{"id":11644,"date":"2017-03-26T13:41:59","date_gmt":"2017-03-26T11:41:59","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11644"},"modified":"2017-03-26T22:00:15","modified_gmt":"2017-03-26T20:00:15","slug":"seductia-intunericului-in-literatura-artele-vizuale-si-divertisment","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11644","title":{"rendered":"Seduc\u021bia \u00eentunericului \u00een literatur\u0103, artele vizuale \u0219i divertisment"},"content":{"rendered":"

sau pentru o cultur\u0103 a sensului<\/strong><\/p>\n

de Alexandru V. Dan<\/p>\n

    \n
  1. Introducere<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cen prezent este privilegiat\u0103, \u00een m\u0103sur\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare, \u00een Literatur\u0103, Art\u0103 \u015fi Divertisment, Forma [exterioar\u0103], acea entitate abstract\u0103 care, din ce \u00een ce mai mult parc\u0103, pune st\u0103p\u00e2nire pe ceea ce, conven\u021bional, poart\u0103 \u00eenc\u0103 numele de Con\u021binut. Prezen\u021b\u0103 \u00een acela\u015fi timp amabil\u0103 \u015fi sufocant\u0103, Forma ne m\u00e2ng\u00e2ie ochii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 o pre\u021buim, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, \u015fi \u00een calitate de Sens.<\/p>\n

    Atunci c\u00e2nd Esteticul ne determin\u0103 s\u0103 ne mul\u021bumim numai cu lumea v\u0103zut\u0103, s-ar putea spune c\u0103 \u015fi-a atins scopul propriu, acela \u00een care ea \u015fi numai ea s\u0103 fie pre\u0163uit\u0103, \u00een care efectul maxim al Operei (literare sau de art\u0103) s\u0103 se ob\u0163in\u0103 \u00een lipsa Con\u0163inutului (care ar fi trebuit s\u0103 se afle \u00een spatele Esteticului) sau \u00een prezen\u0163a unui Con\u0163inut manipulat, ca \u00eentr-un tur de magie.<\/p>\n

    \u00cen definitiv, ideea de Spectacol implic\u0103 o lupt\u0103 nev\u0103zut\u0103 \u00eentre Realitatea exprimat\u0103 artistic \u015fi impresia, mai mult sau mai pu\u021bin puternic\u0103, de Realitate. Iar aceast\u0103 confruntare, sub raportul Sensurilor, se duce pe toate fronturile: at\u00e2t pe cel al Realit\u0103\u021bii, care poate fi interpretat\u0103 diferit, c\u00e2t \u015fi pe cel al impresiei de Realitate (adic\u0103 al Fic\u0163iunii), fie prin prezen\u0163a Sensurilor antagonice Binelui din Realitate, fie, dimpotriv\u0103, prin idei-c\u00e2rje de sprijin \u00een scopul sesiz\u0103rii profunzimii \u015fi Sensurilor Bune din Realitate.<\/p>\n

    Exist\u0103 Frumuse\u021be pentru ea \u00eens\u0103\u0219i, pentru cotidianul lumii exclusiv v\u0103zute, \u015fi Frumuse\u0163ea care excedeaz\u0103 aceste planuri, Frumuse\u021bea aflat\u0103 \u00een Coeren\u0163\u0103 cu ideea de nemurire, absolut, neschimbare ( – constan\u021b\u0103). Estetica de fa\u021bad\u0103, pe care am putea-o defini ca \u201eEstetic\u0103 unidimensional\u0103\u201d, se afl\u0103 sub semnul Realit\u0103\u0163ii imediate, \u00een vreme ce \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa nev\u0103zut\u0103, insesizabil\u0103 direct, precum Etica, Morala, Binele, Spiritualitatea sau alte Valori Pozitive confer\u0103 Operei (Literare, Artistice) o Frumuse\u021be complet\u0103, r\u0103spunz\u00e2nd pe mai multe planuri nevoilor omului, \u00een concordan\u021b\u0103 cu procesul devenirii sale; pe acest tip de Estetic\u0103 l-am putea numi \u201eEstetic\u0103 multidimensional\u0103\u201d.<\/p>\n

    \u00cen vreme ce Opera purt\u0103toare de Sens Negativ sau \u00een care balan\u0163a Sens Pozitiv-Sens Negativ este l\u0103sat\u0103 la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii \u015fi unde se pune accent numai pe o \u015ftiin\u0163\u0103 a Formei (exterioare) rezolv\u0103 sau satisface o nevoie unic\u0103 \u015fi se consum\u0103 odat\u0103 cu manifestarea acestei nevoi, Opera \u00een care este prezent Sensul Pozitiv sau Constructiv (verificabil pe toate planurile de profunzime) ofer\u0103 r\u0103spunsuri pentru aspira\u0163ia universal\u0103 de devenire a omului \u2013 sau cel pu\u0163in \u00eei furnizeaz\u0103 acestuia din urm\u0103 chei viabile pentru situa\u0163ii viitoare diferite.<\/p>\n

    \u00cen mod natural, Estetica tinde spre Adev\u0103r, \u201eatras\u0103\u201d de ideea de completitudine; dincolo de manifestarea accidental\u0103, ea tinde s\u0103 acopere toate planurile existen\u021bei, nu numai pe cel vizibil, inclusiv perspectiva viitorului. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, paradoxal, Estetica va acorda o mai mare aten\u021bie p\u00e2n\u0103 \u015fi Imediatului \u2013 prin luarea \u00een considerare nu numai a pozei de moment, ci \u015fi a cauzelor \u015fi efectelor, ambele aflate dincolo de Realitatea Imediat\u0103, dar de care aceasta depinde \u2013 \u015fi, pe de alt\u0103 parte, va avea \u00een vedere, \u00een mod responsabil, at\u00e2t rela\u021biile dintre Spectator \u015fi Oper\u0103, c\u00e2t \u015fi pe Spectatorul \u00eensu\u015fi, ca personalitate demn\u0103 \u015fi ca interioritate.<\/p>\n

      \n
    1. Axiologie \u015fi cultur\u0103<\/li>\n<\/ol>\n

      Axiologia este acea disciplin\u0103 care are drept obiect studiul filozofic al Valorilor.<\/p>\n

      Conform unei clasific\u0103ri simplificatoare, exist\u0103 trei tipuri de Valori: estetice, etice\/morale \u015fi spirituale\/religioase.<\/p>\n

      Conform uneia din cele mai cunoscute axiologii, Valorile fundamentale sunt: Adev\u0103rul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea \u015fi Sacrul (Pietatea).<\/p>\n

      Cele mai multe concep\u021bii filozofice (\u015fi pedagogice), cu excep\u021bia celei materialist-istorice, recunosc caracterul transcendental al omului, ca fiin\u0163\u0103 permeabil\u0103 fizicului, dar \u015fi metafizicului; sensibilului, dar \u015fi suprasensibilului; materiei, dar \u015fi spiritului \u2013 ca entitate supus\u0103 determina\u0163iilor, dar \u015fi capabil\u0103 de autoreflexii, de autocon\u015ftientizare.<\/p>\n

      Valoarea nu \u0163ine numai de exteriorul omului, ci \u015fi de interioritatea acestuia, deoarece omul nu poate tr\u0103i exclusiv \u00een lumea fizicului (prin \u201efizic” \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se nu numai materia, ci \u015fi raport\u0103rile dincolo de buna m\u0103sur\u0103 cu referire la acest plan, respectiv raport\u0103rile exagerate la senza\u021biile primare).<\/p>\n

      Maturitatea cultural\u0103 a individului, ie\u015firea acestuia din infantilism, este dat\u0103 de m\u0103sura \u00een care acesta se orienteaz\u0103 c\u0103tre Valorile \u00eenalte, subtile, ale existen\u0163ei.<\/p>\n

      Prin prisma axiologiei (respectiv, a educa\u021biei axiologice), sensul vie\u0163ii omului const\u0103 \u00een \u00eensu\u0219irea de c\u00e2t mai multe Valori, respectiv \u00een dob\u00e2ndirea capacit\u0103\u0163ii de a recunoa\u015fte Valori din ce \u00een ce mai elevate.<\/p>\n

      Dar omul nu numai c\u0103 achizi\u021bioneaz\u0103 Valori, ci, \u00eentr-o etap\u0103 ulterioar\u0103, \u00een mod natural, va \u015fi produce Valori. (Mai mult, nu se poate spune c\u0103 cineva se raporteaz\u0103, ca persoan\u0103, la Valorile fundamentale dac\u0103 va contrazice acest lucru prin activitatea sa concret\u0103.)<\/p>\n

      \u00cen aceast\u0103 lumin\u0103, se poate spune c\u0103 cea mai simpl\u0103 defini\u021bie a Culturii este aceea de activitate uman\u0103 prin care se creeaz\u0103 Valori.<\/p>\n

        \n
      1. Axiologie \u015fi Educa\u0163ie<\/li>\n<\/ol>\n

        At\u00e2t \u00een perioada de formare a maturit\u0103\u0163ii individului, c\u00e2t \u015fi ulterior, Operele literare \u015fi vizuale exercit\u0103 o influen\u0163\u0103 asupra min\u0163ii \u015fi educa\u0163iei morale a acestuia.<\/p>\n

        Aspectele Morale \u015fi Estetice degajate de personajele din respectivele Opere, sugestiile (repetate ale) modelelor culturale prezent(at)e \u2013 \u015ftiut fiind c\u0103 experien\u0163a estetic\u0103 a individului este str\u00e2ns legat\u0103 de asimilarea prin repeti\u0163ie \u2013 contribuie la s\u0103direa unor mentalit\u0103\u0163i constructiviste sau distructiviste \u00een strict\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu formarea psihicului \u015fi personalit\u0103\u0163ii t\u00e2n\u0103rului, ajut\u00e2ndu-l (sau nu) pe acesta s\u0103 se ridice de la starea primar\u0103, biologic\u0103, la una culturalizat\u0103, spiritual\u0103.<\/p>\n

        \u00cen condi\u0163iile \u00een care, \u00een epoca noastr\u0103, produc\u0163iile Literare \u015fi Artistice se feresc de didacticism (ba chiar \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 antididacticismul) \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere imaturitatea cresc\u00e2nd\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte Cultura Sensului (at\u00e2t a Publicului, c\u00e2t \u015fi a Autorilor), Mesajele Operelor, cel pu\u0163in cele Pozitive, sunt din ce \u00een ce mai rare \u015fi mai greu de decelat.<\/p>\n

        Cum s-ar putea, totu\u015fi, corecta Efectele negative amintite mai sus \u00een procesul Educa\u0163ional, dar \u015fi \u00een cel al Autoeduc\u0103rii? \u00cen primul r\u00e2nd prin dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de Interpretare: prin distan\u021barea de \u201erealitatea\u201d Operei (delimitarea Fic\u021biunii de Real \u015fi a registrului serios de parodie, \u00een\u0163elegerea contextului Operei), prin analiza critic\u0103 a con\u0163inutului aplic\u00e2nd binomul Bine-R\u0103u \u015fi prin extragerea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi veritabile din orice situa\u021bie \u00eent\u00e2lnit\u0103, indiferent de Sensurile proprii ale Operei.<\/p>\n

          \n
        1. Atrac\u0163ia \u00eentunericului \u00een Art\u0103 \u015fi Divertisment<\/li>\n<\/ol>\n

          De ce ne atrage, \u00een Art\u0103\/Cultur\u0103 sau Divertisment, ceea ce este Negativ (ca Form\u0103 \u015fi, mai ales, ca Sens)? Poate pentru c\u0103, \u00een subcon\u015ftientul nostru, \u015ftim c\u0103 suntem imperfec\u0163i, c\u0103 avem \u00een noi ceva R\u0103u \u015fi gre\u015fit care strig\u0103, care vrea s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103? A\u0219a ar \u201eproceda\u201d o problem\u0103 care s-ar cere rezolvat\u0103. \u00cens\u0103 undeva pe parcurs se manifest\u0103 \u00een noi o \u00eenclina\u0163ie la fel de incon\u015ftient\u0103 prin care aceast\u0103 nevoie este mistificat\u0103: ne este mai comod s\u0103 r\u0103m\u00e2nem a\u015fa cum suntem, iar o solu\u0163ie la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru alinarea acestei suferin\u0163e interioare pare a fi supraconsumul \u015fi, ca o consecin\u0163\u0103, autoconsumul, care nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t hr\u0103nirea cu propriile noastre toxine spirituale (dup\u0103 o interpretare fatalist\u0103 a simbolului lum\u00e2n\u0103rii, sau asemenea unui cerc vicios al naturii ce se \u00eenv\u00e2rte orbe\u015fte, \u00eentr-o continu\u0103 mic\u015forare, \u00eenspre o moarte neanticipat\u0103).<\/p>\n

          Uit\u0103m c\u0103, de fapt, ne interesau rana \u015fi R\u0103ul deoarece c\u0103utam, mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftient, o vindecare \u2013 adic\u0103 \u00eencheierea ciclului (p\u0103g\u00e2n, pentru c\u0103 este naturalist) ce conduce iremediabil c\u0103tre finalul mor\u0163ii \u2013 \u015fi ne l\u0103s\u0103m prad\u0103 acestui cvasiperpetuum mobile al autoconsum\u0103rii propriei noastre energii vitale, perpetuum mobile la scara fiec\u0103ruia care va d\u0103inui at\u00e2ta timp c\u00e2t va rezista \u201egazda\u201d sa, pe care o sufoc\u0103 cu str\u00e2nsoare de \u015farpe.<\/p>\n

          Ironic, eliberarea de acest mecanism ar p\u0103rea c\u0103 poart\u0103 tocmai chipul mor\u0163ii \u2013 pe care, de altfel, aceast\u0103 cultur\u0103 a mor\u0163ii lui Dumnezeu \u015fi a omului o aclam\u0103, at\u00e2t prin Simbolurile folosite, c\u00e2t \u015fi prin prezen\u0163a suveran\u0103 a golului interior, care-i este deopotriv\u0103 origine \u015fi rezultat: \u00een vreme ce tocmai termenul de \u201emoarte\u201d, folosit terapeutic \u015fi duhovnicesc, presupune ac\u0163iunea de a pune cap\u0103t, printr-un efort de Voin\u0163\u0103, modului de via\u021b\u0103 defectuos cu care ne-am obi\u015fnuit, cu tot cu suferin\u0163ele-i caracteristice, \u00een mare parte autoalimentate (strategie care, \u00een cre\u015ftinismul ortodox, poart\u0103 numele de \u201emetanoia\u201d \u2013 schimbarea cu totul), alternativa comod\u0103 \u015fi at\u00e2t de comun\u0103, ce presupune de fapt prelungirea \u015fi accentuarea \u00een timp a st\u0103rii de chin, concomitent cu apari\u0163ia unui efect incon\u015ftient de exacerbare a frustr\u0103rii, poart\u0103, la prima vedere \u015fi \u00een\u015fel\u0103tor \u2013 a\u015fa cum, de altfel, frica instinctiv\u0103 de schimbare ne-o dicteaz\u0103 \u2013 chipul prelungirii vie\u0163ii.<\/p>\n

          Dar \u015farpele ne\u00eemplinirii, cu care ne-am obi\u015fnuit at\u00e2t de mult, se aga\u0163\u0103 cu disperare de propria noastr\u0103 via\u0163\u0103, \u015fi nu ne poate oferi o cre\u015ftere \u201epe vertical\u0103\u201d, \u00een vreme ce ideea de moarte, de care ne temem instinctiv, aplicat\u0103 mecanismelor Negative, nu ar \u00eensemna dec\u00e2t sf\u00e2r\u015fitul fazelor sau etapelor nocive prin care trecem, ceea ce ne-ar permite o Via\u0163\u0103 aflat\u0103 din ce \u00een ce mai mult sub semnul Con\u015ftientului.<\/p>\n

          S\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, c\u00e2t timp \u00eentrebarea va mai avea, din punct de vedere Cultural, un Sens: Ne e cumva fric\u0103 s\u0103 ne punem \u00eentreb\u0103ri fundamentale? S\u0103 ne lep\u0103d\u0103m de tot ceea ce ne trage \u00een jos, chiar \u015fi dac\u0103 prin aceasta nu am ob\u0163ine dec\u00e2t o \u201etabula rasa\u201d pe care apoi s\u0103 zidim ceva trainic?<\/p>\n

          Uneori trebuie s\u0103 avem curajul ca, cel pu\u0163in, s\u0103 nu facem nimic atunci c\u00e2nd sim\u0163im c\u0103 am putea fi lua\u0163i de \u201eval\u201d, s\u0103 refuz\u0103m dialogul cu metehne prea puternice, pentru a nu fi atra\u015fi \u00een ad\u00e2ncurile tenebroase de unde este posibil s\u0103 nu ne mai \u00eentoarcem niciodat\u0103…<\/p>\n

            \n
          1. Opera, Artistul\/Autorul, Spectatorul<\/li>\n<\/ol>\n

            Tr\u0103im o vreme a Spectatorului \u2013 cu to\u0163ii suntem spectatori, \u015fi publicul, \u015fi Arti\u015ftii \u2013 \u015fi ceea ce ne leag\u0103, ca o nou\u0103 lege pentru to\u021bi, pare a fi abandonul trinomului evolu\u021bie personal\u0103 \u2013 manifestare \u00een consecin\u0163\u0103 \u2013 spirit (sim\u0163) Critic.<\/p>\n

            \u00cen prezent Arta tinde s\u0103 nu mai fie dec\u00e2t o \u00eentreprindere axat\u0103 exclusiv pe \u00eenclina\u021bia Autorilor de a privi lucrurile de pe pozi\u0163iile \u201ePublicului\u201d, \u015fi nu prin prisma Ideii sau a Subiectului de tratat sau chiar a Pove\u015ftii, iar Publicului nu i se mai ofer\u0103 Estetic\u0103, nici multidimensional\u0103 \u015fi nici m\u0103car superficial\u0103 \u2013 un exemplu edificator, \u00een acest sens, \u00eel reprezint\u0103, \u00een ultimele zeci de ani, declinul Esteticii \u00een c\u0103r\u0163ile cu ilustra\u0163ii pentru copii, tocmai acolo unde aceasta ar fi trebuit s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een primul r\u00e2nd. Dar atunci cum se poate spune, totu\u015fi, c\u0103, \u00een demersul artistic, se are \u00een vedere preferin\u0163a Publicului? Este vorba de ceea ce se b\u0103nuie\u0219te c\u0103 ar face Pl\u0103cere acestuia din urm\u0103 (oric\u00e2t de stranie ar fi aceast\u0103 pl\u0103cere), \u00een str\u00e2ns\u0103 asociere cu prezen\u0163a senza\u0163ionalului, a scandalului, a kitsch-ului \u015fi cu apelul la curiozitatea primar\u0103, ca elemente ale unui straniu joc al seduc\u0163iei prezumat irezistibil.<\/p>\n

            Creatorii (Autorii) vor succes rapid de pia\u0163\u0103 pentru operele lor \u015fi \u015ftiu c\u0103, pentru aceasta, trebuie s\u0103 se adreseze nu unui public cult, mai preten\u0163ios, ci publicului neinstruit, majoritar. Incultura trebuie flatat\u0103, iar uniformizarea Publicului, extins\u0103.<\/p>\n

            Este vorba, a\u0219adar, tot mai mult de o abordare divor\u0163at\u0103 de ideea culturii veritabile, situat\u0103 \u00eentre marketing \u015fi manipulare, bazat\u0103 \u00een acela\u015fi timp pe m\u0103gulirea exagerat\u0103 a Spectatorului, pe apelul la nivelurile joase de \u00een\u0163elegere \u015fi pe restr\u00e2ngerea percep\u021biei de la realitatea imediat\u0103 la ceva \u00eenc\u0103 \u015fi mai limitat dec\u00e2t aceasta, \u015fi anume la aspectele sale Negative \u2013 imorale, violente, sup\u0103r\u0103toare, inestetice. Avem, astfel, de a face cu o literatur\u0103 \u015fi o Art\u0103 nu a sufletului, ci a ego-ului; nu a Virtu\u0163ilor (care par c\u0103 nu mai exist\u0103 nici m\u0103car \u00een teorie), ci a viciilor.<\/p>\n

            Noul Autor este un om simplu, \u201edin popor\u201d, un revoltat fa\u0163\u0103 de reperele identit\u0103\u0163ii culturale a spa\u0163iului \u00een care tr\u0103ie\u015fte, fa\u0163\u0103 de ideea Esteticii Armoniei, fa\u0163\u0103 de domnia \u2013 sau chiar existen\u0163a \u2013 spiritualului; el este \u201esincer\u201d, este \u201eel \u00eensu\u015fi\u201d (\u00eent\u00e2mpl\u0103tor, perfect identificat cu trendul mul\u0163imii), iar acccentul, \u00een noua Oper\u0103, cade nu asupra subiectului, ci asupra Persoanei Autorului, care, fatalmente, apel\u00e2nd la un limbaj pe m\u0103sur\u0103, nu g\u0103se\u015fte alt subiect de tratat dec\u00e2t lipsa staturii sale morale \u015fi spirituale, preferin\u0163a sa pentru mali\u0163ios \u015fi o moral\u0103 \u00eendoielnic\u0103 a Operei.<\/p>\n

              \n
            1. \u015eocul ca Form\u0103 \u015fi ca Sens<\/li>\n<\/ol>\n

              \u00cen prezent Creatorii de Opere recurg tot mai mult la procedeul \u015eocului. \u015eocul emotiv poate pune \u00eentre paranteze sim\u021bul Critic, iar acesta nu va mai reac\u021biona cu promptitudine, pentru a judeca at\u00e2t Calitatea Operei, c\u00e2t \u015fi moralitatea ideilor vehiculate. \u015eocurile de un nivel ridicat atrag acceptarea mai u\u015foar\u0103 a unor \u015eocuri ulterioare mai mici, \u201estrategia\u201d fiind de a ridica, \u00een timp, tot mai sus \u015ftacheta \u015fi a obi\u0219nui Publicul cu trendul respectiv.<\/p>\n

              Succesul acestei \u201estrategii culturale\u201d se mai sprijin\u0103 pe urm\u0103torii piloni care contribuie la suspendarea g\u00e2ndirii Critice \u015fi asigur\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in for\u0163at, acceptul Publicului:<\/p>\n

                \n
              1. Reac\u021bia pe care ar putea-o opune Publicul, individual (\u00een cazul \u00een care s-ar ridica la o asemenea \u00een\u021belegere) nu se poate m\u0103sura cu ofensiva \u201eindustriei\u201d, \u015fi anume a Autorului, criticilor, media \u015fi a tendin\u0163ei pie\u021bei la un loc;<\/li>\n
              2. Cantitatea (oferta global\u0103) are toate \u015fansele s\u0103 sufoce Calitatea, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t aceasta din urm\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 trateze satisf\u0103c\u0103tor mai multe paliere concomitent: cel strict Estetic, cel Moral, cel Spiritual.<\/li>\n<\/ol>\n

                III. Argumentele \u201ecorectitudinii politice\u201d, conform c\u0103rora individul (cet\u0103\u0163eanul) nu trebuie ap\u0103rat de ideatica Negativ\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een societatea libertarianist\u0103 a prezentului, nu se recunoa\u015fte oficial existen\u021ba no\u0163iunii de aspect moral ori spiritual negativ, Valorile fiind privite relativist. (De altfel, niciodat\u0103, \u00een epoca postmedieval\u0103, cet\u0103\u0163enii nu au fost \u00eencuraja\u0163i \u2013 \u015fi educa\u0163i \u2013 de c\u0103tre stat s\u0103 apere moralitatea \u015fi bunele moravuri \u00een via\u0163a social\u0103, acestea fiind privite mai degrab\u0103 ca un dat care, eventual, trebuie s\u0103 se apere \u201esingur\u201d.)<\/p>\n

                  \n
                1. Argumentul Glumei \u015fi al lipsei de Inten\u0163ie, care supune ridicolului obiectarea de pe pozi\u0163iile seriozit\u0103\u021bii (ca \u015fi cum dac\u0103 cineva ne-ar aduce un prejudiciu f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea sau \u00een glum\u0103, prejudiciul nu s-ar mai produce).<\/li>\n
                2. Apelul la curiozitate, la atrac\u0163ia pe care o produce at\u00e2t Noul, c\u00e2t \u015fi scandalul.<\/li>\n<\/ol>\n

                  Toate acestea descurajeaz\u0103 apelul la ceea ce suntem \u015fi (se presupune c\u0103) am acumulat din punct de vedere moral, \u00een favoarea \u00eencuraj\u0103rii tr\u0103irii emo\u021biilor puternice negative la care suntem expu\u0219i.<\/p>\n

                  \u015ei, pentru ca acest demers s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 obiec\u0163ii, singurul aspect care, concret, ar mai putea fi supus criticii, Forma, este atent \u201eorchestrat\u201d, \u00een concordan\u021b\u0103 cu ultimele rigori ale artei \u015fi vremii, dup\u0103 o tehnic\u0103 a ilustr\u0103rii din ce \u00een ce mai elaborat\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp constant inamic\u0103 a valorilor fire\u015fti ale sufletului.<\/p>\n

                    \n
                  1. \u015eocul \u015fi Expunerea<\/li>\n<\/ol>\n

                    Se poate vorbi de Expunere nelimitat\u0103 la \u015eoc ca procedeu atunci c\u00e2nd acesta este prezent \u00een toat\u0103 pia\u0163a cultural\u0103 \u015fi a divertismentului \u015fi \u00een toate genurile \u015fi formele de manifestare, astfel \u00eenc\u00e2t posibilitatea de a alege altceva \u015fi de a evita expunerea la respectivul fenomen sunt practic imposibile.<\/p>\n

                    De\u015fi exist\u0103, restric\u021biile pe baz\u0103 de v\u00e2rst\u0103 sunt tot mai pu\u0163in operabile; p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een separarea public minor \u2013 public adult, epitetul de \u201eadult”, folosit ca sinonim pentru \u201epornografic\u201d, sugereaz\u0103 c\u0103, \u00eendubitabil, adul\u0163ii \u2013 nu numai b\u0103rba\u021bii tineri, ci \u015fi femeile \u015fi b\u0103tr\u00e2nii \u2013 nu ar avea cum s\u0103 fie preocupa\u021bi de subiecte precum verticalitatea moral\u0103, problema p\u0103catului \u015fi, dimpotriv\u0103, nu \u015fi-ar dori, to\u0163i, dec\u00e2t s\u0103-\u015fi \u201etr\u0103iasc\u0103\u201d via\u0163a sexual\u0103 prin intermediul manifest\u0103rilor cultural-artistice.<\/p>\n

                    S\u0103 \u00eencepem a\u0219adar cu \u201elucrurile mici\u201d (o p\u0103rere \u00eencet\u0103\u0163enit\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne lini\u0219teasc\u0103, \u015foptindu-ne conving\u0103tor c\u0103 lucrurile mici nu ar conta \u2013 c\u00e2nd, dimpotriv\u0103, tocmai ele spun totul despre \u00eenclina\u0163iile noastre, \u015fi tot ele ne pot schimba, la un moment dat, direc\u0163ia: a\u015fa cum bine \u015ftim din matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103, o mic\u0103 abatere poate conduce la distan\u0163e considerabile \u00eentre dou\u0103 drepte care au pornit c\u00e2ndva din acela\u015fi punct).<\/p>\n

                    Limbajul vulgar (gol\u0103nesc, ba chiar, mai nou, autisto-\u201eboschet\u0103resc\u201d, ridicat la rang de Art\u0103), care p\u00e2n\u0103 mai ieri nu era agreat nici pe strad\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u0163in \u00een Operele cultural-artistice, este acum practic de neocolit \u00een literatur\u0103 sau pe ecrane. Nu am accepta (\u00eenc\u0103) un astfel de limbaj sau de comportament din partea apropia\u0163ilor (cu at\u00e2t mai pu\u0163in din partea mentorilor sau a reperelor noastre spirituale), \u00eens\u0103 \u00eel toler\u0103m \u00een perioadele noastre de destindere, c\u00e2nd urm\u0103rim un film sau citim o carte sau o poezie…<\/p>\n

                    Ca o continuare fireasc\u0103 a acestui tip de limbaj vin punerile \u00een scen\u0103 vulgare \u015fi violente, care nu pot s\u0103 nu contribuie la \u00eencurajarea unei atitudini mai tolerante, con\u015ftient sau nu, \u00een raport cu respectivele acte; nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor una din nout\u0103\u0163ile ultimilor ani o constituie apari\u021bia, pe ecrane \u015fi \u00een literatur\u0103, a profilurilor \u201ecriminalului erou\u201d, \u201ecanibalului erou\u201d, \u201evampirului erou\u201d, \u201edrogatului erou\u201d etc.<\/p>\n

                    Macabrul, morbidul \u015fi sadismul \u015fi-au p\u0103r\u0103sit zona tradi\u0163ional\u0103 de ni\u015f\u0103 \u00een care au \u00eencol\u0163it, \u00eentinz\u00e2ndu-\u015fi frunzele \u00eentunecate \u00een \u00eentregul mainstream \u015fi \u00eembiindu-ne, mai mult sau mai pu\u0163in direct, s\u0103 ne bucur\u0103m de r\u0103ul \u201eceluilalt\u201d, m\u0103car \u00een fic\u0163iune sau \u00een g\u00e2nd, dac\u0103 tot \u201enu avem voie\u201d \u00een fapt\u0103…<\/p>\n

                    De cealalt\u0103 parte, a impudorii \u015fi Vulgarit\u0103\u021bii, sexualizarea Operelor prin exploatarea temei impulsului sexual nu se opre\u015fte la voaierismul \u015fi exhibi\u0163ionismul legat de rela\u0163ia sexual\u0103 normal\u0103 (denumit\u0103 \u00een prezent \u201etradi\u0163ional\u0103\u201d), ci merge tot mai departe, \u00eenspre \u201eexploatarea\u201d de tot mai stranii perversiuni sexuale \u015fi prezentarea lor drept moduri de via\u021b\u0103 onorabile, \u00een paralel cu \u201edirectivele\u201d noului marxism cultural \u015fi cu nesf\u00e2r\u0219itul \u015fir de legaliz\u0103ri legislative \u00een acest sens la scar\u0103 mondial\u0103. Astfel, \u201etabu-urile\u201d \u015fi \u201eprejudec\u0103\u0163ile\u201d \u2013 sexuale, morale sau (anti)religioase \u2013, mai \u00eent\u00e2i roman\u0163ate \u00een literatur\u0103 \u015fi vizual, apoi (de)reglementate legislativ, cad pe r\u00e2nd, amenin\u0163\u00e2nd s\u0103 ne sfideze chiar \u015fi imagina\u0163ia \u015fi ajung\u00e2nd subiecte obi\u015fnuite pentru Opere, adesea \u00eentr-o perfect\u0103 ignorare a r\u0103nirii sentimentelor publicului involuntar (chiar dac\u0103 \u2013 \u00eenc\u0103 \u2013 destul de larg).<\/p>\n

                    Cu siguran\u0163\u0103 am r\u0103m\u00e2ne surprin\u015fi dac\u0103 am contabiliza mul\u0163imea referirilor \u015fi aluziilor sexuale prezente \u00eentr-o Oper\u0103 modern\u0103 tipic\u0103 destinat\u0103 publicului larg, fie c\u0103 este vorba de un film, fie de un volum literar, iar ca efect psihologic al acestui fenomen nu ar fi exclus s\u0103 ne descoperim gestul reflex de a ne duce cu g\u00e2ndul, atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu un subiect sau cu o situa\u0163ie, mai \u00eent\u00e2i \u015fi f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103, la aspectul sexual.<\/p>\n

                    Expunerea la grade tot mai ridicate de Violen\u0163\u0103 (verbal\u0103 sau factual\u0103), lascivitate \u015fi pornografie constituie o agresiune fa\u0163\u0103 de nivelul normal de civiliza\u0163ie, at\u00e2t prin \u015eocul resim\u0163it (care de multe ori dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult Miza operelor, \u00eenc\u00e2t ne face s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu cumva reprezint\u0103 un obiectiv \u00een sine al acestora din urm\u0103), c\u00e2t \u015fi prin for\u0163area sau ispitirea noastr\u0103 \u00een vederea particip\u0103rii la respectivul Act (cultural sau de divertisment) \u015fi, \u00een final, prin obi\u015fnuirea noastr\u0103 repetat\u0103 cu aceste manifest\u0103ri.<\/p>\n

                    \u00cemping\u00e2nd astfel tot mai departe bornele gravit\u0103\u0163ii, vom ajunge din ce \u00een ce mai pu\u0163in capabili de reac\u0163ii omene\u015fti, a\u015fa cum o persoan\u0103 av\u00e2nd auzul alienat de un zgomot asurzitor va asista cu total\u0103 deta\u015fare la spargerea unei farfurii de sol, ceea ce nu s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 aceea\u015fi persoan\u0103 ar avea \u00eenc\u0103 auzul intact.<\/p>\n

                    Pentru a ne convinge de aceast\u0103 pervertire a gusturilor \u015fi reac\u0163iilor, de existen\u0163a at\u00e2t a acestei reeduc\u0103ri mai mult sau mai pu\u0163in for\u0163ate, c\u00e2t \u015fi a tendin\u0163ei de a ne bucura de ceea ce este Negativ \u00een Art\u0103 \u015fi Divertisment, este de ajuns s\u0103 privim \u00een trecut, spre vremuri aflate \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103 sub semnul Coeren\u0163ei, atunci c\u00e2nd \u00een Opere erau de neconceput \u015eocurile, Morala negativ\u0103, respectiv acceptarea R\u0103ului.<\/p>\n

                    La c\u00e2t de multe astfel de Mesaje, Tendin\u0163e, Sensuri \u015fi Idei poate fi expus un psihic \u00eenc\u0103 s\u0103n\u0103tos p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Subcon\u015ftientul s\u0103u, otr\u0103vit din ce \u00een ce mai mult, s\u0103-i influen\u0163eze, \u00een cele din urm\u0103, con\u015ftientul?<\/p>\n

                    C\u00e2t timp poate rezista un individ, un t\u00e2n\u0103r, la un asemenea asalt de sugestii ce se \u00eencol\u0103cesc de el din toate p\u0103r\u0163ile pentru a-l trage cu toat\u0103 puterea \u00een jos \u015fi niciodat\u0103 \u00een sus, pentru a-i transforma sistemul de Valori \u00eentr-unul al nonvalorii? \u015ei apoi (\u015ftiut fiind c\u0103 orice fapt\u0103 se na\u015fte dintr-un g\u00e2nd) de c\u00e2t timp va mai fi \u00eenc\u0103 nevoie pentru ca, odat\u0103 instalat, acest sistem s\u0103 dea na\u015ftere unor comportamente pe m\u0103sur\u0103?<\/p>\n

                      \n
                    1. Exploatarea Noului<\/li>\n<\/ol>\n

                      Principala justificare (superficial\u0103) pentru promovarea Mesajelor Negative (dar \u015fi a Ur\u00e2tului) o constituie plictisul pe care l-ar provoca cumin\u0163enia Sensurilor ca prezen\u0163\u0103 dominant\u0103 \u00een cultura de mas\u0103 de p\u00e2n\u0103 \u00een deceniile (\u015fi secolele) trecute \u2013 cu alte cuvinte, Noul, ca dorin\u021b\u0103 de schimbare.<\/p>\n

                      \u00centr-adev\u0103r, atrac\u0163ia pentru Nou este legitim\u0103, \u00eens\u0103 \u201eNou\u201d nu trebuie s\u0103 \u00eensemne neap\u0103rat \u201emai pu\u0163in Autentic\u201d sau \u201emai pu\u0163in plin de con\u0163inut omenesc\u201d (- de \u201eomenie\u201d), \u201ef\u0103r\u0103 Profunzime\u201d, ori \u201elipsit de Vizionarism \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce nu se vede \/ \u00een\u0163elege de la prima vedere din ceea ce \u00eenseamn\u0103 omul fizic \u015fi lumea material\u0103\u201d \u2013 perspective proprii Sensurilor sau Mesajelor Negative care au drept cauz\u0103 Refularea (mai \u00eent\u00e2i pentru Autor, acest lucru proiect\u00e2ndu-se apoi \u015fi c\u0103tre Public). Evident, astfel de Sensuri, respectiv Mesaje nu au cum s\u0103 fie Constructive la nivel programatic \u2013 dimpotriv\u0103, inten\u021bia aici este cea proprie nihilismului, de refuz a perspectivei orientate \u201edincolo\u201d (dincolo de cortina lumii acesteia sau dincolo, \u00een inima omului) \u2013 dar dac\u0103 totu\u015fi aceast\u0103 din urm\u0103 direc\u0163ie se adopt\u0103, cel pu\u0163in \u00een final s\u0103 se ajung\u0103 tot la o \u201efund\u0103tur\u0103\u201d de ordin spiritual (cazul magiei sau al demonicului), insist\u00e2ndu-se, astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103, c\u0103 nu exist\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, nimic dincolo de sim\u0163uri, nimic m\u0103re\u0163, deci tu, Spectatorule, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2i a\u015fa cum e\u015fti, acela\u015fi consumator fidel, ba chiar gr\u0103be\u015fte-te s\u0103 explorezi delicii Noi, din lumea \u201ede jos\u201d a condi\u0163iei tale…<\/p>\n

                      \u00centr-adev\u0103r, \u201ecultul R\u0103ului\u201d \u00een Art\u0103 (\u015fi, \u00een general, \u00een via\u0163\u0103) va juca mereu cartea Nout\u0103\u0163ii, \u00een vreme de omul, gust\u00e2nd aceast\u0103 hran\u0103 otr\u0103vit\u0103, se va ur\u00e2\u0163i, schimb\u00e2ndu-\u015fi sim\u0163urile, \u015fi, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, va avea tot mai pu\u0163in capacitatea de a-\u015fi percepe propria stare interioar\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, din r\u0103u \u00een mai r\u0103u, va ajunge, dincolo de distrugere, la autodistrugere.<\/p>\n

                      Paradoxal, alegerea Noului superficial \u00eenseamn\u0103 tocmai frica de Noul cunoa\u015fterii adev\u0103rate \u015fi profunde, de tr\u0103irea acesteia. \u015ei frica de a t\u0103ia R\u0103ul de la r\u0103d\u0103cin\u0103.<\/p>\n

                      Dar Noul din sfera Binelui nu conduce, programatic, la acest sf\u00e2r\u015fit catastrofal \u015fi, \u00een plus, de\u0163ine \u015fi el capacitatea de a oferi Noul, ba chiar ofer\u0103, teoretic, o infinitate de posibilit\u0103\u0163i; \u00eens\u0103 pentru aceasta este nevoie de o oarecare formare sau orientare spiritual\u0103 (care nu este deloc necesar\u0103 \u00een cel\u0103lalt caz, ba chiar contraindicat\u0103\u2026).<\/p>\n

                      Noul Binelui permite aducerea la vedere a sufletului unui personaj, a sublimului unei situa\u0163ii sau a unui peisaj, \u00een vreme ce Noul R\u0103ului, dimpotriv\u0103, nu este, \u00een esen\u0163\u0103, dec\u00e2t dezolare \u015fi pustiu.<\/p>\n

                      Proprie Noului din sfera \u00eentunericului \u00eei este exploatarea superficialit\u0103\u0163ii, a mediocrului spiritual, a \u00een\u021belesurilor infantile, facile, a sentimentalismului prost \u00een\u0163eles, a Viciilor, a nep\u0103s\u0103rii fa\u0163\u0103 de efectele ideilor Negative, \u00een vreme ce Noul din zona Binelui este caracterizat de existen\u021ba complexit\u0103\u021bii pe toate planurile a unei Opere, de prezen\u0163a tuturor categoriilor de Valori, a Coeren\u0163ei de ansamblu, a Adev\u0103rului, de asumarea identit\u0103\u0163ii culturale \u00een cadrul c\u0103reia Creatorul a ap\u0103rut pe lume.<\/p>\n

                      De aceea, chemarea adev\u0103ratului Scriitor\/Artist este aceea de a fi ajuns, \u00eenainte de a deveni Creator, un om (i)luminat \u2013 ba chiar un soi de profet: el trebuie s\u0103 fie \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ilustreze chiar \u015fi ceea ce ar putea<\/em> percepe dac\u0103 ar fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai iluminat spiritual dec\u00e2t este \u2013 \u015fi aceasta f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00een\u015fele prea mult…<\/p>\n

                      \u00cen concluzie, putem constata c\u0103 ideea \u201eplictisului\u201d pe care cumin\u0163enia spiritualit\u0103\u0163ii se zice c\u0103 l-ar provoca este eronat\u0103; \u00een cazul \u00een care aceast\u0103 p\u0103rere este sincer\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Binele \u00een cauz\u0103 nu s-a \u00een\u0163eles, nu s-a asimilat, nu se aplic\u0103\/tr\u0103ie\u015fte (dec\u00e2t cel mult incomplet) \u015fi, prin urmare, este impropriu s\u0103 se vorbeasc\u0103 \u00een acest caz de \u201eplictiseal\u0103\u201d.<\/p>\n

                      Avem de ales \u00eentre o for\u0163are \u00eenspre R\u0103u a modului \u00een care red\u0103m Sensuri, pe de o parte, \u015fi crearea de Valori favorabile elev\u0103rii spiritului, respectiv ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de tainele unor Sensuri care nu se pot descoperi dec\u00e2t<\/em> printr-o atitudine de superioritate interioar\u0103 \u015fi comportamental\u0103, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n

                        \n
                      1. Nicio glorie \u00een sex<\/li>\n<\/ol>\n

                        Nimeni, niciodat\u0103, t\u00e2n\u0103r sau mai pu\u0163in t\u00e2n\u0103r, nu a sc\u0103pat neatins de aripile pasiunii erotice\u2026<\/p>\n

                        C\u00e2te ode nu s-au \u00eenchinat, \u00een toate timpurile, irezistibilului feminin!<\/p>\n

                        \u015ei totu\u015fi, o observa\u0163ie se cere f\u0103cut\u0103: nu persoana \u00een cauz\u0103, oric\u00e2t de \u00eenc\u00e2nt\u0103toare ar fi ea, nu subiectul pasiunii este r\u0103spunz\u0103tor pentru nemiloasa atrac\u0163ie pe care o exercit\u0103 asupra \u201eprotagoni\u015ftilor\u201d, ci prozaicul, am putea spune \u2013 de\u015fi at\u00e2t de poetic \u00een manifestare \u2013 impuls sexual. Prozaic, pentru c\u0103 acest etern cal de b\u0103taie al culturii \u015fi artei (inspir\u00e2nd Opere, de multe ori, fie lacrimogene, fie vulgare) nu este animat \u00een realitate dec\u00e2t de o pornire biologic\u0103 pe care am fost programa\u0163i s\u0103 o tr\u0103im at\u00e2t de intens\u2026<\/p>\n

                        S\u0103 se \u00eenchid\u0103 robinetul acestor porniri \u015fi pasiunea va amu\u0163i; p\u00e2n\u0103 \u015fi Frumuse\u0163ea odinioar\u0103 venerat\u0103 se va disipa ca prin farmec, odat\u0103 cu acel interes special pe care \u00eel aveam pentru ea, iar muzele de alt\u0103dat\u0103 nu ne vor spune mai multe dec\u00e2t o simpl\u0103 bucat\u0103 de lemn sau o piatr\u0103 \u2013 materiale din care, \u00eenainte, erau f\u0103cu\u0163i idolii\u2026<\/p>\n

                        Unde este, a\u015fadar, meritul de a da curs acestui imbold, acestei atrac\u0163ii, prin crearea sau consumul de Opere? Unde este gloria? Pe tineri \u00eei orbe\u015fte; b\u0103tr\u00e2nilor \u015fi bolnavilor le este indiferent.<\/p>\n

                        De\u015fert\u0103ciune \u015fi v\u00e2nare de v\u00e2nt, cum spune Psalmistul\u2026<\/p>\n

                        \u00cens\u0103 dac\u0103 pasiunii i se pune fr\u00e2u (a pune fr\u00e2u: \u00een-fr\u00e2nare<\/em>; a \u00eendep\u0103rta fr\u00e2ul: des-fr\u00e2nare<\/em>), dac\u0103 i se pune, a\u015fadar, pasiunii fr\u00e2u (precum Operei, Sens), dac\u0103 nu i se ignor\u0103, paradoxal, propria finalitate, ea se continu\u0103, se dezvolt\u0103 \u00een altceva: \u00een \u201epro-creere\u201d, \u201ecre\u015ftere de oameni\u201d \u2013 iar \u00een cazul Operelor, Crea\u0163ie, respectiv cre\u015ftere de ordin sufletesc.<\/p>\n

                          \n
                        1. Despre ego \u015fi culmea egoului: \u2026depersonalizarea<\/li>\n<\/ol>\n

                          Suntem tenta\u0163i s\u0103 c\u0103l\u0103torim prin zona ml\u0103\u015ftinoas\u0103 din punct de vedere spiritual l\u0103s\u00e2nd locul pe care ar trebui s\u0103-l ocupe centrul Judec\u0103\u021bii \u015fi Voin\u0163ei noastre vacant, ignorat. \u00cens\u0103 st\u0103 \u00een firea lucrurilor ca acesta s\u0103 fie ocupat \u2013 a\u015fa cum, \u00een societate, poate exista fie democra\u0163ie, fie, \u00een lipsa acesteia, tirania.<\/p>\n

                          A\u015fadar, pe m\u0103sur\u0103 ce sim\u0163urile s\u0103n\u0103toase ni se \u00eence\u0163o\u015feaz\u0103, sistemul propriu \u201emla\u015ftinii\u201d (am putea s\u0103-l numim \u015fi \u201elipsa Seriozit\u0103\u0163ii\u201d), \u00een mod curios, foarte coerent \u00een esen\u0163a lui (deoarece, spre deosebire de noi, nu se autocontrazice cu nimic), va pune, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, st\u0103p\u00e2nire pe centrul Judec\u0103\u021bii noastre. (Este ca \u015fi cum cineva ne-ar spune: \u201eNu am inten\u0163ii rele, a\u015fa c\u0103 nu g\u00e2ndi critic, nu judeca\u2026\u201d, pentru ca apoi s\u0103 fac\u0103 cu noi ce dore\u015fte).<\/p>\n

                          \u015ei astfel totul \u00een noi devine ego, iar restul nu mai exist\u0103 \u2013 sau cel pu\u0163in a\u015fa ni se pare, \u00eens\u0103 de fapt procesul \u00een care suntem captivi \u201eevolueaz\u0103\u201d tocmai \u00eenspre propria noastr\u0103 depersonalizare: nu mai r\u0103spundem la numele nostru, ci doar la numele poftelor, pulsiunilor \u015fi dorin\u021belor noastre sub imperiul clipei, a\u015fa cum o persoan\u0103 avid\u0103 de ceva ajunge mai mult \u201eavid\u0103\u201d dec\u00e2t \u201epersoan\u0103\u201d \u015fi a\u015fa cum to\u0163i \u201eavizii\u201d seam\u0103n\u0103 \u00eentre ei (form\u00e2nd o mas\u0103 \u2013 ca o pia\u0163\u0103 de desfacere perfect\u0103 \u2013 incon\u015ftient\u0103 de acest lucru, omogen\u0103 \u015fi nepreten\u0163ioas\u0103).<\/p>\n

                          Astfel, la nivel personal, sub lozinca Libert\u0103\u0163ii maxime se instaleaz\u0103 \u00eencet tocmai lipsa total\u0103 de Libertate; sub masca abolirii \u201edictaturii\u201d Judec\u0103\u0163ii critice \u015fi a Con\u015ftiin\u0163ei se instaureaz\u0103 de fapt adev\u0103rata tiranie a fiziologicului orb \u2013 \u015fi a subjug\u0103rii noastre \u00een raport cu orice manipulare exterioar\u0103 care face apel la acesta.<\/p>\n

                            \n
                          1. Despre evolu\u0163ia spiritual\u0103<\/li>\n<\/ol>\n

                            Evolu\u0163ia spiritual\u0103 presupune mereu vindecare \u00een raport cu starea (condi\u021bia) care se cere dep\u0103\u015fit\u0103. Orice vindecare implic\u0103 o durere necesar\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u015firii: o opera\u0163ie chirurgical\u0103, medicamenta\u0163ia, inclusiv suferin\u0163a bolii sau inconfortul dat de frica de schimbare.<\/p>\n

                            \u00cen spiritualitatea cre\u015ftin-ortodox\u0103, acest \u201etratament\u201d poart\u0103 denumirea sugestiv\u0103 de \u201et\u0103ierea voii\u201d; \u00een via\u0163\u0103, ca \u015fi \u00een Art\u0103, nu este de ajuns s\u0103 ne refuz\u0103m (eventual cu regret) un anumit lucru \u201epentru c\u0103 este r\u0103u\u201d, ci ar trebui s\u0103 ne punem \u00een func\u0163iune un proces autoasumat care s\u0103 ne ajute s\u0103 sim\u0163im cu adev\u0103rat c\u0103, pur \u015fi simplu, fiecare etap\u0103 de dezvoltare \u201ele are pe ale ei\u201d; odat\u0103 con\u015ftientizat acest lucru, nu ni se vor mai p\u0103rea irezistibile chem\u0103rile trecutului pe care dorim s\u0103-l dep\u0103\u015fim, numai dac\u0103 ru\u015finea de a nu fi \u201e\u00een r\u00e2nd cu lumea\u201d sau la mod\u0103 nu ne va convinge s\u0103 ne autop\u0103c\u0103lim \u015fi, astfel, s\u0103 ne schimb\u0103m propria realitate cu o alta, mai confortabil\u0103, dar fals\u0103.<\/p>\n

                            Este mai u\u015for a gre\u015fi dec\u00e2t a reu\u015fi, este mai obositoare construc\u0163ia dec\u00e2t distrugerea, este mai simplu s\u0103 ne l\u0103s\u0103m s\u0103 c\u0103dem dec\u00e2t s\u0103 urc\u0103m trepte; pentru a c\u0103dea nu este nevoie s\u0103 g\u00e2ndim, \u00een vreme ce, dac\u0103 urc\u0103m, sigur g\u00e2ndim.<\/p>\n

                            E mai u\u0219or somnul dec\u00e2t starea de veghe, e mai comod\u0103 politica stru\u0163ului dec\u00e2t reac\u021bia con\u015ftient\u0103 \u015fi curajoas\u0103.<\/p>\n

                            Cu to\u0163ii avem o oglind\u0103 \u00een care evit\u0103m s\u0103 ne uit\u0103m, un Bine incontestabil \u2013 care de altfel corespunde unei nevoi fundamentale \u2013 pe care \u00eel am\u00e2n\u0103m.<\/p>\n

                              \n
                            1. Sensul Pozitiv. Crucea dimensiunilor<\/li>\n<\/ol>\n

                              Binele, omenia, interesul, respectul nu pot fi dec\u00e2t Principii general valabile, \u00eens\u0103 \u00een lumina culturilor individualiste, precum hedonismul sau deconstructivismul, cele de mai sus se traduc, din punct de vedere literar \u015fi artistic, prin: bine \u015fi interes personale, respectul exclusiv pentru propria persoan\u0103.<\/p>\n

                              Am putea ilustra rela\u0163ionarea individului cu lumea, \u00een func\u0163ie de parametrii de mai sus, prin intermediul unei axe orizontale.<\/p>\n

                              O alt\u0103 ax\u0103, vertical\u0103, suprapun\u00e2ndu-se perpendicular pe prima, ar putea simboliza echilibrarea interesului legat de materie cu cel spiritual, transcendental.<\/p>\n

                              \u00cen ambele situa\u021bii, respectarea Binelui ca Principiu nu poate cunoa\u0219te jum\u0103t\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103, cu alte cuvinte fie Principiul este respectat de-a lungul \u00eentregii axe, fie, \u00een caz contrar, se poate spune c\u0103 nu este respectat. Astfel, Binele nu poate dec\u00e2t transcende fie propria noastr\u0103 persoan\u0103 (\u00een cazul primei axe), fie lumea Materiei (\u00een cazul celei de-a doua).<\/p>\n

                              Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, putem spune, \u00een continuare, c\u0103 no\u0163iunea de Bine cap\u0103t\u0103 valen\u0163e extinse: Frumosul sau Ur\u00e2tul nu ar fi dec\u00e2t moduri \u00een care aplic\u0103m Binele \u2013 \u00een raport cu ceilal\u0163i, cu planul sufletesc propriu \u015fi cu modelul suprem divin.<\/p>\n

                              Rela\u0163ia Bine-R\u0103u este un binom clasic \u015fi, de aceea, de neevitat, f\u0103c\u00e2nd parte din \u201eADN-ul\u201d nostru, al\u0103turi de toate nevoile \u015fi aspira\u0163iile fundamentale. Manifest\u0103rile unei persoane nu pot fi disociate de personalitatea acesteia. Ba chiar se poate spune c\u0103 modul de manifestare indic\u0103 starea interioar\u0103 exact\u0103 a persoanei, fie c\u0103 aceasta este con\u0219tient\u0103 de acest lucru, fie c\u0103 nu; nu putem afirma c\u0103 avem anumite convingeri dac\u0103, pe de alt\u0103 parte, le infirm\u0103m public, prin acte inclusiv Artistice.<\/p>\n

                              Arta are nevoie de un miez de Valoare (\u00een ideea de nucleu sau s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103), la fel cum con\u015ftiin\u0163a unei persoane are nevoie de informa\u0163ia rela\u0163iei Bine-R\u0103u, care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, face diferen\u0163a dintre om \u015fi animal sau dintre om \u015fi ma\u015fin\u0103.<\/p>\n

                                \n
                              1. Despre simbolismul tradi\u0163ional<\/li>\n<\/ol>\n

                                Utiliz\u00e2nd un Simbol nu putem pleda \u00een acela\u015fi timp pentru lipsa lui de operare, sau pentru operarea \u201e\u00een Glum\u0103\u201d; un simbol este activ oric\u00e2nd, Sensul lui nu poate fi omor\u00e2t; nu se poate vorbi, de pild\u0103, de un act (fi el \u015fi Artistic) blasfemiator \u201e\u00een glum\u0103\u201d, a\u015fa cum nu se poate vorbi despre un viol \u00een glum\u0103\u2026<\/p>\n

                                Un Simbol poate avea fie Sensul s\u0103u clasic, Corect, fie, \u00een urma interven\u0163iilor for\u0163ate asupra lui (de pe pozi\u0163iile moderniste sau ale inculturii), un Sens eronat \u2013 Negativ \u2013 care \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze \u2013 la fel cum, de exemplu, \u00eengerii prezenta\u0163i \u00een ipostaze contrare condi\u0163iei lor proprii nu mai sunt \u00eengeri adev\u0103ra\u0163i, ci \u00eengeri c\u0103zu\u0163i (adic\u0103 diavoli).<\/p>\n

                                Astfel, Sensul Bun al Simbolului nu este doar o variant\u0103 dintr-o pleiad\u0103 de Sensuri, ci reprezint\u0103 posibilitatea Corect\u0103 prin care Simbolul este operabil, \u00een conformitate cu o realitate bine stabilit\u0103 (fie practic\u0103, fie ini\u0163iatic\u0103-revelat\u0103, verificabil\u0103 uman de-a lungul veacurilor).<\/p>\n

                                C\u00e2nd se mai poate vorbi de lips\u0103 de Autenticitate \u00een zona simbolismului \u015fi a spiritualit\u0103\u0163ii? \u00cen cazul sincretismului, sau a combin\u0103rii for\u0163ate a unor elemente apar\u0163in\u00e2nd unor credin\u0163e diferite, care, la r\u0103d\u0103cina lor, se afl\u0103 \u00een contradic\u0163ie, sau atunci c\u00e2nd, \u00een dogma tradi\u0163ional\u0103, cu duhul (metafora) \u015fi cu litera ei (interpretarea ad litteram), se \u201einoveaz\u0103\u201d, lu\u00e2ndu-se adesea duhul drept liter\u0103 \u015fi, mai ales, litera drept duh. Ca urmare a acestor tipuri de abord\u0103ri superficiale (prin care se ignor\u0103 at\u00e2t originile unor Idei, c\u00e2t \u015fi efectele inexorabile care decurg din respectivele alegeri), metafora, \u00een loc s\u0103 reprezinte un ajutor, se transform\u0103 \u00eentr-un soi de idol-cap de linie.<\/p>\n

                                Cum ar poceda cineva care ar dori s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 ne obi\u0219nuim cu Maleficul? Probabil c\u0103, mai \u00eent\u00e2i, s-ar folosi de Simboluri din zona respectiv\u0103 av\u00e2nd o interpretare deja \u00eencet\u0103\u0163enit\u0103 ambigu\u0103 \u015fi ignorabil\u0103 (de pild\u0103, simbolul pentagramei), apoi de un alt simbol, mai sugestiv (de exemplu, o cruce \u00eentoars\u0103), la nevoie plasat \u00eentr-un context prietenos, \u00een zona divertismentului, astfel \u00eenc\u00e2t raport\u0103rile \u00een registru serios s\u0103 fie ridiculizabile.<\/p>\n

                                \u015etiin\u0163a ne spune c\u0103 nu numai fiecare ac\u0163iune pe care o \u00eentreprindem, ci \u015fi g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele noastre stimuleaz\u0103 neuronii din creier, schimb\u00e2nd conexiunea \u00eentre respectivele circuite neuronale, \u015fi, cu c\u00e2t aceste leg\u0103turi neuronale sunt mai stimulate, cu at\u00e2t ne vine mai u\u015for s\u0103 le activ\u0103m ulterior. De aceea, se poate spune c\u0103 faptele negative \u015fi imorale prezente \u00eentr-o Oper\u0103 sunt adev\u0103rate Simboluri active ale r\u0103ului (termenul de \u201eSimbol\u201d av\u00e2nd sensul de \u201etrimitere la\u201d).<\/p>\n

                                \u00cen situa\u0163ia \u00een care gravitatea (din punct de vedere moral) a Actului prezentat dep\u0103\u015fe\u015fte un nivel general acceptat (cu alte cuvinte, c\u00e2nd vorbim de \u015eoc) sau chiar \u015fi atunci c\u00e2nd Sensul negativ nu se ridic\u0103 la nivelul \u015focului, dar nici nu serve\u015fte unui Sens Global al Operei Constructiv sau Pozitiv, o astfel de ilustrare nu poate constitui baza unui Mesaj superior; Imoralul nu poate trimite<\/em> la Moral.<\/p>\n

                                  \n
                                1. Cultura Sensului \u00een activit\u0103\u021bile practice<\/li>\n<\/ol>\n

                                  \u00cen \u015ftiin\u0163\u0103, tehnic\u0103 \u015fi aplica\u021biile de zi cu zi ale acestora, Cultura Sensului se afl\u0103 \u00een plin\u0103 expansiune: oamenii acumuleaz\u0103 informa\u021bie tehnic\u0103 din ce \u00een ce mai mult, iar \u015ftiin\u0163ele sunt tot mai complexe. Aici Sensul devine din ce \u00een ce mai important: o liter\u0103 sau o cifr\u0103 gre\u015fit\u0103 la formarea unui cod pot elimina un individ din societate sau pot produce pagube materiale inimaginabile la nivelul planetei. (Dar despre ce fel de Sens este vorba aici? Despre unul care rezult\u0103 foarte exact \u015fi disciplinat dintr-o ideologie a materiei \u015fi a Imediatului. Unul \u00een care \u2013 paradoxal \u2013 nu domne\u015fte personalul, ci impersonalul, de vreme ce invit\u0103m, cu tot mai mult\u0103 incon\u015ftien\u0163\u0103, neumanul s\u0103 ne conduc\u0103 vie\u021bile.)<\/p>\n

                                  \u00cen contrast, \u00eens\u0103, cu exactitatea \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een domeniile Concretului, \u00een Literatur\u0103, Art\u0103 \u015fi Divertisment asist\u0103m la o perfect\u0103 domnie a arbitrarului, ba chiar la un atac de uzur\u0103, am putea spune, fie direct, fie sub scuza lipsei de Inten\u021bie, asupra unor aspecte precum: s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 \u015fi moral\u0103 a omului, bunele moravuri, respectabilitatea fiin\u021bei \u015fi rela\u021biilor umane, asupra acelei p\u0103r\u0163i a identit\u0103\u0163ii noastre care nu este altceva dec\u00e2t \u00eensu\u015fi sufletul acesteia \u015fi care poart\u0103 numele de spiritualitate.<\/p>\n

                                  Cum s-ar putea construi ceva prin distrugere sau prin necunoa\u015ftere? Sau prin ignorarea implica\u0163iilor Formei, odat\u0103 ce Forma \u00eens\u0103\u015fi a fost \u201emaltratat\u0103\u201d de la bun \u00eenceput? Iat\u0103 jum\u0103t\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103 \u015fi inoperabilit\u0103\u0163i ce nu se pot \u00eent\u00e2mpla \u00een domeniul tehnic, cel pu\u0163in!<\/p>\n

                                  Scuza declin\u0103rii responsabilit\u0103\u021bii \u00een Cultur\u0103 anun\u021b\u0103 \u00eenlocuirea Mesajului con\u0219tient cu cel incon\u0219tient.<\/p>\n

                                  \u00cens\u0103, chiar \u015fi \u00een lipsa unui Mesaj general negativ, este imposibil s\u0103 nu existe un Mesaj, o credin\u0163\u0103 sau o doctrin\u0103 \u00een spatele unei Opere. Golul interior, angoasa, deziluzia, dezolarea, confuzia Autorului, ca antist\u0103ri a ceea ce el nu a reu\u0219it s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 (sau prefer\u0103 s\u0103 treac\u0103 sub t\u0103cere), ca oglindiri ale propriilor sale lipsuri, a nepriceperii sale de ordin spiritual, a infantilismului s\u0103u, vor forma automat esen\u021ba spiritului Operei, \u015fi aceste credin\u0163e se vor transmite, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, psihicului Receptorului.<\/p>\n

                                  A\u015fadar, lipsa de inten\u0163ie privind Sensul Operei, ca \u015fi lipsa Sensului pozitiv, va atrage automat prezen\u021ba unui Sens Negativ; astfel, chiar \u015fi un Mesaj spiritual \u201ela \u00eent\u00e2mplare\u201d va fi un Mesaj schimonosit, incoerent, Contradictoriu, adic\u0103, \u00een definitiv, Negativ, prin implica\u0163iile sale: un amalgam de idei bune \u015fi rele nu poate da na\u015ftere unui ansamblu Coerent Pozitiv; o sum\u0103 de adev\u0103ruri \u015fi de nonadev\u0103ruri nu va putea reda Adev\u0103rul.<\/p>\n

                                    \n
                                  1. \u00cen loc de \u00eencheiere \u2013 Mesaj \u00eentr-o sticl\u0103<\/li>\n<\/ol>\n

                                    Un naufragiat care \u015ftie c\u0103 va muri din cauza propriei sale gre\u015feli, v\u0103z\u00e2nd unde l-a adus aceasta (\u00een definitiv, ce este perspectiva mor\u0163ii pentru fiecare dintre noi, dac\u0103 nu amenin\u0163area unui drum f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere dincolo de acel loc izolat al vie\u0163ii unde ne depun \u00eentru sf\u00e2r\u015fit propriile noastre g\u00e2nduri de\u015farte?), acel naufragiat, a\u015fadar, cu g\u00e2ndul la cei ce vor veni dup\u0103 el, va avea de g\u00e2nd oare s\u0103-i \u00eendrume gre\u015fit, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i duc\u0103 \u015fi pe ace\u015ftia la pierzare?<\/p>\n

                                    Va \u00eencerca s\u0103-i \u015focheze? S\u0103 se foloseasc\u0103 de ei \u00eentr-un fel? S\u0103 le sl\u0103beasc\u0103 for\u0163ele interioare? S\u0103-i priveze de viitorul la care orice suflet are dreptul? Numai un spirit mali\u0163ios ar face a\u015fa ceva….<\/p>\n

                                    Nu, ci m\u0103car din regret \u015fi disperare, din dorin\u0163a de a se r\u0103zbuna pe propria-i soart\u0103, dac\u0103 nu din sentimente nobile, \u00een al doisprezecelea ceas va trimite, prin sticl\u0103, Mesajul salvator, care, \u00een acela\u015fi timp, \u00eei va face nemuritoare memoria printre oameni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                                    sau pentru o cultur\u0103 a sensului de Alexandru V. Dan Introducere \u00cen prezent este privilegiat\u0103, \u00een m\u0103sur\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare, \u00een Literatur\u0103, Art\u0103 \u015fi Divertisment, Forma [exterioar\u0103], acea entitate abstract\u0103 care, din ce \u00een ce mai mult parc\u0103, pune st\u0103p\u00e2nire pe ceea ce, conven\u021bional, poart\u0103 \u00eenc\u0103 numele de Con\u021binut. Prezen\u021b\u0103 \u00een acela\u015fi timp amabil\u0103 \u015fi sufocant\u0103, Forma […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1273],"tags":[1276,1113,1274],"class_list":["post-11644","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-49-50","tag-alexandru-v-dan","tag-critica","tag-egophobia-49-50"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-31O","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11644"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11644\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11648,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11644\/revisions\/11648"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}