cut\u0103 de Bendrix \u0219i sarcasmul lui Maurice de care este con\u0219tient \u00eensu\u0219i personajul narator, aspect care reiese din p\u0103rerile sale de r\u0103u.<\/p>\n

De-a lungul firului narativ prezent (cel care cuprinde investiga\u021biile f\u0103cute de Bendrix), avem de-a face cu p\u00e2lp\u00e2iri ale trecutului, ce r\u0103sun\u0103 dureros \u00een inima lui Maurice. Printre ele g\u0103sim momentul \u00een care merge al\u0103turi de Sarah la un film realizat dup\u0103 ultimul s\u0103u roman sau clipele petrecute \u00eempreun\u0103 la Hotel Bristol.<\/p>\n

Un alt element important al romanului este leg\u0103tura pe care Parkis reu\u0219e\u0219te s\u0103 o stabileasc\u0103 cu slujnica familiei Miles, \u0219i astfel va afla de \u00eent\u00e2lnirile acesteia cu un anume Richard Smythe (un ateu convins) pe care Bendrix se va duce s\u0103-l vad\u0103 \u00eenso\u021bit de fiul detectivului, sub pretextul c\u0103 b\u0103iatului \u00eei este r\u0103u, dar motivul real este tot acela al geloziei: \u201eSunt un b\u0103rbat gelos \u2013 pare stupid s\u0103 scriu aceste cuvinte \u00een ceea ce cred c\u0103 este o lung\u0103 poveste despre gelozie, gelozie pe Henry, gelozie pe Sarah, gelozie pe acel cel\u0103lalt pe care-l urm\u0103re\u0219te \u00eentr-un mod at\u00e2t de st\u00e2ngaci domnul Parkis.\u201d<\/p>\n

Dialogul dintre Smythe \u0219i Bendrix este unul puternic, f\u0103c\u00e2nd referire at\u00e2t la religie, c\u00e2t \u0219i la ateism (\u00eentruc\u00e2t, \u00eensu\u0219i Greene s-a declarat a fi ateu, iar mai t\u00e2rziu un catolic-agnostic ori catolic-ateu; Jon Sweeney, Almost Catholic: An Appreciation of the History, Practice and Mystery of Ancient Faith<\/em>, Jossey-Bass, 2008):<\/p>\n

\u201e\u2015 Pot s\u0103-\u021bi ar\u0103t biblioteca mea?<\/p>\n

\u00a0\u2015 Este cea mai ra\u021bionalist\u0103 bibliotec\u0103 din sudul Londrei, a intervenit domni\u0219oara Smythe (n.n. personaj episodic).<\/p>\n

\u00a0\u2015 Nu este nevoie s\u0103 fiu convertit, domnule Smythe. Eu nu cred \u00een nimic, pur \u0219i simplu. \u00cen afar\u0103 doar de unele momente.<\/p>\n

\u00a0\u2015 De acele \u00abmomente \u00bb trebuie s\u0103 ne ocup\u0103m noi.<\/p>\n

\u00a0\u2015 Lucru ciudat este c\u0103 acestea sunt clipe de speran\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u2015 M\u00e2ndria se poate deghiza \u00een speran\u021b\u0103. Sau \u00een egoism.<\/p>\n

\u00a0\u2015 Nu cred c\u0103 are vreo leg\u0103tur\u0103 cu asta. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dintr-odat\u0103, f\u0103r\u0103 nici un motiv… e ceva vag…<\/p>\n

\u00a0\u2015 O, a spus Smythe, alc\u0103tuirea unei flori, felul \u00een care a fost creat\u0103, toat\u0103 povestea aceea despre ceasul care are nevoie de un ceasornicar. Este demodat. Schwenigen a r\u0103spuns la toate acestea acum dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani. D\u0103-mi voie s\u0103-\u021bi ar\u0103t…<\/p>\n

\u00a0\u2015 Nu ast\u0103zi. Chiar trebuie s\u0103-l duc pe b\u0103iat acas\u0103.\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Smythe, Maurice este \u0219i mai confuz, pun\u00e2ndu-\u0219i deseori \u00eentreb\u0103ri asupra celui care l-a \u00eenlocuit de fapt, \u00een cea de-a treia Carte<\/em>, scriitorul \u00ee\u0219i va afla r\u0103spunsurile, datorit\u0103 unui jurnal adus de detectivul Parkis, care r\u0103st\u0103lm\u0103ce\u0219te toate suspiciunile pe care le avusese \u00een privin\u021ba femeii iubite: \u201eM\u0103 a\u0219teptam la o mul\u021bime de probe \u00eempotriva ei \u2013 n-o prinsesem eu de at\u00e2tea ori cu minciuni? – \u0219i acum, aici, \u00een vorbele a\u0219ternute pe h\u00e2rtie, \u00een care puteam s\u0103 cred, dar \u00een care nu crezusem c\u00e2nd le-am auzit rostite de gura ei, se afla r\u0103spunsul complet. Pentru c\u0103 la \u00eenceput am citit ultimele pagini, iar la sf\u00e2r\u0219it le-am citit din nou ca s\u0103 fiu sigur. Este un lucru ciudat s\u0103 descoperi \u0219i s\u0103 crezi c\u0103 e\u0219ti iubit, c\u00e2nd tu \u0219tii c\u0103 \u00een tine nu exist\u0103 nimic s\u0103 fie iubit, afar\u0103 doar de un p\u0103rinte sau de Dumnezeu.\u201d<\/p>\n

Aminteam la \u00eenceputul studiului c\u0103 personajul principal Maurice Bendrix de afl\u0103 \u00eentr-o stare de suferin\u021b\u0103 \u0219i izolare. Acestea se datoreaz\u0103 \u00een mare parte unei \u00eentreb\u0103ri: de ce l-a p\u0103r\u0103sit Sarah Miles? \u00centrebare care se tot repet\u0103 precum se \u00eenv\u00e2rt acele unui ceas. \u0218i-a dat seama c\u0103 nu \u00eel iube\u0219te? A g\u0103sit pe altcineva? Sau pur \u0219i simplu trebuia s\u0103 se termine c\u00e2ndva…<\/p>\n

Toate dilemele lui vor fi rezolvate pe m\u0103sur\u0103 ce va lectura jurnalul fostei sale amante, \u0219i astfel avem \u00een cea de-a treia Carte<\/em> dou\u0103 perspective narative \u2013 una, dat\u0103 de \u00eensemn\u0103rile femeii iubite; alta, dat\u0103 de comentariile lui Bendrix la adresa acestora. Maurice va afla c\u0103 Sarah l-a abandonat \u00een momentul bombardamentului din Londra (scen\u0103 inspirat\u0103 din realitate, c\u0103ci \u00eensu\u0219i casa lui Greene din 14 Clapham Common Northside a fost bombardat\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului) datorit\u0103 unei promisiuni f\u0103cute lui Dumnezeu cu toate c\u0103 nu era convins\u0103 c\u0103 El ar exista. Crez\u00e2ndu-l mort pe Maurice, cere lui Dumnezeu s\u0103-l lase \u00een via\u021b\u0103 pe b\u0103rbatul iubit, jur\u00e2nd s\u0103 nu \u00eel mai vad\u0103 vreodat\u0103, pentru ca apoi, datorit\u0103 unei jinduiri continue dup\u0103 Bendrix, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 afle pe diverse c\u0103i ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 \u0219i-ar \u00eenc\u0103lca angajamentul f\u0103cut. Pentru o clip\u0103 chiar ar vrea s\u0103 renun\u021be la tot, s\u0103 fug\u0103 cu Maurice \u0219i \u00eentocme\u0219te o scrisoare de desp\u0103r\u021bire pentru so\u021bul ei, \u00eens\u0103 con\u0219tiin\u021ba o \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu i-o dea, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel fidel\u0103 f\u0103g\u0103duielii sale matrimoniale: \u201e \u2015N-o s\u0103 te p\u0103r\u0103sesc. \u00ce\u021bi promit. Alt\u0103 promisiune de \u021binut \u0219i, chiar \u00een clipa \u00een care am f\u0103cut-o, nu mai suportam s\u0103 fiu deloc cu el. El c\u00e2\u0219tigase \u0219i Maurice pierduse \u0219i-l uram pentru victoria lui.\u201d<\/p>\n

Jurnalul lui Sarah Miles este de un dramatism cople\u0219itor, at\u00e2t pentru personajul-narator, c\u00e2t \u0219i pentru cititor (sunt suficiente c\u00e2teva cuvinte pentru a puncta acest aspect: \u201eVreau o iubire omeneasc\u0103, obi\u0219nuit\u0103, de\u0219\u0103n\u021bat\u0103. Doamne. Tu \u0219tii c\u0103 vreau s\u0103 suf\u0103r ca Tine, dar nu acum. Ia-o pentru o vreme \u0219i d\u0103-mi-o alt\u0103 dat\u0103). \u00centreaga poveste de iubire modern\u0103 aminte\u0219te de soarta tragic\u0103 a unor cupluri legendare precum Romeo \u0219i Julieta, Tristan \u0219i Isolda etc. (chiar pe fiul detectivului Parkis \u00eel cheam\u0103 Lancelot dup\u0103 celebrul cavaler de legend\u0103). Afirm acest lucru pentru c\u0103 de cum sf\u00e2r\u0219e\u0219te de citit jurnalul, Maurice va c\u0103uta s\u0103 intre \u00een contact cu Sarah, care refuz\u0103 s\u0103 \u00eel vad\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se ascund\u0103 \u00eentr-o biseric\u0103 (aici intervine acel moment \u00een care femeia dovede\u0219te o st\u0103p\u00e2nire de sine extraordinar\u0103, \u00een contradic\u021bie cu starea lui Maurice) unde vor purta un dialog scurt, \u00een urma c\u0103ruia Bendrix va afirma urm\u0103toarele: \u201eC\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 a\u0219tern pe h\u00e2rtie povestea noastr\u0103, am fost convins c\u0103 scriu o m\u0103rturie despre ur\u0103, dar, cumva, ura s-a pierdut \u0219i tot ce \u0219tiu e c\u0103, \u00een ciuda gre\u0219elilor ei \u0219i a inexactit\u0103\u021bilor din vorbele sale, ea a fost mai bun\u0103 dec\u00e2t noi to\u021bi. At\u00e2ta doar c\u0103 unul din noi trebuia s\u0103 cread\u0103 \u00een ea: ea n-a crezut niciodat\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i.\u201d S\u0103 fie ultima fraz\u0103 o cheie pentru finalul tragic al lui Sarah Miles? Posibil. C\u0103ci alte c\u00e2teva pagini mai t\u00e2rziu Bendrix va afla despre moartea acesteia de la Henry.<\/p>\n

Ultima Carte<\/em> (cea de-a cincea) arat\u0103 un alt fel de iubire, aceea bazat\u0103 pe prietenia n\u0103scut\u0103\u00a0 \u00eentre Henry \u0219i Bendrix (comicul umoristic e omniprezent, deoarece Maurice \u00eel prive\u0219te pe Henry ca pe un copil care nu mai \u0219tie cum s\u0103 se descurce f\u0103r\u0103 Sarah \u00een via\u021ba lui, ca \u0219i cum aceasta i-ar fi fost o mam\u0103 bun\u0103, nu o so\u021bie bun\u0103) care se mut\u0103 cu so\u021bul fostei sale amante, ajut\u00e2ndu-l cu tot ce \u00eenseamn\u0103 ritualurile necesare pentru incinerare, deoarece \u00een ciuda insisten\u021belor preotului c\u0103 Sarah e catolic\u0103, Bendrix refuz\u0103 sub orice chip s\u0103 se fac\u0103 o slujb\u0103 catolic\u0103. Va afla mai t\u00e2rziu de la mama acesteia c\u0103, de fapt, Sarah fusese botezat\u0103 pe ascuns pentru a-i face \u00een ciud\u0103 tat\u0103lui lui Sarah care nu era de acord cu regulile Bisericii Catolice \u0219i care se vedea uneori pe ascuns cu prima sa so\u021bie (este eviden\u021biat astfel crezul extrem de puternic al lui Graham Greene cu referire la Biserica Catolic\u0103, acesta fiind \u00eempotriva dogmelor Bisericii).<\/p>\n

Alte c\u00e2teva aspecte extrem de importante cu referire la religia catolic\u0103 sunt prezente \u00een acest roman. Mai \u00eent\u00e2i avem imposibilitatea lui Sarah de a \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103si b\u0103rbatul, venit\u0103 probabil tocmai din acea regul\u0103 catolic\u0103 ce nu permite o a doua c\u0103s\u0103torie \u00een biseric\u0103, dar \u0219i din faptul c\u0103 un catolic veritabil nu \u0219i-ar \u00eenc\u0103lca \u00een veci jur\u0103mintele matrimoniale, iar Sarah, cu toate c\u0103 nu e con\u0219tient\u0103 de acest lucru, este o catolic\u0103 veritabil\u0103. \u00cens\u0103 cel mai puternic aspect este acela care se leag\u0103 de miracolele pe care Sarah le s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te, care ar putea s\u0103 fie simple coinciden\u021be sau nu… \u00cen primul r\u00e2nd \u00eel ajut\u0103 pe b\u0103iatul lui Parkis crez\u00e2nd c\u0103 este un copil al str\u0103zii (Maurice afl\u0103 acest lucru de la \u00eensu\u0219i detectivul Parkis), motiv pentru care b\u0103iatul ajunge s\u0103 o \u00eendr\u0103geasc\u0103 nespus. Apoi, un simplu s\u0103rut pe obrazul lui Smythe face ca rana acestuia s\u0103 dispar\u0103 complet. Este Sarah Miles o sf\u00e2nt\u0103 sau sunt simple potriviri? R\u0103spunsul apar\u021bine fiec\u0103rui cititor, \u00eens\u0103 \u00een calitate de critic sunt de p\u0103rere c\u0103 Sarah Miles este o martir\u0103 a epocii sale.<\/p>\n

Tot referitoare la catolicism, religie, ateism sunt \u0219i ultimele r\u00e2nduri (avem parte de un final \u00eenchis) din romanul Graham Greene, de un dramatism la fel de puternic ca jurnalul lui Sarah, dar dac\u0103 ea este \u00eemp\u0103cat\u0103 cu Domnul, Maurice nu va mai fi \u00een veci: \u201eAm scris la \u00eenceput c\u0103 aceast\u0103 poveste este mai degrab\u0103 o m\u0103rturie a urii \u0219i, \u00een timp ce mergeam al\u0103turi de Henry c\u0103tre paharul nostru de bere din fiecare sear\u0103, am g\u0103sit singura rug\u0103ciune care p\u0103rea potrivit\u0103 st\u0103rii de spirit hibernale: O, Doamne, ai f\u0103cut destule, m-ai pr\u0103dat destul, sunt prea obosit \u0219i b\u0103tr\u00e2n ca sa \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 iubesc, las\u0103-m\u0103 \u00een pace pentru totdeauna.\u201d<\/p>\n

Atmosfera operei lui Greene este una deprimant\u0103, \u00eenchis\u0103, \u00eentruc\u00e2t evenimentele se petrec \u00een timpul \u0219i dup\u0103 cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial. Astfel scriitura este unitar\u0103 cu atmosfera, Greene folosind descrieri puternice \u0219i folosind figuri de stil (epitete, metafore, compara\u021bii, hiperbole etc.) pentru a sublinia fundalul pe care au loc toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile. Spre exemplificare: \u201eM-am uitat la \u0219eful lui Henry. \u00cel chema Dunstan (n.n. personaj episodic). Avea un nas turtit \u0219i fa\u021ba-i zb\u00e2rcit\u0103 ar\u0103ta ca o gre\u0219eal\u0103 a unui modelator \u00een lut \u2013 un chip respins la export\u201d. Referitor la temele abordate, acestea sunt dragostea, credin\u021ba, prietenia etc., iar la nivelul motivelor \u00eent\u00e2lnim gelozia, ne\u00eencrederea, minciuna.<\/p>\n

De asemenea, consider c\u0103 varianta \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a titlului este prost aleas\u0103 de c\u0103tre traduc\u0103toare (\u201eSf\u00e2r\u0219itul unei iubiri\u201d), \u00eentruc\u00e2t parafraz\u00e2nd-o pe Sarah Miles iubirea nu se sf\u00e2r\u0219e\u0219te, \u00een ciuda faptului c\u0103 cele dou\u0103 personaje principale nu se v\u0103d timp de doi ani. Sf\u00e2r\u0219e\u0219te aventura. De unde \u0219i titlul original \u201cThe End of the Affair\u201d. Astfel sugerez ca la o retip\u0103rire a romanului lui Graham Greene titlul s\u0103 fie cel utilizat de scriitor: \u201eSf\u00e2r\u0219itul aventurii\/ Sf\u00e2r\u0219itul unei aventuri\u201d.<\/p>\n

Tot la nivelul traducerii, am c\u00e2teva remarci. \u00cen primul r\u00e2nd exist\u0103 dialoguri \u00een care sunt p\u0103strate regulile limbii engleze, nu cele ale limbii rom\u00e2ne, care apar \u00eenc\u0103 din prima Carte<\/em>:<\/p>\n

\u201e\u2015 \u00cenc\u0103 n-am f\u0103cut nimic \u00een direc\u021bia asta, dar scrisoarea st\u0103 acolo pe biroul meu \u0219i-mi aminte\u0219te… Pare at\u00e2t de stupid, nu-i a\u0219a, c\u0103 am absolut\u0103 \u00eencredere \u00een ea c\u0103 n-o s-o citeasc\u0103, de\u0219i intr\u0103 aici de zeci de ori pe zi. Nici m\u0103car n-am pus-o \u00een sertar. \u0218i, totu\u0219i, nu pot s\u0103 am \u00eencredere… acum a ie\u0219it \u00een ora\u0219 la o plimbare. O \u00abplimbare\u00bb, Bendrix! (n.n. acum era obligatoriu un paragraf nou, dar traduc\u0103toarea Doina Cer\u0103ceanu continu\u0103 pe acela\u0219i r\u00e2nd, formul\u0103 tipic\u0103 scrierilor \u00een limba englez\u0103). Ploaia \u00eei trecuse prin pardesiu \u0219i el \u00ee\u0219i \u021binea m\u00e2neca de la hain\u0103 deasupra l\u0103mpii.\u201d<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i erori gramaticale (de exemplu, cuno\u0219tin\u021b\u0103 de-a mea \u00een loc de cuno\u0219tin\u021b\u0103 de-ale mele), ceea ce arat\u0103 c\u0103 volumul ar fi avut nevoie de un redactor (nu este nici unul men\u021bionat \u00een edi\u021bia Polirom din 2013), iar un alt aspect negativ se refer\u0103 la lipsa unui cuprins, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 romanul este structurat pe C<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u021b<\/em>i <\/em>\u0219i capitole.<\/p>\n

\u00cen ciuda acestor elemente negative, romanul este unul extrem de bun, recomandat oric\u0103rui cititor matur care dore\u0219te s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o poveste de dragoste tragic\u0103 asem\u0103n\u0103toarea legendelor str\u0103vechi, dar transpus\u0103 \u00een cadru modern.<\/p>\n

Ecraniz<\/strong>\u0103<\/strong>ri<\/strong><\/p>\n

Romanul Sf<\/em>\u00e2<\/em>r<\/em>\u0219<\/em>itul unei iubiri <\/em>a fost ecranizat de dou\u0103 ori. De asemenea a stat la baza altor forme de art\u0103, printre care: \u00een 2004, Jake Heggie a compus o oper\u0103 bazat\u0103 pe roman care a avut premiera \u00een martie la Houston Grand Opera; \u00een 2011, Karla Boos a realizat o pies\u0103 de teatru pus\u0103 prima oar\u0103 \u00een scen\u0103 la Teatrul Quantum; iar \u00een 2012, a fost realizat un audiobook (care a luat premiul pentru Cel mai bun audiobook al anului<\/em> \u00een mai 2013 la Gala Audies) produs de Audible.com pe vocea actorului Colin Firth. Cu referire la muzic\u0103, trupa italian\u0103 Daisy Chains a scos un album intitulat A Story Has No Beginning or End<\/em> (a\u0219a cum \u00eencepe romanul lui G. Greene), iar cea de-a doua melodie de pe album se nume\u0219te \u201cThe End of the Affair\u201d asemenea operei scriitorului englez.<\/p>\n

<\/p>\n

Revenind la ecraniz\u0103ri, prima dateaz\u0103 din anul 1955, regizat\u0103 de Edward Dmytryk (cunoscut pentru filmele sale noir din anii ’40 \u0219i fiind nominalizat la Oscar pentru Cel mai bun regizor<\/em> pentru filmul Crossfire<\/em> din 1947), av\u00e2ndu-i \u00een rolurile principale pe Deborah Kerr (interpreta lui Sarah Miles) \u0219i pe Van Johnson (interpret\u00e2ndu-l pe Maurice Bendrix).<\/p>\n

Fundalul pe care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea acestei drame este unul alb-negru, \u00eenchis, pentru a \u00eent\u0103ri ideea r\u0103zboiului, \u00eens\u0103 aceast\u0103 ecranizare are multe lipsuri. \u00cen primul r\u00e2nd, pune accentul pe povestea de iubire, dar uit\u0103 de celelalte aspecte extrem de importante ale c\u0103r\u021bii, zbaterile lui Sarah privind promisiunea f\u0103cut\u0103 \u0219i c\u0103ut\u0103rile unui r\u0103spuns la acestea at\u00e2t la un preot, c\u00e2t \u0219i la un ateu. Smythe \u00een ecranizare devine preotul catolic, care insist\u0103 s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 cre\u0219tine\u0219te. Rana sa facial\u0103 este preluat\u0103 de copilul lui Parkis, \u0219i astfel emiterea ideii c\u0103 Sarah Miles este o martir\u0103 modern\u0103 scade \u00een intensitate. Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, Van Johnson este extrem de nepotrivit pentru rolul lui Maurice Bendrix, deoarece nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 redea pe ecran sarcasmul tipic personajului creat de Greene.<\/p>\n

Singurul potrivit pentru rolul s\u0103u este Peter Cushing care \u00eel interpreteaz\u0103 pe Henry Miles \u0219i care reu\u0219e\u0219te perfect s\u0103 redea un so\u021b aflat \u00eentr-un mariaj de fa\u021bad\u0103, deoarece iubirea dintre el \u0219i Sarah nu e una trupeasc\u0103, ci una bazat\u0103 pe canoanele biserice\u0219ti \u0219i pe eticheta vremurilor.<\/p>\n

Scenele dintre Sarah \u0219i Maurice sunt de un melodramatism cov\u00e2r\u0219itor, \u00eengreun\u00e2nd vizionarea pentru spectatori, care au toate \u0219ansele s\u0103 se plictiseasc\u0103 rapid de jocul teatral al tuturor actorilor prezen\u021bi \u00een pelicul\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Mult mai bun\u0103 \u0219i mai dramatic\u0103 este \u00eens\u0103 ecranizarea din 1999, \u00een care joac\u0103 Julianne Moore (\u00een rolul lui Sarah Miles) \u0219i Ralph Fiennes (\u00een rolul lui Maurice Bendrix), acest film fiind regizat de Neil Jordan.<\/p>\n

Spre deosebire de filmul din ’55, pelicula din ’99 merge pe firul epic al romanului, motiv pentru care spectatorul nu va fi \u00een\u0219elat de c\u0103tre regizor ori scenarist, cu o singur\u0103 excep\u021bie, \u0219i anume: momentul \u00een care Sarah Miles fuge la Bristol cu Maurice Bendrix dup\u0103 ce are loc revederea lor, scen\u0103 introdus\u0103 probabil pentru a da un strop de speran\u021b\u0103 spectatorilor c\u0103 aman\u021bii vor r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103, \u00eens\u0103 e doar a\u0219a cum spuneam o flam\u0103 mic\u0103 de n\u0103dejde c\u0103 lucrurile se vor termina cu bine, pentru ca apoi s\u0103 le fie luat\u0103, c\u0103ci, la fel ca \u00een roman, Sarah moare. Este modul \u00een care regizorul se joac\u0103 cu cei care vizioneaz\u0103 pelicula, sporind astfel intensitatea pove\u0219tii, motiv pentru care aceast\u0103 abatere este una pozitiv\u0103, amplificatoare a tuturor evenimentelor ce au loc \u00eentre Sarah \u0219i Maurice.<\/p>\n

Jocul actoricesc al personajelor principale este impecabil, red\u00e2nd cu minu\u021biozitate fiecare tr\u0103ire a personajelor creionate de Graham Greene.<\/p>\n

De asemenea, costumele sunt de l\u0103udat \u00een acest film, deoarece o distan\u021b\u0103 temporal\u0103 de peste cincizeci de ani \u00eei desparte pe cei care le-au realizat de vremea ac\u021biunii, iar un alt aspect ce trebuie aplaudat de oricine vizioneaz\u0103 pelicula este muzica compus\u0103 de Michael Nyman (care a mai lucrat \u0219i pentru filmul Pianul<\/em>). Coloana sonor\u0103 este intitulat\u0103 Diary of Love<\/em>, fiind compus\u0103 din cincisprezece melodii, \u0219i anume: 1. Diary of Hate, 2. Henry, 3. The First Time, 4. Vigo Passage, 5. Jealous of the Rain, 6. The Party in Question, 7. Intimacy, 8. Smythe with a \u201cY\u201d, 9. Dispossessed, 10. Love Doesn’t End, 11. Diary of Love, 12 Breaking the Spell, 13. I Know Your Voice, Sarah, 14. Sarah Dies, 15. The End of the Affair.<\/p>\n

Finalul este r\u0103v\u0103\u0219itor, dar \u00een ciuda lui recomand aceast\u0103 pelicul\u0103 tuturor cinefililor, \u0219i \u00een mod special adul\u021bilor ce au o cultur\u0103 bogat\u0103 a istoriei filmului, cu reamintirea faptului c\u0103 este o pelicul\u0103\u00a0 devastatoare, lucru care reiese din ultimele cuvinte spuse de Bendrix \u00een scena de sf\u00e2r\u0219it: \u201eAm scris la \u00eenceput c\u0103 acesta este un jurnal al urii. Te-am ur\u00e2t ca \u0219i cum ai fi existat. Acum am obosit s\u0103 Te ur\u0103sc…dar Tu e\u0219ti \u00eenc\u0103 aici. Iscusin\u021ba Ta este nem\u0103rginit\u0103. Mi-ai folosit ura pentru a-mi ob\u021bine acceptarea c\u0103 exi\u0219ti. Mul\u021bumesc, Henry. Am o singur\u0103\u00a0 rug\u0103minte de f\u0103cut. Drag\u0103 Dumnezeule, uit\u0103 de mine. Ai grij\u0103 de ea \u0219i de Henry. Dar las\u0103-m\u0103 \u00een pace pentru totdeauna.\u201d<\/p>\n

#<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare \u0219i copywriter, implic\u00e2ndu-se, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia. A debutat \u00een 2013 cu textul \u201eP\u0103catul\u201d <\/a>(\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul \u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/a>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. \u00cen 2015, nuvela dark fantasy \u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/a> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). Dup\u0103 apari\u021bia acestui text, Andreea Sterea (editor Crux Publishing) afirma: \u201ecititorul curios va avea ocazia p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it s\u0103 realizeze c\u0103 seria C\u00e2ntec de ghea\u021b\u0103 \u0219i foc \u0219i-a pus \u00een mod fericit amprenta asupra scriitorilor contemporani\u201d. \u00cen 2016, Alexandra Medaru a publicat proza scurt\u0103 \u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/a> (Revista de suspans, nr. 25), scriitorul Lucian Drago\u0219 Bogdan scriind cu referire la acest text: \u201eAutoarea confirm\u0103 talentul pe care l-am sesizat la prima ei povestire, Re\u00cennoirea\u201d. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, se lanseaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica \u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/a> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de Oliviu Cr\u00e2znic conferin\u021ba FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME\u0218 LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea \u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/a> (planetary romance) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea. Blog personal: Taramuridenicaieri.ro \u2013 recomandat \u0219i de scriitoarea Doina Roman (\u201eV\u0103 recomand blogul www.taramuridenicaieri.ro<\/a>, Alexandra Medaru, o prezen\u021b\u0103 sincer\u0103 \u00eentr-o lume care a\u0219teapt\u0103 oameni noi. Profesionalismul \u0219i dorin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba continuu o recomand\u0103 din plin\u201d).<\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Graham Greene (n. 1904 \u2013 d. 1991, pe numele s\u0103u complet Henry Graham Greene) a fost un scriitor de origine englez\u0103, cunoscut pentru \u201eromane psihologice \u0219i de aventuri, cu implica\u021bii social-politice, investig\u00e2nd cazuri-limit\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d (***, Dic\u021bionar Enciclopedic, vol. II, Ed. Enciclopedic\u0103, 1996), dar \u0219i pentru interpretarea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1273],"tags":[1216,1215,1113,1274,1275],"class_list":["post-11641","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-49-50","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-49-50","tag-graham-greene"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-31L","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11641","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11641"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11641\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11858,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11641\/revisions\/11858"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}