{"id":11679,"date":"2017-04-21T20:19:03","date_gmt":"2017-04-21T18:19:03","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11679"},"modified":"2017-04-21T20:19:03","modified_gmt":"2017-04-21T18:19:03","slug":"poeme-de-adriana-teodorescu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11679","title":{"rendered":"poeme de Adriana Teodorescu"},"content":{"rendered":"

Noiembrie<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen noiembrie s-ar fi putut crede c\u0103 am murit cu to\u021bii<\/p>\n

c\u0103 dintr-o vreme mic\u0103 a izbucnit o vreme mare \u00eenc\u00e2t<\/p>\n

a fost o explozie \u00een care ne-am afundat \u00eempreun\u0103<\/p>\n

privind \u00eenregistr\u0103ri cu ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103,<\/p>\n

fiecare dup\u0103 for\u021ba ochiului plesnit, cu perseveren\u021ba ultimei imagini<\/p>\n

c\u0103 ridurile ni s-au \u00eent\u00e2lnit ca un ghem risipit de a\u021be \u00eenc\u00e2t<\/p>\n

abia atunci s\u00e2ngele a curs \u00eentre noi f\u0103r\u0103 diferen\u021be<\/p>\n

v\u00e2rstele au fost haine de care ne-am dezbr\u0103cat repede,<\/p>\n

le-am ars deodat\u0103 \u0219i l-am sim\u021bit pe dumnezeu sf\u0103r\u00e2micios,<\/p>\n

c\u0103sc\u00e2ndu-se ca o groap\u0103 peste simultaneitatea noastr\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen noiembrie am renun\u021bat la citit scris m\u00e2ncat dormit tr\u0103it<\/p>\n

seara era mereu ziua \u00eent\u00e2i, priveam cu mama de la margine cimitirul<\/p>\n

ne preg\u0103team s\u0103 travers\u0103m un bloc orizontal de locuin\u021be<\/p>\n

impregnate de anestezic perfid, \u00eencurc\u00e2nd amor\u021beala cu somnul,<\/p>\n

\u00eencepeam cu p\u00e2lcuri de crizanteme \u0219i sf\u00e2r\u0219eam cu ce mai face\u021bi,<\/p>\n

c\u00e2t despre noi,<\/p>\n

ana a crescut tot mai mult \u00eentr-un corp tot mai mic<\/p>\n

\u00eel extindem cu cinci camere \u00een spatele gr\u0103dinii<\/p>\n

\u00eei copiem informa\u021bia pe hard-disk-uri ontologice<\/p>\n

a c\u0103ror inven\u021bie o a\u0219tept\u0103m.<\/p>\n

dan e tot mai mult un fel de vapor cu copii \u00een loc de ancore<\/p>\n

s-ar \u00eeneca dac\u0103 nu ar naufragia at\u00e2t de des<\/p>\n

marea pe care plute\u0219te se vede rar \u0219i c\u00e2nd apare e sudoarea altcuiva<\/p>\n

unora dintre noi ne curg buc\u0103\u021bi de creier pe nas, c\u00e2nd r\u0103cim<\/p>\n

lu\u0103m pumni de medicamente pe care le scuip\u0103m pe furi\u0219<\/p>\n

pe r\u00e2nd don\u0103m neuroni ce mor rapid, iar gestul nostru ne bucur\u0103,<\/p>\n

pe adriana o recunosc to\u021bi dar nu o cunoa\u0219te nimeni,<\/p>\n

un fel de \u0219an\u021b \u00een care s-au acumulat \u00een ultimul timp furnici.<\/p>\n

 <\/p>\n

Tot atunci, acas\u0103, tat\u0103l meu f\u0103cea o tensiune mare cum al\u021bii fac v\u00e2n\u0103t\u0103i<\/p>\n

l-am strigat \u0219i ni s-a p\u0103rut c\u0103 r\u0103spunde, dar r\u0103spunsul nu era al lui<\/p>\n

o ureche s-a transformat \u00een melc \u0219i alta a c\u0103zut ofilit\u0103<\/p>\n

mama spunea c\u0103 va trebui s\u0103 stau la poarta cimitirului s\u0103 cer\u0219esc altele<\/p>\n

ea nu va merge a\u0219a cu mine pe strad\u0103<\/p>\n

drumul spre cas\u0103 se dubleaz\u0103 cu fiecare sunet ce-l pierzi<\/p>\n

nu vom mai ajunge astfel niciodat\u0103.<\/p>\n

Se va spune despre noi c\u0103 ni s-au \u00eenc\u00e2lcit picioarele,<\/p>\n

c\u0103 noiembrie a fost o c\u00e2mpie neagr\u0103 de unde,<\/p>\n

f\u0103r\u0103 s\u0103 anun\u021b\u0103m pe nimeni, cum pl\u0103nuiam pe vremuri \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103,<\/p>\n

n-am mai plecat.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Vascularizarea c\u0103ilor<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103 \u00eemi pun ca dorin\u021b\u0103 s\u0103 ias\u0103 din noiembrie o ap\u0103,<\/p>\n

s\u0103 fie o ap\u0103 bun\u0103, s\u0103 fie o ap\u0103 mare,<\/p>\n

cu pojghi\u021b\u0103 din b\u0103rci \u0219i respira\u021bii de pe\u0219ti<\/p>\n

s\u0103 m\u0103 strecor \u00een toate ca s\u0103 nu scap nicio bucat\u0103 din cum ar\u0103t acum,<\/p>\n

s\u0103 nu m\u0103 vad\u0103 nimeni,<\/p>\n

orice \u00eenchegare m\u0103 va costa via\u021ba<\/p>\n

orice fragment pe care-l voi pierde din privire se va transforma<\/p>\n

\u00een fotografie de morm\u00e2nt, apoi \u00eentr-o musc\u0103<\/p>\n

trebuie s\u0103 fim mai multe, c\u00e2t de multe, s\u0103 cre\u0219tem, alert, pasul<\/p>\n

s\u0103 elimin\u0103m din mers gr\u0103simea ce \u00eennopteaz\u0103 calea.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103 \u00eel \u00eentreb\u0103m pe M. cum se simte<\/p>\n

\u0219i el nu \u0219tie s\u0103 r\u0103spund\u0103<\/p>\n

ar trebui s\u0103-\u0219i aud\u0103 s\u00e2ngele,<\/p>\n

a\u0219a c\u0103 mama merge cu el tot mai des la mare<\/p>\n

unde sunetul se-aranjeaz\u0103 \u00een fractali \u0219i-\u021bi face din auz o zdrean\u021b\u0103<\/p>\n

apoi lini\u0219tea \u0219i zgomotul sunt o p\u0103tur\u0103,<\/p>\n

indiferent cum o pui d\u0103 aceea\u0219i c\u0103ldur\u0103,<\/p>\n

mama i-a spus lui M. s\u0103 se trag\u0103 de p\u0103r c\u00e2nd nu simte deloc,<\/p>\n

o demonstra\u021bie a faptului c\u0103 \u00eentre cauz\u0103 \u0219i efect se pot face salturi<\/p>\n

c\u0103 interven\u021biile str\u0103ine se produc deseori greu,<\/p>\n

doctori, ingineri, fizicieni lucreaz\u0103 \u00eenc\u0103 la un dispozitiv ce va revolu\u021biona<\/p>\n

orice gril\u0103, re\u021bea \u0219i idee vascular\u0103,<\/p>\n

pensetele lor descoper\u0103, pas cu pas, fiecare vini\u0219oar\u0103 bolnav\u0103 a lumii,<\/p>\n

totul se va remedia \u00eencep\u00e2nd cu universul \u0219i termin\u00e2nd cu<\/p>\n

aortele tuturor celor \u00een care, indiferent de c\u00e2t timp, s\u00e2ngele st\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Din intensitatea cu care a\u0219tept\u0103m Cr\u0103ciunul<\/p>\n

se prelinge \u00een noiembrie o iarn\u0103 grea,<\/p>\n

\u00een fiecare sear\u0103, dincolo de geam, z\u0103pada de toamn\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tie vat\u0103 \u00een aer<\/p>\n

mul\u021bi oameni cu pl\u0103m\u00e2ni \u00een batiste<\/p>\n

zac la u\u0219a noastr\u0103 ca ni\u0219te c\u00e2ini pe prag<\/p>\n

cer\u0219indu-l, \u00een ad\u00e2ncul insuficien\u021bei lor de oxigen, pe M.<\/p>\n

Mama refuz\u0103 \u0219i ne spune s\u0103 acceler\u0103m pasul,<\/p>\n

s\u0103 sl\u0103bim \u00een g\u00e2nduri, \u00een oglind\u0103, \u00een imagini \u0219i \u00een cel pu\u021bin trei realit\u0103\u021bi,<\/p>\n

pentru ca astfel, strivind pl\u0103ci de aterom,<\/p>\n

noi, adrianele, fiicele lips\u0103 \u0219i fiicele \u00een plus,<\/p>\n

ce fabric\u0103m c\u00e2nd dormim celule stem, regeneratoare,<\/p>\n

s\u0103 aducem pe lume ca o barc\u0103 de salvare, ca un colac, ca o coroan\u0103,<\/p>\n

vascularizarea potrivit\u0103<\/p>\n

\u0219i s\u0103-l \u00eentoarcem pe M. din drumul s\u0103u.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103, una peste alta, cad \u0219i se \u00eent\u00e2mpl\u0103<\/p>\n

noiembrie, acel adev\u0103r c\u0103 M. nu-\u0219i poate controla s\u00e2ngele, ci invers,<\/p>\n

tabloul unde se lucreaz\u0103 frenetic pentru o vascularizare f\u0103r\u0103 accidente.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103 primesc sfaturi s\u0103 m\u0103 retrag, dar pornim,<\/p>\n

tot mai multe, \u00eenainte.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Cr\u0103ciunul ca o salvare a noastr\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd a sosit cr\u0103ciunul ne-am bucurat c\u0103 suntem vii \u0219i am r\u00e2s mult<\/p>\n

\u0219i din ce r\u00e2deam \u00eempreun\u0103<\/p>\n

adunam juc\u0103rii de plu\u0219 cu care pansam g\u00e2nduri<\/p>\n

ceva ne t\u0103ia mintea ca pe carne \u0219i s\u00e2ngeram fiecare \u00een t\u0103cere<\/p>\n

de parc\u0103 eram \u00een str\u0103funduri din nou \u00een noiembrie \u0219i<\/p>\n

plecam, dar nu \u00een direc\u021bia bun\u0103.<\/p>\n

\u0218i ne-am zis, doamne, c\u00e2t suntem de vii \u0219i cum ni s-au \u00eent\u0103rit marginile<\/p>\n

cineva ne cite\u0219te de departe,<\/p>\n

va da \u00een cur\u00e2nd paginile<\/p>\n

ai grij\u0103, de noi, doamne, ai grij\u0103<\/p>\n

s\u0103 nu ne scapi, s\u0103 nu ne spargi, s\u0103 nu ne pierzi din privire,<\/p>\n

s\u0103 sco\u021bi din ce g\u00e2ndim furnicile \u0219i s\u0103 pui gard cl\u0103tin\u0103rilor noastre,<\/p>\n

s\u0103 ne co\u0219i ochii p\u00e2n\u0103 ne imagin\u0103m pr\u0103p\u0103stii,<\/p>\n

s\u0103 adaugi semn dezarticul\u0103rilor noastre.<\/p>\n

 <\/p>\n

Am r\u00e2s tot cr\u0103ciunul acela \u0219i eram vii,<\/p>\n

iar noiembrie o ploaie de noduri \u00een fiin\u021bele noastre<\/p>\n

uneori ie\u0219eam pe-afar\u0103 \u0219i ne \u00eentorceam \u00eenghe\u021ba\u021bi acas\u0103<\/p>\n

o vreme nu mai puteam vorbi, o alta nu mai puteam sim\u021bi,<\/p>\n

venele noastre erau patinoare, le str\u0103b\u0103team cu uimire<\/p>\n

dac\u0103 ne r\u0103t\u0103ceam \u00een corp unul din noi ne tr\u0103gea \u00eentotdeauna afar\u0103<\/p>\n

aveam undi\u021be \u0219i strategii pentru pe\u0219ti, defibrilatoare \u0219i cabinete medicale,<\/p>\n

unii dintre noi \u00eencercam s\u0103 ne r\u0103t\u0103cim \u00een lume<\/p>\n

luam medicamente dup\u0103 care mintea apunea frumos, ca un soare ro\u0219u<\/p>\n

\u00een capul nostru, gol, se \u021besea o plapum\u0103 cald\u0103 de vat\u0103<\/p>\n

sub care dormeam trei ierni ca s\u0103 putem trece peste noduri.<\/p>\n

Totu\u0219i am fost s\u0103 colind\u0103m,<\/p>\n

cei prezen\u021bi ne-am luat dou\u0103 r\u00e2nduri de haine pentru cei lips\u0103,<\/p>\n

am c\u0103utat u\u0219i, dar c\u00e2nd am b\u0103tut \u00een ele,<\/p>\n

oamenii s-au separat de casele lor precum uleiul de ap\u0103<\/p>\n

\u0219i nu am g\u0103sit pe nimeni c\u0103ruia s\u0103 putem s\u0103 \u00eei spunem<\/p>\n

despre cr\u0103ciun \u0219i despre salvarea noastr\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen final, noiembrie va fi o paji\u0219te neagr\u0103 peste care am trecut galben<\/p>\n

o ap\u0103 pentru care-am preg\u0103tit rochii lungi de draperie,<\/p>\n

ce au c\u0103zut ca un bolovan \u0219i ne-au stropit, larg, cu r\u00e2njet<\/p>\n

am fost barca angoaselor noastre<\/p>\n

ne-am tras de p\u0103r pe noi, f\u0103r\u0103 dumnezeu al\u0103turi<\/p>\n

\u0219i at\u00e2t de tare ne-am dorit s\u0103 sc\u0103p\u0103m, c\u0103 am reu\u0219it, \u0219i am ie\u0219it,<\/p>\n

iar noiembrie a r\u0103mas \u00een spate, un m\u0103r putrezit \u00eentr-un pom<\/p>\n

mu\u0219uroaie de furnici au p\u0103r\u0103sit pe veci g\u00e2ndurile noastre,<\/p>\n

am intrat \u00een fiecare cas\u0103 \u0219i am a\u0219ezat un om<\/p>\n

am luat fiecare om \u0219i l-am pus \u00eentr-o cas\u0103<\/p>\n

le-am dat vestea bun\u0103 \u0219i le-am spus colinda noastr\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ai grij\u0103, de noi, data viitoare, doamne,<\/p>\n

noiembrie e-o m\u0103sea stricat\u0103, plomba se roade,<\/p>\n

s\u0103 nu ne \u00eengro\u0219i s\u00e2ngele,<\/p>\n

s\u0103 nu ne ui\u021bi \u00een spitale, s\u0103 nu ne confunzi cu trupuri,<\/p>\n

s\u0103 nu ne iei nou\u0103 cuvintele noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Noiembrie   \u00cen noiembrie s-ar fi putut crede c\u0103 am murit cu to\u021bii c\u0103 dintr-o vreme mic\u0103 a izbucnit o vreme mare \u00eenc\u00e2t a fost o explozie \u00een care ne-am afundat \u00eempreun\u0103 privind \u00eenregistr\u0103ri cu ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103,<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1273,13],"tags":[877,1274,1114],"class_list":["post-11679","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-49-50","category-poezie","tag-adriana-teodorescu","tag-egophobia-49-50","tag-poezie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-32n","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11679","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11679"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11679\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11682,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11679\/revisions\/11682"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11679"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11679"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11679"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}