{"id":11794,"date":"2017-06-29T10:58:18","date_gmt":"2017-06-29T08:58:18","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11794"},"modified":"2017-08-30T23:23:22","modified_gmt":"2017-08-30T21:23:22","slug":"stanislaw-lem-solaris","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11794","title":{"rendered":"Stanislaw Lem: “Solaris”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Stanislaw Lem (n. 1921 \u2013 d. 2006) a fost un scriitor de origine polonez\u0103 de literatur\u0103 \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103, satir\u0103 \u0219i filosofie, av\u00e2nd studii \u00een fizic\u0103. Volumele sale au fost traduse \u00een peste patruzeci de limbi, acesta explor\u00e2nd teme precum specula\u021bia tehnologic\u0103, natura inteligen\u021bei, imposibilitatea comunic\u0103rii cu o inteligen\u021b\u0103 extraterestr\u0103, disperarea \u00een conexiune cu limit\u0103rile fiin\u021bei umane \u0219i importan\u021ba omului \u00een univers. Printre cele mai cunoscute opere ale sale amintim: Omul de pe Marte<\/em> (1946) publicat\u0103 \u00een foileton \u00een revista Nowy \u015awiat Przyg\u00f3d <\/em>din Katowice, Solaris<\/em> (1961), av\u00e2nd trei ecraniz\u0103ri (dintre care una pentru micile ecrane) \u0219i Ciberiada <\/em>(1965).<\/p>\n

<\/p>\n

Solaris <\/em>(Ed. Paladin, 2014, traduc\u0103tor: Constantin Geamba\u0219u) apar\u021bine stilului func\u021bional beletristic, curentului literar postmodernist, categoriei estetice a fantasticului (\u201eprin care se descrie imaginarul \u0219i se contureaz\u0103 o situa\u021bie care nu corespunde realit\u0103\u021bii\u201d [Didactica limbii \u0219i literaturii rom\u00e2ne<\/em>, Emanuela Ilie, Ed. Polirom, 2016]; Tzvetan Todorov \u00een a sa Introducere \u00een literatura fantastic\u0103 <\/em>afirma: \u201e\u00centr-o lume care este evident a noastr\u0103, cea pe care o cunoa\u0219tem f\u0103r\u0103 diavoli \u0219i silfide \u0219i f\u0103r\u0103 vampiri, are loc un eveniment care nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe fenomenul trebuie s\u0103 opteze pentru una dintre cele dou\u0103 solu\u021bii posibile; ori este vorba de o \u00een\u0219el\u0103ciune a sim\u021burilor, de un produs al imagina\u021biei, \u0219i atunci legile lumii r\u0103m\u00e2n ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut \u00eentr-adev\u0103r, face parte integrant\u0103 din realitate, dar atunci realitatea este condus\u0103 de legi care ne sunt necunoscute.\u201d), genului literar epic, speciei literare a romanului \u0219tiin\u021bifico-fantastic, subspeciei literare space frontier.<\/p>\n

Titlul romanului, Solaris <\/em>(cuv\u00e2nt tradus \u00een englez\u0103 prin formula: apar\u021bin\u00e2nd Soarelui<\/em>), este unul cu conota\u021bii metaforice. A\u0219a cum Terra permite existen\u021ba vie\u021bii datorit\u0103 Soarelui, Solarisul construie\u0219te via\u021ba prin intermediul unui Ocean g\u00e2nditor care preia din amintirile celor ce \u00eel viziteaz\u0103 pentru a da na\u0219tere unor fiin\u021be noi, dar nu \u00een \u00eentregime, c\u0103ci ele poart\u0103 amprenta celor care ofer\u0103 informa\u021biile. Practic vizitatorii iau forma pe care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 afla\u021bi \u00een misiune o impun prin visele, g\u00e2ndurile \u0219i amintirile lor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un vizitator ori altul. \u00centr-un anume sens, ajuta\u021bi de ocean, p\u0103m\u00e2ntenii devin demiurgi, dar unii care realizeaz\u0103 creaturi imperfecte, tot a\u0219a cum Dumnezeul cre\u0219tin l-a creat pe Adam dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea Sa, \u00eens\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103-l men\u021bin\u0103 f\u0103r\u0103 de p\u0103cat. Cumva Solarisul (planeta cu zile ro\u0219ii \u0219i zile albastre) aminte\u0219te de pictura lui Michelangelo din Capela Sixtin\u0103, Crearea lui Adam<\/em>, unde pe fundal avem reprezentarea stilizat\u0103 a unui creier, suger\u00e2ndu-se astfel c\u0103 Dumnezeu l-a creat pe om din g\u00e2ndurile sale \u2013 o tem\u0103 reg\u0103sit\u0103 \u0219i \u00een Solaris<\/em>.<\/p>\n

Ac\u021biunea romanului este simpl\u0103. Personajul principal, doctorul \u00een psihologie, Kris Kelvin, este trimis pe Solaris, unde, \u00eenc\u0103 din incipitul romanului, observ\u0103 ni\u0219te fenomene stranii. Ajuns pe Sta\u021bie, el vede o negres\u0103, \u0219tiind c\u0103 pe aceasta ar trebui s\u0103 se afle doar Snaut, Sartorius (ai c\u0103ror vizitatori nu \u00eei cunoa\u0219tem niciodat\u0103) \u0219i Gibarian (care se sinucisese cu c\u00e2teva ore \u00eenainte ca Kelvin s\u0103 soseasc\u0103 pe Sta\u021bie). To\u021bi fuseser\u0103 trimi\u0219i \u00een misiune pentru cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 ce avea loc de c\u00e2teva decenii, d\u00e2nd astfel na\u0219tere la o disciplin\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de Solarsitic\u0103, dar care \u00een timp ajunsese s\u0103 se rezume la a observa, \u00eenregistra \u0219i \u00eencadra fenomenele complexe ce se petreceau pe suprafa\u021ba oceanic\u0103. Astfel, nici p\u00e2n\u0103 la sosirea lui Kelvin activit\u0103\u021bile planetei nu erau \u00een\u021belese.<\/p>\n

La pu\u021bin timp dup\u0103 ce ajunge pe Sta\u021bie, Kris Kelvin \u0219i \u00eentregul echipaj supun oceanul unei experiment\u0103ri neautorizate cu raze X. Au loc astfel rezultate nea\u0219teptate \u0219i traumatice pentru cei implica\u021bi, printre care apari\u021bia lui Harey, nevasta lui Kelvin, care se sinucisese, apari\u021bie \u00een urma c\u0103reia psihologul are un \u00eendelungat dialog cu Snaut care va \u00eencerca s\u0103 \u00eel l\u0103mureasc\u0103: \u201e…contactul cu o alt\u0103 civiliza\u021bie. Am realizat acest contact! \u0218i iat\u0103 propria noastr\u0103 ur\u00e2\u021benie, hido\u0219enia, bufoneria \u0219i ru\u0219inea sunt m\u0103rite la microscop!\u201d<\/p>\n

<\/p>\n

Incapabil a suporta \u00eentreaga t\u0103r\u0103\u0219enie, Kelvin va \u00eencerca s\u0103 scape de prima sa vizitatoare, \u00eens\u0103 este revizitat de o a doua Harey de care se \u00eendr\u0103goste\u0219te \u0219i care ar vrea s\u0103 plece: \u201e\u2014 Nu, nu. Spuneai c\u0103\u00a0 nu sunt eu. S\u0103 plec. A\u0219 pleca. O, Doamne! A\u0219 pleca, dar nu pot. Nu \u0219tiu ce-i cu mine. Am vrut \u0219i nu pot. Sunt at\u00e2t…at\u00e2t de josnic\u0103!\u201d \u00cen cele din urm\u0103, ea va disp\u0103rea cu ajutorul lui Snaut, iar Kelvin va fi devastat de o a doua pierdere (unul dintre motivele acestui roman). \u00cen acest sens ultimul paragraf al volumului este gr\u0103itor: \u201e\u00cen ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 m\u0103 comportasem at\u00e2t de ra\u021bional, \u00eenc\u00e2t lic\u0103rul ne\u00eencrez\u0103tor din ochii lui Snaut \u00eencetase p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103 m\u0103 mai urm\u0103reasc\u0103. \u00cen exterior eram calm, \u00eens\u0103 \u00een sinea mea, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama limpede, a\u0219teptam ceva. Ce anume? \u00centoarcerea ei? […] Dar d\u0103inuia \u00een mine a\u0219teptarea, ultimul lucru care \u00eemi r\u0103m\u0103sese de la ea. La ce \u00eempliniri, ironii \u0219i chinuri m\u0103 mai a\u0219teptam? Nu \u0219tiam nimic, st\u0103ruind \u00een credin\u021ba nestr\u0103mutat\u0103 c\u0103 timpul necru\u021b\u0103toarelor minuni nu s-a \u00eencheiat.\u201d<\/p>\n

Finalul este deschis, l\u0103s\u00e2nd loc de interpretare. Se va mai \u00eentoarce Harey sau nu? O va iubi mai mult pe acesta dec\u00e2t pe cele de dinaintea ei? Etc. Temele abordate sunt cercetarea spa\u021biului cosmic \u0219i iubirea, iar motivele recurente sunt, printre altele, teama \u0219i pierderea.<\/p>\n

Nara\u021biunea se realizeaz\u0103 din perspectiva personajului principal, Kris Kelvin, fiind puternic subiectiv\u0103. Utiliz\u00e2nd perspectiva narativ\u0103 la persoana I, un neajuns este adus traducerii, \u00eentruc\u00e2t pe alocuri textul este telegrafiat, spre exemplificare: \u201eLa jum\u0103tatea sc\u0103rilor m-am r\u0103zg\u00e2ndit \u0219i m-am \u00eentors sus. Am mers de jur-\u00eemprejurul laboratorului.\u201d<\/p>\n

De asemenea, la nivelul traducerii exist\u0103 probleme cu referire la utilizarea incorect\u0103 a timpurilor verbale: \u201eGibarian nu mai tr\u0103ia. Dac\u0103 \u00een\u021belesesem bine ceea ce-mi spusese Snaut, de la moartea lui trecuser\u0103 c\u00e2teva ore bune. Oare ce au f\u0103cut cu trupul? L-au \u00eenhumat?\u201d. O traducere corect\u0103 ar fi fost: \u201eOare ce f\u0103cuser\u0103 cu trupul? \u00cel \u00eenhumaser\u0103?\u201d, deoarece avem de-a face cu o ac\u021biune trecut\u0103 \u0219i \u00eencheiat\u0103, anterioar\u0103 sosirii personajului pe Sta\u021bie.<\/p>\n

De\u0219i coperta este dur\u0103 \u0219i cartea bine legat\u0103, \u0219i editurii \u00eei pot fi aduse unele comentarii: h\u00e2rtia este de calitate \u00eendoielnic\u0103, iar volumul este plin de gre\u0219eli de redactare, care ar putea disp\u0103rea la o reeditare. \u00cen schimb, coperta este ilustrat\u0103 simplist, cu gust.<\/p>\n

Romanul este recomandat a fi citit de c\u0103tre un public cu cuno\u0219tin\u021be literare vaste, dar \u0219i de adolescen\u021bi afla\u021bi c\u0103tre maturitate.<\/p>\n

Trebuie men\u021bionat \u0219i faptul c\u0103 romanul lui Stanislaw Lem e surs\u0103 de inspira\u021bie pentru alte opere de art\u0103, printre care: trei ecraniz\u0103ri (dintre care dou\u0103 cinematografice \u0219i una pentru televiziune din 1968), \u00een domeniul muzical exist\u0103 o trup\u0103 de muzic\u0103 rock ungureasc\u0103 ce a preluat numele romanului, melodii care au incorporat titlul operei lui Lem \u2013\u00a0 The Sea Named \u201cSolaris\u201d <\/em>(Tomita),\u00a0 Solaris <\/em>(Failure), Solaris <\/em>(Photek), Solaris<\/em> (Fierce Mild) \u2013, dar \u0219i opere clasice germane (de Michael Obst), italiene (de Henry Correggia), austriece (de Detlev Glanert) sau japoneze (de Dai Fujikura \u0219i Saburo Teshigawara) etc.<\/p>\n

Ecraniz\u0103ri cinematografice<\/strong><\/p>\n

Regizat \u00een 1972 de Andrei Tarkovsky (n\u0103scut la Zavrazhe \u00een 1932 \u2013 decedat la Paris \u00een 1986), Solaris<\/em> este un film \u0219tiin\u021bifico-fantastic inspirat de romanul lui Lem, al c\u0103rui scenariu este scris de regizorul rus \u00een colaborare cu Fridrikh Gorenshteyn (n\u0103scut la Kiev \u00een 1932 \u0219i emigrat \u00een Germania, unde a \u0219i decedat \u00een 2002 la Berlin).<\/p>\n

<\/p>\n

Incipitul romanului este ce\u021bos, cu un ritm lent, iar aceste dou\u0103 elemente caracterizeaz\u0103 \u00eentreaga pelicul\u0103. Ac\u021biunea debuteaz\u0103 \u00een apropierea unui lac de l\u00e2ng\u0103 vechea sa cas\u0103 p\u0103rinteasc\u0103, unde Kris Kelvin (interpretat de Donatas Banionis) reflecteaz\u0103 \u00een ultima zi pe P\u0103m\u00e2nt asupra \u00eentregii sale vie\u021bi. Acesta urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eembarce \u00eentr-o misiune interstelar\u0103 pentru a ajunge pe o sta\u021bie ce orbiteaz\u0103 \u00een jurul planetei oceanice Solaris. De\u0219i aceasta este studiat\u0103 de decenii \u00eentregi, cercetarea nu a evoluat, iar echipajul aflat la bordul sta\u021biei trimite mesaje confuze. De aceea, Kelvin urmeaz\u0103 a fi trimis pentru a se afla dac\u0103 \u00eentreaga misiune mai are vreun sens.<\/p>\n

El este vizitat de Henri Berton (jucat de Vladislav Dvorzhetsky), un fost pilot, care v\u0103zuse un copil de patru ani pe suprafa\u021ba oceanic\u0103 a planetei Solaris c\u00e2nd c\u0103uta doi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 care se pierduser\u0103. Raportul s\u0103u fusese considerat o halucina\u021bie, deoarece camerele de pe nav\u0103 nu \u00eenregistraser\u0103\u00a0 nici o asemenea activitate. Nereu\u0219ind s\u0103 \u00eel conving\u0103 pe Kelvin, Berton pleac\u0103 nervos, iar \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si P\u0103m\u00e2ntul, Kris prime\u0219te un telefon de la pilot care \u00eei spune c\u0103 b\u0103iatul era identic cu fiul unuia dintre cei doi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 pe care \u00eei c\u0103utase.<\/p>\n

Cu pu\u021bin timp \u00eenainte s\u0103 plece spre Solaris, Kelvin \u00ee\u0219i distruge lucrurile personale \u0219i are o conversa\u021bie cu tat\u0103l s\u0103u (rol interpretat de Nikolai Grinko) din care reiese c\u0103 cei doi nu se vor mai revedea, lucru care at\u00e2rn\u0103 asupra con\u0219tiin\u021bei sale.<\/p>\n

Aceast\u0103 prim\u0103 parte a filmului lui Tarkovsky este o abatere de la romanul lui Lem care porne\u0219te cu plecarea lui Kelvin spre Sta\u021bie, un incipit \u00een care se vede clar amprenta celor doi scenari\u0219ti care construiesc \u00eenc\u0103 din incipit un final ce las\u0103 loc de interpretare.<\/p>\n

Acela\u0219i aer sumbru este prezent \u0219i pe Sta\u021bia Solaris unde Gibarian (Sos Sargsyan), singurul prieten al s\u0103u dintre cercet\u0103tori, s-a sinucis, iar ceilal\u021bi doi, Snaut \u0219i Sartorius, sunt evazivi \u0219i necooperan\u021bi privind alte prezen\u021be pe care Kelvin le sesizeaz\u0103.<\/p>\n

Doctorul va avea ocazia s\u0103 afle cur\u00e2nd ce se petrece de fapt, atunci c\u00e2nd so\u021bia sa decedat\u0103 (interpretat\u0103 de Natalya Bondarchuk) apare pe Sta\u021bie, f\u0103r\u0103 a \u0219ti cum a ajuns acolo. Elementul de teroare este, de asemenea, prezent \u00een film \u0219i foarte bine redat atunci c\u00e2nd Kelvin suie replica so\u021biei sale \u00eentr-o capsul\u0103 pe care o lanseaz\u0103 \u00een spa\u021biul cosmic. Efortul s\u0103u de a sc\u0103pa este \u00een van, deoarece o alt\u0103 replic\u0103 apare, pe care el o accept\u0103 cu calm de data aceasta, dar care va dori s\u0103 evadeze condi\u021biei sale incerte, cer\u00e2nd celor doi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, Snaut \u0219i Sartorius, s\u0103 o distrug\u0103, element pe care \u00eel reg\u0103sim \u0219i \u00een opera lui Lem.<\/p>\n

Tot filmul lui Tarkovsky, care are abateri de la cursul romanului, este caracterizat de o atmosfer\u0103 sumbr\u0103, \u00eenchis\u0103 \u0219i\u00a0 \u00eence\u021bo\u0219at\u0103, iar ritmul lent poate fi unul greoi pentru un cinefil modern obi\u0219nuit cu ritmul alert al filmelor prezentului.<\/p>\n

Finalul peliculei st\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Dac\u0103 \u00een roman avem un Kelvin care o a\u0219teapt\u0103 pe nevasta sa, \u00een pelicula lui Tarkovsky acesta se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pe Terra sau nu. Scena de sf\u00e2r\u0219it se schimb\u0103 abrupt, iar Kris se afl\u0103 l\u00e2ng\u0103 un lac \u00eenghe\u021bat \u00een apropiere de casa tat\u0103lui s\u0103u, fiind sugerat\u0103 astfel ideea c\u0103 Solarisul nu copiaz\u0103 doar amintiri legate de o anume entitate, ci \u0219i dorin\u021be. Astfel \u00eentregul final este dominat de \u00eentrebarea: a ales Kelvin s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe Solaris, singur cu amintirile sale?<\/p>\n

Coloana sonor\u0103 a filmului con\u021bine muzic\u0103 de Johann Sebastian Bach (Ich ruf’ zu dir, Herr Jesu Christ<\/em>) \u0219i de Eduard Artemyev. Preludiul lui Bach este tema muzical\u0103 central\u0103 a filmului Solaris, iar muzica electronic\u0103 a lui Artemyev este tema muzical\u0103 a planetei Solaris. Personajul Khari are propria sa subtem\u0103, un c\u00e2ntec bazat pe muzica lui J. S. Bach prelucrat\u0103 de Eduard Artemyev, melodie care poate fi ascultat\u0103 la moartea lui Khari \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul peliculei.<\/p>\n

Filmul lui Tarkovsky a avut premiera la Festivalul de film de la Cannes (\u00een 1972) \u0219i a c\u00e2\u0219tigat Premiul special al Juriului, fiind nominalizat \u0219i la Palme d’Or. \u00cen Uniunea Sovietic\u0103, pelicula a fost pentru prima dat\u0103 proiectat\u0103 la Mir \u00een Moscova (1973), de\u0219i Tarkovsky nu a considerat locul ca fiind potrivit.<\/p>\n

Dac\u0103 regizorul rus nu a fost mul\u021bumit de locul proiec\u021biei, Lem nu a fost niciodat\u0103 \u00eenc\u00e2ntat de versiunea lui Tarkovsky care a dorit un film artistic independent la origine, \u00een timp ce autorul nu dorea nici o divagare de la povestea sa, acesta afirm\u00e2nd c\u0103 mai degrab\u0103 Andrei Tarkovsky regizase Crim\u0103 \u0219i pedeaps\u0103<\/em>, \u0219i nu Solaris<\/em>, deoarece fuseser\u0103 omise aspectele epistemologice \u0219i cognitive ale romanului s\u0103u. La aceasta, regizorul rus a ripostat c\u0103 Lem nu aprecia pe deplin arta cinematografic\u0103, acesta dorind pur \u0219i simplu ilustrarea romanului s\u0103u f\u0103r\u0103 a fi creat\u0103 o pies\u0103 original\u0103. Filmul lui Tarkovsky arat\u0103 vie\u021bile interne ale oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 ca fiin\u021be umane, \u00een timp ce romanul lui Lem descrie condi\u021bia uman\u0103 \u00een natur\u0103 \u0219i natura omului \u00een univers. \u00cen ciuda conflictului dintre cei doi, revista Empire<\/em> a declarat \u00een 2010 c\u0103 Solaris se afl\u0103 \u00eentre cele mai bune o sut\u0103 de filme ale lumii.<\/p>\n

O a doua versiune de ecranizare cinematografic\u0103 a romanului lui Lem a fost realizat\u0103 \u00een 2002 de americanul Steven Soderbergh, care a scris \u0219i scenariul filmului. De\u0219i Soderbergh a promis s\u0103 fie mai aproape \u00een spirit de romanul lui Lem, probabil nici aceast\u0103 ecranizare nu ar fi fost pe placul autorului din mai multe motive.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, ecranizarea lui Soderbergh pune accentul pe povestea de dragoste dintre Chris Kelvin (interpretat de George Clooney) \u0219i Rheya (jucat\u0103 de Natascha McElhone). Apoi numele personajelor sunt mult schimbate – dac\u0103 \u00een roman \u00eei avem pe Harey, Sartorius, Snaut \u0219i Gibarian, \u00een film ne \u00eent\u00e2lnim cu Rheya, Gordon, Snow \u0219i Gibarian.<\/p>\n

Apoi ritmul filmului este mai alert, \u00eens\u0103 atmosfera este \u00eenchis\u0103, de\u0219i nu la fel de ap\u0103s\u0103toare ca \u00een pelicula lui Tarkovsky. Firul ac\u021biunii \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel p\u0103streze pe cel al operei lui Lem, cu toate c\u0103 nici aici nu avem un final aidoma celui din carte: \u00eentors pe P\u0103m\u00e2nt, Kelvin se chinuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la o via\u021b\u0103 normal\u0103, fiind b\u00e2ntuit de g\u00e2ndul c\u0103 \u201e\u0219i-o amintea gre\u0219it\u201d. C\u00e2nd \u00ee\u0219i taie din gre\u0219eal\u0103 degetul, rana sa se vindec\u0103 instantaneu, \u0219i atunci realizeaz\u0103 c\u0103, de fapt, nu se \u00eentorsese nicic\u00e2nd pe Terra. Dup\u0103 un timp, Rheya apare din nou \u0219i de data aceasta este lini\u0219tit\u0103, asigur\u00e2ndu-l pe Kelvin c\u0103 nu trebuie s\u0103 mai g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een termeni de \u201evia\u021b\u0103\u201d \u0219i \u201emoarte\u201d \u0219i c\u0103 tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eenainte a fost iertat.<\/p>\n

<\/p>\n

Muzica a fost compus\u0103 de Cliff Martinez, care a creat unsprezece melodii, declar\u00e2nd: \u201eSolaris. Este una dintre pu\u021binele coloane sonore compuse de mine pe care reu\u0219esc s\u0103 le ascult. De asemenea, cred c\u0103 este coloana care a adus cea mai important\u0103 contribu\u021bie filmului pentru care a fost scris\u0103.\u201d<\/p>\n

Ajuns \u00een cinematografe pe 29 noiembrie 2002, Solaris a avut un buget estimat de 47 milioane de dolari americani, iar \u00eencas\u0103rile au fost mult sub a\u0219tept\u0103ri: \u00een America de Nord, 14 973 382 de dolari americani; pe alte teritorii, 15 029 376 de dolari americani.<\/p>\n

Filmul a primit aprecieri variate, fiind considerat de Time Out Film Guide<\/em> mai bun dec\u00e2t varianta lui Tarkovsky.<\/p>\n

#<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare, \u00een prezent fiind copywriter. S-a implicat, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia. A debutat \u00een 2013 cu textul \u201eP\u0103catul\u201d<\/a> (\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul \u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/a>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. \u00cen 2015, nuvela dark fantasy \u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/a> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). \u00cen 2016, Alexandra Medaru a publicat proza scurt\u0103 \u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/a> (Revista de suspans, nr. 25). C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, se lanseaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica \u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/a> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de Oliviu Cr\u00e2znic prezentarea public\u0103 FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME\u0218 LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea \u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/a> (space frontier) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea, iar \u00een acela\u0219i an parte din articolele sale critice au fost preluate de Select News<\/a>. De cur\u00e2nd, conduce o nou\u0103 rubric\u0103 literar\u0103 \u00een revista cultural\u0103 EgoPHobia, intitulat\u0103 \u201eLecturi potrivite\/recomandate de Alexandra\u201d. Blog personal: Taramuridenicaieri.ro.<\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Stanislaw Lem (n. 1921 \u2013 d. 2006) a fost un scriitor de origine polonez\u0103 de literatur\u0103 \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103, satir\u0103 \u0219i filosofie, av\u00e2nd studii \u00een fizic\u0103. Volumele sale au fost traduse \u00een peste patruzeci de limbi, acesta explor\u00e2nd teme precum specula\u021bia tehnologic\u0103, natura inteligen\u021bei, imposibilitatea comunic\u0103rii cu o inteligen\u021b\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1286],"tags":[1216,1215,1113,1287,59,1288],"class_list":["post-11794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-51","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-51","tag-film","tag-stan"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-34e","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11794"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11925,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11794\/revisions\/11925"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}