{"id":11754,"date":"2017-05-28T11:47:06","date_gmt":"2017-05-28T09:47:06","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11754"},"modified":"2017-08-13T00:10:09","modified_gmt":"2017-08-12T22:10:09","slug":"probema-avangardelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11754","title":{"rendered":"“Probema” Avangardelor"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels
\n<\/strong><\/p>\n

Orice studiu al Avangardelor Rom\u00e2ne\u015fti\u00a0 la \u00eenceputul secolului XX (1918-1930) am deschide, ne duce f\u0103r\u0103 gre\u015f la numele arti\u015ftilor rom\u00e2ni, cei care au pus bazele \u015fi au inventat dadaismul, o mi\u015fcarea colosal\u0103 \u00een filosofie \u015fi arte, care a devenit mai t\u00e2rziu inima suprarealismului. Ideile lor au migrat \u00een toat\u0103 Europa influen\u0163\u00e2nd profund modul de a privi \u015fi consuma literatura, pictura \u015fi artele \u00een secolul trecut. Vom \u00eent\u00e2lni mereu numele unor arti\u015fti evrei ca de exemplu: Tristan Tzara, Marcel Ianco, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner, M.H. Maxy, Jules Perahim, Paul Celan, Sesto Pals, Paul P\u0103un, Arthur Segal, Brunea Fox etc, to\u0163i n\u0103scu\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, to\u0163i inovatori \u015fi promotori ai schimb\u0103rii \u015fi a anul\u0103rii dogmelor care sufocau sufletele. Ei intuiau marea revolu\u0163ie social\u0103, mental\u0103 \u015fi ideologic\u0103, care urma s\u0103 schimbe definitiv vechea Europ\u0103. Grupurile de avangard\u0103 se str\u00e2ng \u00een jurul revistelor Contimporanul, Integral, Unu. Avangarda s-a vrut \u015fi a fost purt\u0103toarea noului, a marcat deschiderea spre o \u00eencercare artistic\u0103 de separare de tradi\u0163ia literar\u0103 \u015fi cultura rigid\u0103, realiz\u00e2nd o sincronizare perfect\u0103 cu avangarda european\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Dadai\u015ftii se luptau la s\u00e2nge cu arta abstract\u0103, refuzau cubismul, erau considera\u0163i radicali, extremi\u015fti \u015fi nu inovatori. Dar ideile lor se r\u0103sp\u00e2ndesc cu viteza fulgerului din Elve\u0163ia spre Germania, Fran\u0163a, Rusia, Belgia, Olanda. Avangardele produc scandaluri, polemici, erau detestate de unii, al\u0163ii se \u00eenl\u0103turau aproape instantaneu. Azi am defini mi\u015fcarea avangardist\u0103 a fi un pluton \u00een fa\u0163a frontului, c\u0103ut\u00e2nd drumuri necunoscute, pentru cei care \u00eei vor urma \u015fi imita. Pictorul Kandisky face ordine \u00een haosul avangardist al timpului s\u0103u, desen\u00e2nd un triunghi \u00een v\u00e2rful c\u0103ruia se afl\u0103 artistul care conduce omenirea spre noi culmi estetice, spirituale.<\/p>\n

Foarte mul\u0163i avangardi\u015fti sunt respin\u015fi de oficialit\u0103\u0163i, de academii, la fel cum se \u00eent\u00e2mplase impresioni\u015ftilor \u015fi fauvi\u015ftilor la vremea lor. Prin anii ’70 ai secolului XX istoricii artelor au pus \u00eentrebarea dac\u0103 mai exist\u0103 avangarde. Ambian\u0163a social\u0103 fiind schimbat\u0103, r\u0103spunsul primit este un definitiv nu. Avangardele pe care noi le c\u0103ut\u0103m \u015fi discut\u0103m au fost posibile p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia postmodernismului care a \u015fters toate grani\u0163ele \u00eentre percep\u0163ie \u015fi interpretarea ei. Avangardi\u015ftii no\u015ftri au avut o istorie zbuciumat\u0103, pe c\u00e2\u0163iva \u00eei vom aminti aici.<\/p>\n

<\/p>\n

[B Fondane]<\/p>\n

Marcel Ianco (1895-1984). Ianco era pictor avangardist, fondator al dadaismului al\u0103turi de evreul Tristan Tzara. A fost arhitect, grafician \u015fi gravor. A construit \u00een Bucure\u015fti cl\u0103diri dup\u0103 noi idei arhitecturale, cubiste. Scrie la revista Contimporanul al\u0103turi de Voronca \u015fi Arghezi. A emigrat \u00een Israel unde \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o colonie a arti\u015ftilor la Ein Hod, la sud de Haifa. Un muzeu permanent prezint\u0103 vasta opera a lui Ianco. Ora\u015ful Tel Aviv num\u0103r\u0103 zeci de case a c\u0103ror arhitectur\u0103 este semnat\u0103 de Marcel Ianco.<\/p>\n

Isac Peltz (1899-1980) – scriitor al Bucure\u015ftiului, al “Caii V\u0103c\u0103re\u015fti”. Cartea sa transform\u0103 o drama personal\u0103 \u00eentr-un rom\u00e2n puternic plasat \u00een mahalaua evreiasc\u0103, carte la care a lucrat timp de 10 ani. Este o pre\u0163ioas\u0103 m\u0103rturie a atmosferei \u015fi moravurilor cartierului \u00een anii 20. Mai scrie \u015fi “Foc \u00een Hanul cu Tei”. A fost un publicist \u015fi jurnalist apreciat. Jules Perahim (1914-2008) – Scenograf, pictor, grafician. Activ de la 18 ani \u00een grupul de avangard\u0103. Era bun prieten cu avangardi\u015ftii: Gherasim Luca, Aurel Baranga, Victor Brauner, Sa\u015fa Pan\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

[M Ianco]<\/p>\n

Din anul 1940 politica antisemit\u0103 a guvernului Goga – Cuza duce la pierderea cet\u0103\u0163eniei pentru circa 200.000 de evrei. \u00cen August 1940 se legifereaz\u0103 legi inspirate de politica de la Nurenberg \u015fi se interzic c\u0103s\u0103toriile mixte \u00eentre evrei \u015fi ne-evrei. Evreii sunt exclu\u015fi din asocia\u0163ii, \u015fcoli, teatre. Apar rebeliuni legionare \u00een Moldova, \u00een Bucure\u015fti au dus la incendierea Templului Spaniol din strada Negru Vod\u0103, distrus apoi complet. Templul Coral (\u00een stil maur dup\u0103 un model de sinagog\u0103 vienez\u0103) a fost devastat \u00een 1941. O revolt\u0103 contra generalului Antonescu se transform\u0103 \u00een pogrom, calea V\u0103c\u0103re\u015fti fiind \u00een centrul animozit\u0103\u0163ilor. Dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial o mare parte din evrei pleac\u0103 din Rom\u00e2nia spre Israel \u015fi din cei 70.000 de evrei Bucure\u015fteni r\u0103m\u00e2n pe loc numai vreo 4000.<\/p>\n

Profe\u0163i ai viitorului, b\u0103nuind catastrof\u0103 iminent\u0103, unii dintre avangardisti ei evadeaz\u0103 din Rom\u00e2nia amenin\u0163at\u0103 de nazism spre Fran\u0163a, Germania sau Israel. Jules Perahim evadeaz\u0103 \u00een URSS \u015fi revine dup\u0103 r\u0103zboiul mondial. Benjamin Fondane este activ la Paris unde se instaleaz\u0103 \u00een 1923, acolo public\u0103 \u015fi scrie \u00een limba Francez\u0103. Va fi arestat \u015fi gazat de nazi\u015fti \u00een 1944. Paul Celan se stabile\u015fte la Paris \u00een 1948.<\/p>\n

<\/p>\n

[V Brauner]<\/p>\n

Ace\u015fti arti\u015fti exila\u0163i continu\u0103 s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 produc\u0103 o art\u0103 revolu\u0163ionar\u0103 fie literar\u0103, fie vizual\u0103. Dup\u0103 r\u0103zboiul al doilea mondial c\u00e2\u0163ivaa vangardi\u015fti se reunesc la Bucure\u015fti. Din 1945 p\u00e2n\u0103 \u00een 1947 grupul de arti\u015fti suprareali\u015fti, din care f\u0103ceau parte Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul P\u0103un, Virgil Theodorescu \u015fi Dolfi Trost, \u00eencearc\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 situa\u0163ia suprarealismului \u00een contextul unor transform\u0103ri sociale iminente. Paul P\u0103un (1915 – 1994) a fost mezinul unui cuplu de evrei moldoveni pe nume Herscovici. A devenit membru al grupului avangardist Alge \u015fi a \u00eenceput s\u0103 publice \u00een revista cu acela\u015fi nume. La \u00eenceputul anului 1940, el a co-fondat grupul suprarealist Bucure\u015ftean. \u00cen paralel cu activitatea de avangard\u0103, P\u0103un a terminat studiile sale de medicin\u0103. \u00cen timpul celui al doilea r\u0103zboi mondial, P\u0103un, ca doctor evreu, a fost obligat s\u0103 lucreze \u00een lag\u0103re de munc\u0103 for\u0163at\u0103 pentru prizonierii de r\u0103zboi ru\u015fi. \u00cen iarna anului 1945, P\u0103un a ap\u0103rut cu o expozi\u0163ie personal\u0103 de desene suprarealiste figurative, executate \u00een cerneal\u0103, urmat\u0103 de o expozi\u0163ie de grup \u00een 1946. Particip\u0103 la o nereu\u015fit\u0103 \u00eencercare de plecare ilegal\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een 1948. A primit \u00een cele din urm\u0103 un permis de emigrare \u00een 1961. Stabilindu-se la Haifa, a reluat practica medical\u0103 \u015fi activitatea s\u0103 artistic\u0103. P\u0103un a r\u0103mas activ p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, produc\u00e2nd desene \u00een cerneal\u0103 de mari dimensiuni \u015fi desene \u00een creion. Desenele lui sunt fie suprarealiste, cu spa\u0163ii b\u00e2ntuite de de chipuri fragmentate sau total abstracte. Poetul Gherasim Luca, h\u0103r\u0163uit de comuni\u015fti p\u0103r\u0103se\u015fte Rom\u00e2nia pentru Fran\u0163a \u00een 1952. Acolo va scrie \u00een limba Francez\u0103 \u015fi va deveni unul din cei mai mari poe\u0163i de limb\u0103 francez\u0103, n\u0103scu\u0163i \u00een afara Fran\u0163ei.<\/p>\n

<\/p>\n

[Gh Luca]<\/p>\n

Mo\u015ftenirea cultural\u0103 l\u0103sat\u0103 de ace\u015fti mari arti\u015fti este colosal\u0103. \u00cen afar\u0103 de Marcel Ianco c\u0103ruia i se dedic\u0103 un muzeu Ianco-Dada la Ein-Hod, ora\u015ful arti\u015ftilor pe care \u00eel fondase, to\u0163i ceilal\u0163i sunt ignora\u0163i \u015fi uita\u0163i \u015fi \u00een Rom\u00e2nia dar \u015fi \u00een Israel. Guvernul comunist la putere p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ia din 1989, \u0163ine \u00een secret avangardele, numele arti\u015ftilor no\u015ftri dispar din nomenclatura celor studia\u0163i, pomeni\u0163i sau agrea\u0163i. A\u015fa se face c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia post belic\u0103 Avangardele nu sunt cercetate, iar prezervarea tezaurului cultural trece \u00een m\u00e2na unor persoane private.<\/p>\n

\u00cen schimb, \u00een Fran\u0163a, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner etc se bucur\u0103 de faim\u0103 \u015fi munca acestor arti\u015fti este studiat\u0103, tradus\u0103 \u015fi publicat\u0103. Operele complete ale lui Tristan Tzara sunt proprietatea editurii Flammarion, alte scrieri sunt sub controlul editurii Gallimard. Luca este exploatat de firma Jos\u00e9 Corti, in Israel v\u0103duva lui Paul P\u0103un cedeaz\u0103 manuscrisele so\u0163ului f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, unor neaveni\u0163i. Tablourile lui Perahim sunt v\u00e2ndute la \u00eent\u00e2mplare, unele prin licita\u0163ii, altele ajung \u00een colec\u0163ii particulare \u015fi dispar f\u0103r\u0103 urm\u0103. \u00cen lumea \u00eentreag\u0103 apar pleiade de cercet\u0103tori, profesori sau autori f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu r\u0103d\u0103cina rom\u00e2neasc\u0103 sau iudaic\u0103 a acestor avangardi\u015fti evrei, care sesizeaz\u0103 comoara cultural\u0103 l\u0103sat\u0103 la cheremul norocului:<\/p>\n

1997 – Apare societatea de studii Benjamine Fondane (fondatori: Monique Jutrin, Eric Freedman, Claire Gruson, Isidore Zultak). Editura Vinea – Rom\u00e2nia- traduce \u015fi public\u0103 o lung\u0103 serie de c\u0103r\u0163i ai avangardi\u015ftilor rom\u00e2ni. Nicolae Tzone cerceteaz\u0103 pe Tzara, Luca \u015fi Ianco. Paul Celan este studiat la Universitatea din Berlin \u00een mod curent. Edituri ca Polirom, Tracus Arte, public\u0103 lucrari diverse. Profesorul Ion Pop, Geo \u015eerban Petre R\u0103ileanu, etc scriu intens despre Tzara, Urmuz, Luca \u015fi ceilal\u0163i avangardi\u015fti. Marius Hentea public\u0103 cartea “Tata Dada”. Academia Rom\u00e2n\u0103 a produs un volum cu numele 75HP. La Editura Tracus Arte mai g\u0103sim cartea Sesto Pals scris\u0103 de Michael Finkenthal \u015fi de R\u0103zvan Voncu. Igor Mocanu prezint\u0103 filme ale avangardelor. Lista este interminabil\u0103 \u015fi suntem recunosc\u0103tori acestor persoane care aduc la lumin\u0103 marele fenomen avangardist pornit \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Problema r\u0103mane totu\u015fi a noastr\u0103. O mare expozi\u0163ie a avangardelor plastice numit\u0103 “De la Dada la Suprarealism: Arti\u015fti evrei \u00een Avangard\u0103 Rom\u00e2n\u0103, 1910-1938”, a fost posibil\u0103 numai datorit\u0103 unor sponsori \u015fi organizatori str\u0103ini. Israelul oficial practic nu studiaz\u0103 \u015fi nu \u00eencurajeaz\u0103 cercetarea avangardelor. Nu exist\u0103 un centru care s\u0103 coordoneze arhivarea documentelor \u015fi a m\u0103rturiilor r\u0103mase pe la colec\u0163ionari, mo\u015ftenitori \u015fi particulari. Nu exist\u0103 un muzeu serios al evreilor rom\u00e2ni care au inventat Dadaismul si Avangardele. Iat\u0103 un teritoriu regretabil, monstruos de neglijat. Invit cititorii care de\u0163in informa\u0163ii, scrisori, c\u0103r\u0163i sau documente legate de persoanele amintite s\u0103 ni se adreseze. Prezervarea a 100 de ani de la sc\u00e2nteia dadaist\u0103 este o cauza nobil\u0103 care ne fascineaz\u0103 \u015fi oblig\u0103 totodat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels Orice studiu al Avangardelor Rom\u00e2ne\u015fti\u00a0 la \u00eenceputul secolului XX (1918-1930) am deschide, ne duce f\u0103r\u0103 gre\u015f la numele arti\u015ftilor rom\u00e2ni, cei care au pus bazele \u015fi au inventat dadaismul, o mi\u015fcarea colosal\u0103 \u00een filosofie \u015fi arte, care a devenit mai t\u00e2rziu inima suprarealismului. Ideile lor au migrat \u00een toat\u0103 Europa influen\u0163\u00e2nd profund […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1273],"tags":[87,1120,1274],"class_list":["post-11754","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-49-50","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-49-50"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-33A","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11754","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11754"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11754\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11820,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11754\/revisions\/11820"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11754"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11754"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11754"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}