{"id":11874,"date":"2017-08-24T21:04:08","date_gmt":"2017-08-24T19:04:08","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11874"},"modified":"2017-08-30T23:24:02","modified_gmt":"2017-08-30T21:24:02","slug":"chuck-palahniuk-fight-club","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11874","title":{"rendered":"Chuck Palahniuk: &#8220;Fight Club&#8221;"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"color: green;\">(arena cultural\u0103: cartea &amp; filmul)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Alexandra Medaru<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Chuck Palahniuk (n. 1962), pe numele s\u0103u complet Charles Michael Palahniuk, este un scriitor \u0219i jurnalist american care \u00ee\u0219i define\u0219te opera ca fiind \u201etransgresional\u0103\u201d. De\u0219i este supranumit \u201eportdrapelul genera\u021biei nihiliste\u201d, primele sale dou\u0103 volume i-au fost respinse de editorii din New York, asemenea romanului <em>Fight Club<\/em>, considerat ini\u021bial \u201eprea \u00eentunecat \u0219i prea riscant\u201d. Cu toate c\u0103 i s-a cerut \u00eenlesnirea tonului acestei opere, Palahniuk \u00eel va duce la extrem, \u0219i astfel va deveni \u201eunul dintre cele mai originale \u0219i provocatoare romane scrise \u00een ultimul deceniu al secolului al XX-lea\u201d. Printre cele mai cunoscute opere ale sale amintim: <em>Sufocare <\/em>(2001), <em>C\u00e2ntec de leag\u0103n<\/em> (2002), <em>Jurnal<\/em> (2003), <em>B\u00e2ntui\u021bii<\/em> (2005) \u0219i <em>Rant <\/em>(2007).<!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/fOOwuC.jpg?resize=812%2C576&#038;ssl=1\" width=\"812\" height=\"576\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">[Foto: AlexRan, <a href=\"https:\/\/creativecommons.org\/licenses\/by-sa\/2.0\/\">CC BY-SA 2.0]<\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Postmodernist \u00een esen\u021b\u0103, <em>Fight Club <\/em>(Ed. Polirom, 2012, traducere: Dan Croitoru) apar\u021bine stilului func\u021bional beletristic, categoriei estetice a ur\u00e2tului (prin care se \u201ereflect\u0103 aspecte ale realit\u0103\u021bii lipsite de armonie, resping\u0103toare \u0219i care determin\u0103 un sentiment de nepl\u0103cere\u201d), genului literar epic, speciei literare a romanului transgresiv (un termen utilizat pentru prima oar\u0103 de regizorul american Nick Zedd \u00een 1985).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Titlul romanului, <em>Fight Club<\/em>, este unul ce face referire la un grup ce se reune\u0219te \u00een secret, pornit de personajul narator (al c\u0103rui nume nu \u00eel afl\u0103m niciodat\u0103) \u00eempreun\u0103 cu amicul s\u0103u, Tyler Durden, un extremist carismatic, considerat conduc\u0103torul acestei grup\u0103ri care se ghideaz\u0103 dup\u0103 opt reguli, \u0219i anume:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Nu vorbe\u0219ti despre Fight Club;<\/li>\n<li>Nu vorbe\u0219ti despre Fight Club;<\/li>\n<li>\u201ec\u00e2nd cineva spune stop sau le\u0219in\u0103, chiar dac\u0103 doar se preface, b\u0103taia s-a terminat\u201d;<\/li>\n<li>\u201eDoar doi tipi la o b\u0103taie\u201d;<\/li>\n<li>\u201eC\u00e2te o b\u0103taie pe r\u00e2nd\u201d;<\/li>\n<li>\u201eF\u0103r\u0103 c\u0103m\u0103\u0219i sau pantofi\u201d;<\/li>\n<li>\u201eB\u0103t\u0103ile dureaz\u0103 at\u00e2t c\u00e2t e nevoie\u201d;<\/li>\n<li>Dac\u0103 e prima ta noapte la Fight Club, trebuie s\u0103 te ba\u021bi.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mai t\u00e2rziu sunt ad\u0103ugate alte dou\u0103 reguli pe care naratorul le afl\u0103 de la un mecanic: nimeni nu se afl\u0103 \u00een centrul clubului \u00een afar\u0103 de cei doi b\u0103rba\u021bi care se lupt\u0103 \u0219i clubul va fi \u00eentotdeauna gratuit.<\/p>\n<p><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/RL1pAY.jpg?w=812&#038;ssl=1\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ac\u021biunea romanului urm\u0103re\u0219te un narator anonim care lucreaz\u0103 drept \u201ecoordonator al campaniei de rechem\u0103ri\u201d a vehiculelor auto. Datorit\u0103 stresului, acesta sufer\u0103 de insomnie, iar c\u00e2nd cere ajutorul unui medic, este trimis c\u0103tre un grup de sprijin pentru a vedea ce \u00eenseamn\u0103 suferin\u021ba adev\u0103rat\u0103. Astfel descoper\u0103 c\u0103 \u00eent\u00e2lnirile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u00eei reduc nivelul insomniei, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi c\u00e2nd Marla Singer, o turist\u0103 (cum \u00eei zice \u00eensu\u0219i naratorul), ia parte la una dintre serile dedicate grupului \u201eSuntem \u00cenc\u0103 B\u0103rba\u021bi\u201d. Cei doi vor avea o discu\u021bie aprins\u0103 \u00een urma c\u0103reia vor \u00eemp\u0103r\u021bi grupurile de sprijin, pentru ca mai t\u00e2rziu Marla s\u0103 \u00eel contacteze, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 b\u0103rbatul nu mai apare la reuniunile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale. Aceasta \u00eei va spune c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 se sinucid\u0103 cu Xanax.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O alt\u0103 figur\u0103 central\u0103 a romanului este Tyler Durden, cel care o salveaz\u0103 pe Marla \u0219i cel cu care naratorul va locui dup\u0103 ce o explozie are loc la apartamentul celui din urm\u0103. \u00cenainte de a accepta ca personajul principal s\u0103 se mute la el, Tyler \u00eei cere s\u0103 \u00eel loveasc\u0103 \u0219i \u00eempreun\u0103 vor pune bazele clubului de lupt\u0103, pentru ca mai t\u00e2rziu s\u0103 ia na\u0219tere Proiectul Haos, bazat, de asemenea, pe o serie de reguli:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Nu pui \u00eentreb\u0103ri;<\/li>\n<li>Nu pui \u00eentreb\u0103ri;<\/li>\n<li>F\u0103r\u0103 scuze;<\/li>\n<li>F\u0103r\u0103 minciuni;<\/li>\n<li>Trebuie s\u0103 ai \u00eencredere \u00een Tyler.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acest proiect ce \u00eentrune\u0219te patru comitete (Comitetul pentru Incendieri, Comitetul pentru Atacuri, Comitetul pentru Distrugeri \u0219i Comitetul pentru Dezinformare) se extinde la nivel na\u021bional \u00een timp ce Tyler \u00ee\u0219i r\u0103sp\u00e2nde\u0219te ideile anti-consumeriste, dorind s\u0103 distrug\u0103 civiliza\u021bia modern\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dac\u0103 la \u00eenceput naratorul este de acord cu ideile lui Tyler, acesta decide s\u0103 \u00eel opreasc\u0103 dup\u0103 ce Robert \u201eBob\u201d Paulsen, un prieten de la grupul de sprijin pentru cei bolnavi de cancer testicular, moare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acesta este momentul c\u00e2nd naratorul va afla adev\u0103rul despre Tyler, care nu este dec\u00e2t o nou\u0103 personalitate a personajului principal aflat\u00a0 \u00eentr-o stare mintal\u0103 deteriorat\u0103. Cea care relev\u0103 c\u0103 Tyler \u0219i naratorul sunt una \u0219i aceea\u0219i persoan\u0103 este Marla Singer (\u201ep\u0103r negru mat, tuns scurt, ochi mari precum cei din desenele animate japoneze, sub\u021bire ca laptele degresat, g\u0103lbuie ca zara \u00een rochia ei cu model cu trandafiri negri\u201d), care va \u00eencerca s\u0103 \u00eel salveze pe personajul principal ce sper\u0103 s\u0103 moar\u0103 pe acoperi\u0219ul unei cl\u0103diri pe cale s\u0103 explodeze. Finalul \u00eens\u0103 \u00eel va g\u0103si \u00eentr-un spital de boli mentale, crez\u00e2nd c\u0103 se afl\u0103 \u00een Rai, acesta fiind locul \u00een care va afla de la medici c\u0103 Proiectul Haos continu\u0103 \u0219i c\u0103 oamenii a\u0219teapt\u0103 ca Tyler s\u0103 se \u00eentoarc\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ceea ce prive\u0219te personajele acestea sunt caracteristice literaturii transgresive. Avem de-a face cu eroi care se afl\u0103 la marginea societ\u0103\u021bii, fiind fie bolnav mintali (personajul narator), fie antisociali (Marla Singer, cea care \u00ee\u0219i prefer\u0103 singur\u0103tatea p\u00e2n\u0103 s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Tyler \u0219i care are o singur\u0103 filosofie de via\u021b\u0103 ce const\u0103 \u00een \u201efaptul c\u0103 poate s\u0103 moar\u0103 \u00een orice clip\u0103. Tragedia vie\u021bii ei e c\u0103 asta nu se-nt\u00e2mpl\u0103.\u201d), fie nihili\u0219ti (Tyler care nu este dec\u00e2t o proiec\u021bie a naratorului \u0219i care crede c\u0103 \u201esuntem copiii mijlocii ai lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 vreun loc aparte \u00een istorie \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 ne bucur\u0103m de vreo aten\u021bie special\u0103.\u201d).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Jesse Kavadlo, profesor la Universitatea Maryville din St. Louis, afirm\u0103 c\u0103 Palahniuk utilizeaz\u0103 existen\u021bialismul pentru a ascunde subtexte legate de feminism \u0219i dragoste, deoarece romanul este unul ce se adreseaz\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 publicului masculin. \u00centr-un eseu intitulat \u201e<em>Fight Club <\/em>and the Disneyfication of Manhood\u201d, Cameron White \u0219i Trenia Walker sugereaz\u0103 c\u0103 principalul obiectiv al Proiectului Haos este acela de a sf\u0103r\u00e2ma conceptul de b\u0103rb\u0103\u021bie a\u0219a cum este el v\u0103zut de societate. Acela\u0219i lucru este sugerat \u0219i de Paul Skinner, \u00eens\u0103 Palahniuk spune c\u0103 tema principal\u0103 a romanului este mult mai simpl\u0103: \u201etoate c\u0103r\u021bile mele sunt despre o persoan\u0103 singuratic\u0103 care \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o cale de a crea o conexiune cu al\u021bi oameni\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O alt\u0103 tem\u0103 abordat\u0103 de autor este relevat\u0103 prin luptele pe care naratorul le poart\u0103 cu Tyler (care sunt de fapt lupte interioare), printre care lupta proletariatului cu puterea capitalist\u0103. Numai atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 este capabil de aceea\u0219i putere (prin \u00eenfiin\u021barea Fight Club), personajul-narator devine propriul s\u0103u st\u0103p\u00e2n. Aceea\u0219i tem\u0103 a conflictului interior este reiterat\u0103 dup\u0103 ce Fight Club ia na\u0219tere, c\u00e2nd luptele pe care fiecare le poart\u0103 \u00een aren\u0103 sunt de fapt o sugestie a luptei interioare a fiec\u0103rui participant.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Johannes Hell afirm\u0103 c\u0103 utilizarea somnambulismului personajului principal este o \u00eencercare simpl\u0103 de a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 posibilit\u0103\u021bile periculoase, dar atractive ale vie\u021bii, \u00een timp ce actele de terorism din <em>Fight Club <\/em>au fost legate de atacurile din 11 septembrie 2001. Ruth Quiney afirma c\u0103 gruparea din romanul lui Palahniuk anticipeaz\u0103 anumite aspecte ale R\u0103zboiului Terorii. \u00cen eseul \u201eWith Us or Against Us: Chuck Palahniuk&#8217;s 9\/11\u201d, Jesse Kavaldo spune c\u0103 autorul a fost profetic \u00een prezicerea unor viitoare atacuri teroriste.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Printre motivele reg\u0103site \u00een roman men\u021bion\u0103m: dorin\u021ba de distrugere, haosul ca mijloc de schimbare a istoriei (astfel copiii mijlocii ai Domnului vor avea importan\u021b\u0103 istoric\u0103, fie c\u0103 e vorba de damnare sau de salvare), utilizarea culorii albastre pentru a sugera puterea capitalist\u0103 (\u0219eful naratorului poart\u0103 o cravat\u0103 albastr\u0103), izola\u021bionismul \u00eendreptat \u00een special c\u0103tre posesiunile materiale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/WySSI4.jpg?w=812&#038;ssl=1\" \/><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Fight Club<\/em> (1999) este un film bazat pe romanul omonim de Chuck Palahniuk, regizat de David Fincher \u0219i av\u00e2ndu-i \u00een rolurile principale pe Brad Pitt (Tyler Durden), Edward Norton (naratorul nemul\u021bumit de slujba sa) \u0219i Helena Bonham Carter (Marla Singer).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Filmul a fost produs de Laura Ziskin (sub egida 20th Century Fox) care l-a angajat pe Jim Uhls s\u0103 scrie scenariul adaptat. Ziskin a avut \u00een vedere patru regizori, iar \u00een final a fost ales Fincher care a colaborat \u0219i la scenariu. Regizorul \u0219i actorii au comparat filmul printre altele cu <em>Rebel f\u0103r\u0103 cauz\u0103<\/em> (1955), afirm\u00e2nd c\u0103 tema acestuia era conflictul dintre o genera\u021bie de tineri \u0219i sistemul de valori al publicit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Puterea executiv\u0103 a studioului n-a fost mul\u021bumit\u0103 de film, \u00een timp ce criticii au avut p\u0103reri variate. Cei din urm\u0103 au aplaudat jocul actoricesc, regia, temele \u0219i mesajele, dar au criticat aspru violen\u021ba \u0219i ambiguitatea moral\u0103. De-a lungul timpului, criticile negative la adresa filmului au sc\u0103zut, acesta cunosc\u00e2nd succesul comercial odat\u0103 cu lansarea peliculei pe DVD. \u00cen prezent este considerat de mul\u021bi una dintre cele mai bune pelicule ale anilor 1990.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ceea ce prive\u0219te ac\u021biunea, aceasta urmeaz\u0103 cu stricte\u021be evenimentele din roman p\u00e2n\u0103 aproape de final c\u00e2nd \u00een loc s\u0103 \u00eel reg\u0103sim pe narator \u00eentr-un spital de boli mentale, \u00eel vedem \u00eentr-un zg\u00e2rie nor (unde se afla \u0219i la \u00eenceputul peliculei), \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se sinucid\u0103 pentru a sc\u0103pa de Tyler Durden. Crima nu-i reu\u0219e\u0219te, \u00een timp ce Marla Singer este adus\u0103 \u00een interiorul acelea\u0219i cl\u0103diri de unde cei doi vor privi la sf\u00e2r\u0219it exploziile altor construc\u021bii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fincher a declarat c\u0103 <em>Fight Club<\/em> este un film despre maturizare, \u00een timp ce naratorul este un oarecare, despre care regizorul afirma: \u201eA \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 tot ce a fost \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fac\u0103, a \u00eencercat s\u0103 se \u00eencadreze \u00een lume, devenind ceea ce nu este\u201d. Naratorul nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 g\u0103seasc\u0103 fericirea, astfel c\u0103 el c\u0103l\u0103tore\u0219te pe un drum al ilumin\u0103rii, trebuind s\u0103 \u00ee\u0219i ucid\u0103 p\u0103rin\u021bii, Dumnezeul \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul. La \u00eenceputul filmului \u0219i-a ucis p\u0103rin\u021bii. \u00cempreun\u0103 cu Tyler Durden \u00ee\u0219i ucide Dumnezeul, f\u0103c\u00e2nd lucruri interzise, iar la final \u00ee\u0219i va ucide \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul, distrug\u00e2ndu-l pe Tyler.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Personajul principal este \u201eun tip care nu are o infinitate de posibilit\u0103\u021bi \u00eenaintea sa, nu are nici o posiblitate \u0219i nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i imagineze o cale de a-\u0219i schimba via\u021ba\u201d. Este confuz \u0219i furios, astfel c\u0103 \u00eel creeaz\u0103 pe Tyler Durden, cel care este v\u0103zut de narator ca un Supraom Nietzschean. Tyler este ceea ce naratorul ar vrea s\u0103 fie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu filmul, studioul s-a temut c\u0103 pelicula va fi \u201esinistr\u0103\u201d, dar Fincher a c\u0103utat s\u0103 \u00eei confere un aer comic, incluz\u00e2nd umorul pentru a sc\u0103dea elementul sinistru.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Scenaristul Jim Uhls a descris filmul ca fiind \u201eo comedie romantic\u0103\u201d, explic\u00e2nd: \u201eare leg\u0103tur\u0103 cu atitudinea personajelor fa\u021b\u0103 de o rela\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103, e vorba de comportamente care par nes\u0103n\u0103toase pentru cel\u0103lalt, dar care func\u021bioneaz\u0103, deoarece ambele personaje (n.n. naratorul \u0219i Marla) se afl\u0103 la o limit\u0103 psihologic\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Edward Norton spunea c\u0103 <em>Fight Club<\/em> examineaz\u0103 conflictele Genera\u021biei X, v\u0103zut\u0103 ca prima genera\u021bie crescut\u0103 cu televizorul \u0219i \u201eav\u00e2nd sistemul de valori dictat de cultura publicitar\u0103\u201d, \u00een timp ce Brad Pitt afirma c\u0103 \u201e<em>Fight Club <\/em>este o metafor\u0103 pentru nevoia de a trece dincolo de zidurile pe care le punem \u00een jurul nostru\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Practic, violen\u021ba ce ia na\u0219tere \u00een cluburile de lupt\u0103 nu este folosit\u0103 pentru a glorifica lupta propriu-zis\u0103, ci este expresia sim\u021b\u0103mintelor care nu sunt posibile dec\u00e2t acolo, deoarece participan\u021bii nu tr\u0103iesc cu adev\u0103rat \u00een via\u021ba real\u0103. Cu referire la acest aspect, Fincher spunea: \u201e\u00cemi place ideea aceasta c\u0103 po\u021bi avea fascism f\u0103r\u0103 a oferi o direc\u021bie sau o solu\u021bie. Nu ar trebui fascismul s\u0103 spun\u0103: <em>Aceasta e calea c\u0103tre care ne \u00eendrept\u0103m<\/em>? \u00cens\u0103 filmul se afl\u0103 departe de oferirea unei solu\u021bii.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Referitor la scrierea scenariului, Uhls \u0219i Fincher au lucrat \u00eempreun\u0103, ace\u0219tia cer\u00e2nd opiniile celor doi actori masculini, dar \u0219i sfaturile altor scenari\u0219ti. \u00cen ceea ce \u00eel prive\u0219te pe Palahniuk, acesta s-a declarat mul\u021bumit de ceea ce a ie\u0219it pe pia\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Coloana muzical\u0103 a fost produs\u0103 de Dust Brothers, o trup\u0103 care a creat o muzic\u0103 postmodern\u0103, incluz\u00e2nd elemente electronice \u0219i computerizate. Punctul culminant \u0219i creditele de final se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe melodia <em>Where Is My Mind?<\/em> a trupei Pixies.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Fight Club<\/em> a fost nominalizat \u00een 2000 la Premiul Oscar pentru cel mai bun mixaj sonor, dar a pierdut \u00eenaintea lui <em>Matrix<\/em>. \u00cen acela\u0219i an Helena Bonham Carter a c\u00e2\u0219tigat Premiul Empire pentru cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 britanic\u0103. <em>Societatea Online a Criticilor de Film<\/em> (<em>The Online Film Critics Society<\/em>) a nominalizat, de asemenea, filmul la urm\u0103toarele categorii: cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun actor (Edward Norton), cea mai bun\u0103 editare, cel mai bun scenariu adaptat (Uhls). De\u0219i pelicula nu a c\u00e2\u0219tigat nici unul din aceste premii, organiza\u021bia a listat filmul ca fiind \u00eentre cele mai bune zece ale anului 1999. \u00cen plus, coloana sonor\u0103 a fost nominalizat\u0103 la BRIT Award, dar a pierdut \u00een fa\u021ba filmului <em>Notting Hill<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><strong>ALEXANDRA MEDARU<\/strong><\/em><em> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare, \u00een prezent fiind copywriter. S-a implicat, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia. A debutat \u00een 2013 cu textul <\/em><a href=\"http:\/\/www.revistadepovestiri.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/REVdePOV_nr10suplimentLGBT.pdf\">\u201eP\u0103catul\u201d<\/a><em> (\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul <\/em><a href=\"http:\/\/www.letsgetinspired.ro\/mapa-concurent\/?id=617c80c2\">\u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/a><em>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&amp;F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. \u00cen 2015, nuvela dark fantasy <\/em><a href=\"http:\/\/argosmagazine.com\/?p=1436\">\u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/a><em> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). \u00cen 2016, Alexandra Medaru a publicat proza scurt\u0103 <\/em><a href=\"http:\/\/revistadesuspans.ro\/proza\/povestiri\/intalnire-cu-un-barbat-un-sartir\/\">\u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/a><em> (Revista de suspans, nr. 25). C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, se lanseaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica <\/em><a href=\"http:\/\/egophobia.ro\/?cat=1214\">\u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/a><em> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de Oliviu Cr\u00e2znic prezentarea public\u0103 FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME<\/em><em>\u0218<\/em><em> LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea <\/em><a href=\"http:\/\/www.puterea24.ro\/timp_liber\/lectura-de-weekend-fiintele-noptii-din-urma-152515.html\">\u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/a><em> (space frontier) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea, iar \u00een acela\u0219i an parte din articolele sale critice au fost preluate de <\/em><a href=\"http:\/\/selectnews.ro\/\">Select News<\/a><em>. De cur\u00e2nd, conduce o nou\u0103 rubric\u0103 literar\u0103 \u00een revista cultural\u0103 EgoPHobia, intitulat\u0103 \u201eLecturi potrivite\/recomandate de Alexandra\u201d. Blog personal: Taramuridenicaieri.ro<\/em><em>.<\/em><\/p>\n<p><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/nc2lHe.jpg?resize=320%2C427&#038;ssl=1\" width=\"320\" height=\"427\" \/><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(arena cultural\u0103: cartea &amp; filmul) de Alexandra Medaru &nbsp; Chuck Palahniuk (n. 1962), pe numele s\u0103u complet Charles Michael Palahniuk, este un scriitor \u0219i jurnalist american care \u00ee\u0219i define\u0219te opera ca fiind \u201etransgresional\u0103\u201d. De\u0219i este supranumit \u201eportdrapelul genera\u021biei nihiliste\u201d, primele sale dou\u0103 volume i-au fost respinse de editorii din New York, asemenea romanului Fight Club, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1286],"tags":[1216,1215,775,1113,1287],"class_list":["post-11874","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-51","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-chuck-palahniuk","tag-critica","tag-egophobia-51"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-35w","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11874"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11926,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11874\/revisions\/11926"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}